2,594 matches
-
luați în evidență, odată cu spitalizarea pentru plastia de buză și respectiv de boltă, când mamele primesc instrucțiuni de felul cum să stimuleze apariția corectă a elementelor prelingvistice, evitând pe cât este posibil instalarea unor acte reflexe propice defectării modului de articulare fonetică. În acest scop indicațiile prevăd: 1. Formarea și dezvoltarea respirației nasale prin păstrarea higienei nasului și decondiționarea obiceiului vicios al respirației orale. 2. Formarea și dezvoltarea expirului oral prin creșterea suflului bucal, administrând copilului jucării pe care le duce la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
emisiei fonemelor și morfemelor, în timpul lecțiilor, precum și contenția rezultatelor obținute în corectarea vorbirii prin efectuarea exercițiilor de suflu, chiar după încheierea terapiei logopedice. C. Antrenamentul muscular prin miogimnastică completează în ordinea expunerii programul de exerciții preliminarii oricărei activități de reeducare fonetică. Antrenamentul urmărește creșterea funcției musculaturii statice și dinamice, cu hipertrofia miofibrilelor, obținută prin repetări frecvente ale anumitor mișcări (189; p.429-435). În urma antrenării diferențiate a grupelor de mușchi în deficit funcțional se creiază condiția necesară atât reechilibrării tonusului de repaus
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Se folosesc tehnici și procedee diferite în emisia fiecărei consoane. Pronunția se face inițial cu nasul închis, folosind mișcările prin imitație în oglindă. După ce sunetul a fost pronunțat, se automatizează într-o serie de exerciții pe care le-am numit fonetice, preliminare, de alternare a consoanei respective cu vocalele. În acest procedeu senzațiile auditive, vizuale, chinestezice participă la fixarea noilor deprinderi. Ședințele de corectare a consoanelor, trebuie să respecte principiul accesibilității, principiul intuiției, principiul însușirii conștiente și active, precum și principiul repetării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ce au început să se formeze au fost înlocuite de la început cu consoana c: apă = acă, baie = caie, ciocolată = cacâie. După operație a continuat același gen de vorbire. La 5 ani și 7 luni se prezintă clinicii noastre cerând reeducare fonetică. La examenul vorbirii prezintă vocale deficitare i, e, u . Consoane corecte „m” . Înlocuiește consoanele p cu c, b cu c, d cu g, z, t, s, ș, j, cu suflul nasal asociat cu un suflu răgușit, apraxie linguală. L și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
respirație diafragmatică, exerciții de gimnastică pentru obraji, buze, limbă, văl palatin, masaj pentru văl; efectuează aceste exerciții de mai multe ori, la diferite intervale de timp, până a 2-a zi, când ședința a II-a se compune din: exerciții fonetice preliminare, formate din intercalarea consoanei d în diferite poziții inițiale, mediale și finale (a-d, o-d, d-a, etc.) respectându-se inspirul înainte de pronunție, pauza și expirul puternic sincronizat cu emisia sunetului. D este pronunțat perfect, și are loc
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pronunției „l” lăsând timp pentru automatizarea consoanei „d”, necesar pentru învățarea corectă a pronunției „t”. Astfel se demonstrează poziția corectă pentru „l” în oglindă și se insistă pentru mișcările de ridicare-lăsare a vârfului limbii. „L” este introdus apoi în exercițiile fonetice preliminare. În aceeași ședință au fost introduse și cuvinte ca: albă, nalbă, cald, talpă, albuș, album, albină, altul, Olga. S-a revenit asupra cuvintelor din ședința anterioară: colb, dalb, șold, bold, care au fost introduse, pentru a forma auzul fonematic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
inspir prelungit și poziție umflată cu aer pentru formarea suflului bucal. Se intercalează exercițiile pentru vocala i. Se fac vocalize. Ședința VI - se învață pronunția consoanei „s” intercalată în procedeele mai sus amintite. Ședința VII - „s” este automatizat în exerciții fonetice preliminare și cuvinte ușoare, care îl conțin inițial, medial și final, având grijă ca în aceste cuvinte să nu apară nici un sunet nepronunțat corect. În ședințele următoare VIII și IX se demonstrează pronunția consoanelor z și t urmate de învățarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
textul înregistrat s-au efectuat sonograme 1, permițând analiza imediată și comparativă a vorbirii în cele două ipostaze înainte de reeducare și după reeducare (figura 20 a și b). 1 Sonograma face analiza spectrală a sunetelor vorbirii cu caracter de amprentă fonetică, înregistrând fidel frecvențele sunetelor și timpii de emisie în așa fel încât se pot recunoaște formele semantice ale cuvintelor. În sonograma după reeducare se observă diferențierea frecvențelor înalte - cu caracter fricativ „ș” - precum și valori spectrale în care apare inteligibilitatea formelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înregistrările pe bandă de magnetofon sau efectuat sonograme (figura 21 a și b). Sonograma indică absența frecvențelor înalte precum și a valorilor spectrale diferențiate în consoane explosive și fricative. Vorbirea folosește frecvențe joase specifice consoanelor m, n și vocalelor netimbrate. Amprenta fonetică nu redă formele semantice ale segmentului lingvistic folosit. Sonograma după reeducare reflectă îmbogățirea exprimării verbale cu sunete de înaltă frecvență, cu inflexiuni tonale și valori spectrale diferențiate semantic. Diferența dintre sonograme înainte și după reeducare este evidentă. 7.3. Nivelul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în el energiile latente. Eleva D. Georgeta în vârsta de 17 ani, cu despicătură unilaterală completă operată, deznădăjduită de semnele malformației încearcă o tentativă de sinucidere, după care părinții o prezintă clinicii noastre pentru completarea terapiei complexe: retușuri chirurgicale, reeducare fonetică, psihoterapie. În urma acțiunii noastre intensive, eleva D.G. și-a recăpătat încrederea în forțele proprii, optimismul și dorința de a munci. Este astăzi medic stomatolog. Se pot da astfel multe exemple care s-au realizat pe tărâm profesional și social. Numai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și în scopul obținerii unor rezultate eficiente și se realizează prin colaborarea specialiștilor în echipă : chirurg maxilofacial, logoped, stomatolog specializat în ortodonție. Intervențiile chirurgicale de refacere a integrității morfologice a elementelor aparatului fonator, creează posibilitățile reabilitării funcției fonatorii, iar reeducarea fonetică rămâne adjuvantul cel mai prețios în finalizarea rezultatelor. Fonoarticularea defectuoasă se stabilizează printr-o serie de acte reflexe, stereotipe, înscrise cortical, care nu cedează la simpla închidere a palatului. De aceea, instaurarea activităților foniatrice și logopedice este necesară la o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
semnalează încă din prima etapă a copilăriei printr-un deficit aparent și tranzitoriu. Se relevă subdezvoltarea limbajului, cu implicațiile sale în funcție de mediator, cu indici scăzuți, față de cei obținuți în dezvoltarea psiho-motorie și socio-afectivă, înainte de operație și înainte de reeducare. După reeducarea fonetică, dezvoltarea limbajului face un salt considerabil armonizându-se cu indicii dezvoltării psihointelectuale, ceea ce pune în evidență relația dintre gândire și limbaj. - Procesul dezvoltării intelectuale poate fi frânat sau accelerat în raport cu obstacolele de ordin practic, cognitiv și social. În cazul categoriei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
corelație inversă între rezultatele psiho-pedagogice și vârsta la care începe terapia logopedică; deci cu cât vârsta este mai mică cu atât cresc șansele de reușită. În pofida unor indicații din literatura de specialitate noi am găsit că este mai eficace reeducarea fonetică o dată cu activitatea de achiziție și dezvoltare a limbajului, învățarea limbii prin activitatea dirijată, adaptându-se cu facilitate la condițiile improprii fonetismului specific insuficienței velare. 3) Există o corelație directă între reușita operatorie și eficacitatea muncii logopedice. 4) Există o corelație
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Brit. J. Plast. Surg, 5, 1955, 4. 42. Canavea, I., Chiriac, Vasilica Studiul frecvenței despicăturilor congenitale labiomaxilo-palatine, la copiii nou născuți. Stomatologia, București, 20, 4, 1973, p. 347-357. 43. Caraman Măescu, Lucia Observații asupra conținutului activităților de exersare a laturii fonetice a limbii în școlile de hipoacuzici. Probleme de defectologie. Editura Pedagogică, București, 6, 1968, p. 82-135. 44. Mc Carty Le développement du langage chez l’enfant, in L. Carmichael (red.) Manual de Psychologue de l’enfant, vol II, Paris. P.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Ed. Psihologia copilului și pedagogia experimentală. Editura didactică și pedagogică, 1975. (Traducere) 55. Damaschin, D., Golu, M. Unele probleme privind importanța teoretică și practică a compensației. Analele rom. Secția Pedagogie - Psihologie, nr.1, 1961, p. 79-97. 56. Dantek, K. Tulburările fonetice periferice expresive și terapia lor. Palatograme, grafice și chimografice. Rev. de stomatologie, Paris, 1959, p. 50-61 (trad.) 57. Debesse, M. Psychologie de l’enfant de la naissance a l’adolescence. Cahiers de Pédagogie moderne, Paris, ed.X. trad. Rom. Edit. Did
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
copii”, Praga, 1955. 174. Sinclair, H.J. L’acquisition du langage d’un point de vue Piagetien. Folia Foniatrica, S. Harper-Basel, München, Paris, London, New York - Sydney, 1, 1974, p. 1-13. 175. Slama-Cazacu, Tatiana Raportul dintre unitățile psihologice și cele lingvistice (nivelul fonetic). Cercetări asupra comunicării, Editura Academiei R.S.R., București, 1973, p. 97-105. 176. Slama-Cazacu, Tatiana Atlas de psihologie. Editura Științifică, București, 1968. 177. Slama-Cazacu, Tatiana Limbaj și context. București, Editura Științifică, 1959. 178. Slama-Cazacu, Tatiana Comunicare și educație (pentru educarea continuă a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
24,25 Hesinki, p. 29-35. 199. Tomescu, Margareta L’efficacité de traitement logopedique dans les divisions palatines en tenant compte des les conditions appliquées. Suomen Logopedis. Foniatrinen Yhdistys ry: n Jatkokoulutuspäivat. Joensunssa, Hesinki, 1976, p.32-45. 200. Tomescu, Margareta „Aspecte fonetice în vorbirea rhinolalică la copiii cu despicături congenitale de boltă și văl palatin”. Lingvistica aplicată în diverse domenii practicesub redacția Tatiana Slama Cazacu, București, Tipografia Universității, 1977, p. 195-200. 201. Tomescu, Margareta Aspecte psiho-pedagogice ale vorbirii rhinolalice la copiii cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
B. externă, care derivă din anumiți factori pragmatici și/sau sociolingvistici, putând fi astfel (B1) "situațională" sau (B2) "pozițională"61. Dintre aceste subcategorii, fixarea internă materială (A1) acoperă trei aspecte: stabilitatea ordinii și a relațiilor sintactice dintre componente, stabilitatea realizărilor fonetice și restricțiile selecționale ale "lexemelor" componente. În schimb, fixarea internă de conținut (A2) are în vedere unitatea semantică, i.e., gradul de compozabilitate al unei CFC. Cât privește fixarea externă, aceea de natură situațională (B1) privește capacitatea CFC de a se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
obișnuite normale", adică, pe de o parte, "principiilor de gândire", iar, pe de altă parte, "cunoașterii generale a lucrurilor"; b) corectitudinea/incorectitudinea ei, în măsura în care vorbirea "se află [sau nu] în consonanță cu o tradiție lingvistică particulară", adică se conformează normelor fonetice, morfologice, sintactice și lexico-semantice ale unei limbi "istorice"; c) adecvarea/inadecvarea ei, în măsura în care "textul răspunde [sau nu] într-o situație determinată așteptărilor [pe care le suscită] ca text"224. Aidoma "planurilor" de vorbire cărora le corespund, aceste trei tipuri de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
kg de făină 3- studenții: păi ăștia nici carte nu știu" (userul "fratele lu' Moromete", 26.11.2008, http://www.libertatea.ro/ stire/base-nu-i-mai-fierbe-pe-alesi-223038.html). 2.2.3. Un alt textem popular din opera lui I.L. Caragiale este rezon[!] (transcrierea fonetică a franțuzescului raison), pe care DEX 2012 îl înregistrează, ca lexem, cu următoarele sensuri: "1. Îndreptățire, justificare, cauză, motiv, temei. 2. Rațiune, judecată dreaptă. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la rezon = a învăța minte (pe cineva), a pune la respect
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al unor imagini vizuale; - imaginile vizuale se realizează îndeosebi prin epitete și elemente cromatice;sonorități: dramatice, acute, stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore se compun, de regulă, cu elemente la nivelul fonetic (vocale, consoane etc.), morfologic (interjecția) sau stilistic (aliterația, onomatopeea, etc.);pastelul este o adevărată probă pentru realismul și caracterul național, popular al artei scriitorului; - autorul își face cunoscută atitudinea înalt contemplativă, deci subiectivă, în fața frumuseților eterne ale naturii; sau se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lucrările Gramatica limbii ruse. Fonetica și morfologia (1949ă și în Curs de limba slavă veche (1963), premiat de Ministerul Învățământului. Cursul menționat este prima lucrare de acest gen apărută la noi în țară, care conține o prezentare completă a sistemului fonetic și gramatical al limbii slave vechi. Activitatea științifică a lui A. Zacordoneț, concretizată în circa 100 de titluri (studii, articole, recenzii, noteă, se referă la domeniul lingvisticii, cât și la cel al istoriei și criticii literare. Ca amploare însă, problemele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cazuri din numele râului care trece prin oraș - Cibin[um, de la acesta la forma cultă actuală trecându-se prin stadiile intermediare Sâbiniu și Sâbiiu; la venirea ungurilor, aceștia au găsit toponimul în stadiul Sâbiniu și l-au adaptat la specificul fonetic al limbii maghiare, adăugându-i și determinativul Nagy (“mare”), deoarece era așezarea cea mai importantă și centrală în Depresiunea Cibinului, astfel formându-se toponimul maghiar Nagy Szében; în schimb, numele german, Hermannstadt, sașilor așezați aici (Hermann) și indicând caracterul de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
specialitate ne oferă o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi în cadrul lecțiilor din toate ariile curriculare, iar măiestria învățătorului va duce la rezultate deosebite. Jocul didactic folosit în dezvoltarea auzului fonematic și însușirea pronunției corecte Aplicarea metodei fonetice analitico-sintetice se impune atât oral, cât și în compunerea cu ajutorul alfabetului decupat sau în citirea și scrierea cuvintelor și a propoziției. Acest lucru se realizează pe baza textelor din abecedar și cu ajutorul jocurilor didactice. În jocul „Ploaia”, copiii stau cu
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
-i înțelegem măcar în linii generale sensul sau, cel puțin, tonul emoțional. 211 Chiar și atunci când ascultăm o limbă străină pe care n-o înțelegem are loc, noi nu percepem sunete pure, ci sunete cărora le aplicăm propriile noastre deprinderi fonetice și în plus, ascultăm, firește, intonația semnificativă pe care i-o dă vorbitorul sau cititorul, în poezie, sunetul pur este sau o ficțiune sau o serie de relații extrem de simple și elementare, cum sunt acelea studiate în Aesthetic Measure *1
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]