3,085 matches
-
creativității și capacității de exprimare plastică la elevi, prin care conținuturile să devină mai atractive; • model de PIP; • exemplificări de proiectare a activității didactice, planificare calendaristică și detaliere pe unități de învățare; • exemple de fișe de lucru, fișe de evaluare formativă, matrici de evaluare, teste aplicate la clasă; • tehnici recuperatorii, stimulative, compensatorii. La terminarea clasei a VIII-a, competențele elevului deficient de auz vizate prin aplicarea acestui ghid sunt: • cognitive: cunoaște noțiuni și concepte; le definește, le identifică din exemple, cunoaște
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
hărți, materiale didactice, filme și diafilme didactice, imagini proiectabile, truse de laborator, video-text și video-disc, lecții televizate sau radiodifuzate etc. În cadrul interacțiunii profesor - elev, comunicarea psihopedagogică îndeplinește mai multe funcții: ¾ Funcția informativă, de transmitere a mesajului didactic și educativ; ¾ Funcția formativă, de stimulare a gândirii și a imaginației la elevi; ¾ Funcția educativă, de transmitere a influențelor educaționale, de coeziune și afirmare a grupurilor școlare; ¾ Funcția de rezolvare a problemelor educaționale și a conflictelor școlare. Structura-cadru a comunicării didactice este constituită din
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
axele principale ale oricărei pedagogii. Astăzi, chiar și În Québec, interculturalul a devenit un domeniu al studiilor universitare, dominat de altfel În mare măsură de sociologi. Așa cum demonstrează lucrările lui Martine Abdallah-Pretceille (Abdallah-Pretceille, 1999), o astfel de metodologie se dorește formativă, sensibilizându-i pe elevi la arbitrarul sistemului lor matern de referințe. Într-adevăr, dobândirea de competențe culturale În cultura de origine nu este niciodată trăită ca o alegere Între mai multe posibilități. Pe parcursul educației, faptele de cultură apar ca niște
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pot fi considerate specii. În acest caz, se atribuie de fapt limbii doar o funcție instrumentală, de coeziune și de coordonare pentru comunitatea care o vorbește. În realitate însă, limba este mai mult decît (mijloc de) comunicare, este un element formativ al gîndirii și o latură constitutivă și creatoare a culturii. Din asemenea constatări, rezultă că pot fi stabilite și alte orizonturi cu identificarea altor funcții ale limbii. De aceea, se poate atribui limbii și o funcție cognitivă, ca logos semantic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în care timpul poate să exercite o influență asupra atitudinilor și comportamentelor umane și implicit și asupra comportamentului religios (Inglehart, 1990; van den Broek, 1996). Pe de o parte, oamenii sunt influențați de condițiile care au prevalat în perioada lor formativă, adică în timpul copilăriei și adolescenței lor (efectul de cohortă). Conform studiilor realizate, cohortele care au intrat în viața adultă într-o perioadă de declin religios vor fi înclinate să practice mai puțin decât cele care au fost socializate într-o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Wood, Londra, 1920, pp. 42-53. 6. Brandes, op. cit., p. 425; H. Kingsmill, Matthew Arnold, Londra, 1928, pp. 147-149. 7. Ramon Fernandez, L'Autobiographic et le roman: Vexemple de Stendhal, în Messages, Paris, 1926, pp. 78-109; George W. Meyer, Wordsworth's Formative Years, Ann Arbor, Michigan, 1943. 8. Wilhelm Dilthey, Das Erlebnis und die Dichtung, Leipzig, 1907; Friedrich Gundolf, Goethe, Berlin, 1916 (în aceste lucrări se face distincție între Urerlebnis și Bildungserlebnis). 9. V. Moore, The Life and Eager Death of Emily
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
creator prin 5 factori : orizontul spațial (în cazul românilor, celebrul "spațiu mioritic", analizat într-un volum separat), orizontul temporal, accentul axiologic (solidaritate sau nonsolidaritate cu cele două orizonturi), sensul mișcării înăuntrul lor (anabazie sau catabazic - înaintare sau retragere) și năzuința formativă (individual, tipizant, stihial). Viziunea lui Blaga, rod al meditației lirice, dar si emanație folclorică, este seducătoare și pînâ la un punct convingătoare, mai ales pentru spațiul cultural românesc, dar destul de arbitrară, pentru spațiile mai îndepărtate. Ea are, însă, aceeași doză
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Drumul la zid, o traversare greoaie și insistentă a „absurdului individual și ideatic”, am așezat, nu Întâmplător, ultimul vers al Infernului dantesc: Quindi uscimo a rivedere le stelle! Și aceasta a fost pentru mine, de-a lungul Întregii mele perioade formative, puberale, adolescentine și postadolescentine - vreo două decenii, cele mai lungi și mai turmentate ale carierei mele! - Învățătura și pilda Înaltă, estetică, a marilor scriitori umaniști, ca și a muzicienilor; de exemplu, un Beethoven, gigant șef de școală simfonică, care reușește
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și comuniste, a devenit o formă a salvării, a supraviețuirii persoanei și a salvgardării demnității și a libertății de creație. Înainte de al doilea război mondial și de „invazia ideologiilor extreme”, odată cu pașoptiștii noștri, exilul avea mai ales o coloratură estetică, formativă; Între războaie, tineri precum Călinescu (la Romaă sau Vianu și Ion Barbu (la Tubingen, În Germaniaă, ca și numeroși alții, pe care nu-i mai numim aici (un Eftimiu sau un Minulescu au trecut prin Paris, nemaivorbind de artiștii plastici
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Iași, 2008, 458 p.), temă reputată și frecventă în preocupările specialiștilor în problemele de ontologie a neamului. Ea cuprinde în dinamica verbului probleme fundamentale și grave prin rostuirea lor în curgerea vremurilor, precum moștenirea traco-iliră și geto-dacă, etnogeneza și "năzuința formativă", "boicotarea" și "teroarea" istoriei, toate acestea înfățișându-se mai curând sub semnul anonimatului și al negativității decât al impulsului destinal și al cutezanței cioraniene. Între principiul eminescian al "organicității" și teza încrâncenată a "schimbării", visată cu ardoare și disperant de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru terți; 7. acțiuni de import-export; 8. importul-exportul de materiale, piese de schimb, utilaje, echipamente și de tehnologii; 9. cooperarea internațională în domeniul activității miniere de bază, extracției și preparării; 10. elaborarea, aprobarea sau, după caz, avizarea documentelor cu caracter formativ care reglementează activitatea de producție și de desfacere a produselor din obiectul sau de activitate; 11. desfășurarea de programe, studii și analize pentru reducerea impactului exploatării resurselor minerale asupra mediului; 12. realizarea operațiunilor financiare pe piețele interne și externe de
HOTĂRÂRE nr. 808 din 13 noiembrie 1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122288_a_123617]
-
de adaptare creatoare la mediu și a mediului la condiția umană; * educarea în spiritul valorilor democratice, moral-civice și patriotice, estetice și culturale ale societății contemporane; * realizarea unei noi armonii între cultură generală, de specialitate și cea profesională, la nivelul exigentelor formative ale societății postindustriale informatizate, în funcție de profilul de formare determinat; * formarea tinerei generații pentru integrare culturală și socioprofesionala eficientă, pentru dezvoltarea culturii și civilizației. În scopul realizării acestor obiective, activitatea de formare continuă va fi axată pe obiective specifice dezvoltării competențelor
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
teoretic: -------------- * de a asimilă conținutul științific, propriu disciplinelor de învătământ predate, și metodele, tehnicile de informare; * de a realiza corelații intra-, inter- si pluridisciplinare ale conținuturilor; * de a actualiza, prelucră, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul; * de a surprinde valențele formative și educative ale conținutului. Planul operațional: ----------------- * de a structura asimilarea conținuturilor, astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective, motivaționale, volitive, atitudinale (acomodarea); * de a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală o dată cu informațiile; * de a forma modul de gândire specific disciplinei respective
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
a răspunde exigentelor specifice colectivului de cadre didactice și celor impuse de reformă învățământului; * elaborarea unor proiecte, modele, instrumente, necesare promovării unui învățământ cu prioritate formativ-educativ; * elaborarea obiectivelor pe capitole și pe obiecte de învătământ; * elaborarea de probe de evaluare formativa, predictiva și sumativa pentru anumite obiecte de învătământ; * elaborarea de proiecte și schițe pentru activitățile didactice și extradidactice de către cadrele didactice stagiare, până la obținerea definitivării în învățământ; * pregătirea și susținerea unor lecții și activități școlare și extrașcolare, pe baza folosirii
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
de perfecționare va fi axată, îndeosebi, pe probleme, cum sunt: * cercetarea și inovarea practicii educaționale în domeniul analizei logico-functionale a conținuturilor concrete ale instruirii și educației; * elaborarea obiectivelor și a obiectivelor operaționale pe obiecte de învătământ; * elaborarea probelor de evaluare formativa, pe capitole, în concordanță cu obiectivele; * proiectarea strategiilor de instruire și educație, specifice diferitelor conținuturi și situații de învățare în activitatea școlară și extrașcolara; * dezvoltarea creativității individuale și de grup a cadrelor didactice și a elevilor; * dezvoltarea competențelor proiectiv-conceptuale, de
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
didactic, solicitate de obiectivele sistemului educativ românesc și de competențele educatorului modern; * schimbarea mentalității personalului didactic cu privire la competențele necesare profesiei didactice, care nu se reduc la cele ale specialistului într-un domeniu; * depășirea decalajului dintre obiectivele sistemului de învățământ, dominant formative și de integrare socio-profesională, și procesul formării/perfecționării cadrelor didactice, dominant academic în prezent. Formele de realizare vor fi foarte diversificate, caracteristice conținuturilor și activității cu adulții (similare cu cele prevăzute pentru cadrele didactice de conducere și pentru perfecționarea cadrelor
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
corpului didactic. Evaluarea cadrelor didactice participante la program se face prin: colocviu la pedagogie și elemente de psihologie și lucrare practică la metodica predării specialității (elaborare de instrumente metodologice, de proiecte de activități didactice și extradidactice, probe de evaluare predictiva, formativa, sumativa, de instrumente de diferențiere și de personalizare a activității instructiv-educative etc.) sau prezentarea unui studiu personal, publicat în acest domeniu în presa pedagogica sau de specialitate. Aprecierea se realizează pe bază de calificative (90-100 de puncte "excepțional"; 70-89 de
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
o mai bună adecvare a metodelor și tehnicilor la natură obiectivelor, respectiv a rezultatelor, prin realizarea complementarității instrumentelor de măsurare, prin realizarea corelata a funcțiilor de constatare, măsurare, apreciere, diagnosticare, decizie și ameliorare-stimulare; * formarea/dezvoltarea competențelor în domeniul evaluării continue, formative a activității cadrelor didactice (inspecție școlare), vizând dezvoltarea experiențelor reușite și diminuarea aspectelor slabe și a efectelor negative; * realizarea unei coerențe relative între diferitele forme de inspecție școlară, de control și evaluare, realizate, la orice nivel de generalitate, si optimizarea
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
în specialitatea candidatului; 2. un cadru didactic universitar (lector dr., conferențiar, profesor), având aceeași specialitate cu a candidatului. Inspecția specială se va realiza la 4 activități didactice, se va solicita candidatului să elaboreze proiectele de activități și probele de evaluare formativa pentru 1-2 capitole, similar cu gradul didactic I. La solicitarea Ministerului Educației Naționale, direcția de resort, instituțiile de învățământ - centre de perfecționare și inspectoratele școlare vor propune cadrele didactice care vor face parte din comisia de inspecție. Comisia de inspecție
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
fi în măsură să raporteze rezultatele obținute și procesul desfășurat la anumite sisteme de referință, la anumite criterii valorice și să identifice, pe acest temei, aspectele reușite și pe cele slabe, în scopul luării unor decizii de optimizare. Evaluarea continuă, formativa, vizând dezvoltarea experiențelor reușite, extinderea acestora, precum și diminuarea efectelor negative și a aspectelor slabe sau nerealizate va comportă introducerea unor modalități noi de evaluare și deosebit de flexibile, în funcție de sistemul de factori implicați în obținerea performanțelor respective. Astfel, în scopul realizării
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
indicatori evaluare -------------------------------------------------------------------------------- 1. Elaborarea A. Proiectarea lecției - 3 puncte proiectului * Documentare științifică - Oportunitatea surselor bibliografice în raport cu conținutul tratat - Aplicarea creatoare a informațiilor în conceperea proiectului - Respectarea normelor metodologice de consemnare a bibliografiei * Definirea obiectivelor și obiectivele operaționale - Definirea obiectivelor informative, formative și educat- cative - Definirea obiectivelor operaționale (de învățare, de transfer, de exprimare) - Precizarea comportamentelor la nivelurile taxonomice, corelate cu conținutul și cu posibilitățile elevilor (diferențiat) - Precizarea condițiilor psihologice ale învățării și a celor materiale - Specificarea criteriilor de reușită * Corelația dintre
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
la analiza, sinteză, evaluare și creativitate - Corelarea volumului și a gradului de dificultate al cerințelor cu particularitățile psihice, de vârstă și individuale, si cu durata activității de rezolvare a cerințelor - Corelarea conținutului probelor de evaluare cu formele de evaluare (predicativa, formativa, sumativa) și cu scopul dominant al acestora. - Valorificarea rezultatelor evaluării permanente pentru compensare sau dezvoltare, după caz B. Conținut - 2 puncte B. Desfășurarea lecției (activității) - 5 puncte * Reprezentarea conținutului: activă, iconica, simbolică, după caz * Economia (esențializarea) conținutului * Gradul de structurare
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
solicitărilor cu particularitățile conținutului și ale elevilor * Raportul dintre activitatea personală a elevilor și activi- tatea frontală, în contextul dat * Activitatea elevilor la nivelul proximei dezvoltări B3. Evaluarea permanentă - 1 punct * Realizarea evaluării predictive (matricea concepută de bază) * Realizarea evaluării formative * Relația cerințe-obiective * Realizarea progresului școlar (raportul dintre rezultatele obținute de elevi la începutul și la finalul unei secvențe de învățare) * Preocuparea pentru motivarea notei și formarea capacității de autoevaluare * Raportul dintre conținutul evaluării și conținutul învățării (cunoștințe, priceperi, deprinderi, capacități
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
2-3 unități didactice (capitole) la un obiect de învățământ, la alegere, pe care il preda la clasa în anul școlar în care se efectuează inspecția specială, capitole care să fie predate înainte de efectuarea inspecției speciale. * Va concepe probe de evaluare formativa pentru fiecare capitol. * Va administra probele respective după parcurgerea fiecărui conținut. * Va înregistra rezultatele elevilor, le va reprezenta grafic, le va interpreta și le va valorifica (progresul școlar); * Va prezenta comisie, în cadrul inspecției speciale, toată documentația. Anexă 12 --------- la metodologie
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
pui de pui! flaneaua groasă prinde bine, caldă, lipsește femeia, tot bărbații lipsesc mai mult, stau prăpădiți printre lucruri cu civilizația asta! Bîrnova castanul cu frunze pleoștite lucioase la becul alb, toamna anotimpul în care vegetația se vestejește, 1958 savuros formativ Dicționarul limbii române moderne, Grajduri luminile pentru sate, instituția impiegatului în lanterna purtată de el la peron, ziua de ieri n-am îndestulat-o, n-am trecut decît o dată peste ea, nu se lipește de noapte și mă ține fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]