2,619 matches
-
unde se găsesc: baia, spațiile de percheziție, precum și niște camere fără lumină, fără paturi, cu apă, urină și fecale pe jos (camerele de izolare). După traversarea coridorului se ajunge la poarta, care te conduce în curtea „reduitului”, nucleul central al fortului cândva, și acum al închisorii. Mergând spre dreapta pe lângă peretele opus reduitului se ajunge după vreo 20-30 m la un gard de lemn de cca, 3 m înălțime, care împrejmuiește o suprafață aproximativ pătrată cu latura de cinci metri, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ultrasecretă a Jilavei. Traversând această curticică se ajunge la ușa de intrare într-un coridor lung de cca. 11 m, în care pe partea stângă sunt șase celule și un WC turcesc, în capătul opus intrării. Cândva, aici fusese potcovăria fortului, care nu se știe dacă a funcționat vreodată ca atare, iar acum prin amenajările făcute devenise secția cea mai de temut, din toată rețeaua penitenciară română. Prima celulă este cea destinată gardianului de pază și este prevăzută cu o fereastră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cel mai periculos martor dând pe față, cu multă abilitate și curaj tot ce știa. Acest lucru îl salvează de la condamnarea la moarte și în același timp încurcă toată țesătura ocultă a înscenării. Marcel Petrișor în dialogurile lui din „Secretul Fortului 13” ilustrează cu o forță impresionantă toate etapele procesului. Prin tot ce a făcut Calciu Dumitreasa, rămâne un Pavel al „Reeducării” și al Mișcării Legionare. Iosif V. Iosif Student la Facultatea de Drept, București. El a făcut parte din rețeaua
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
28' N 74 Cel mai nordic punct locuit permanent. Stațiune militară și de cercetare. Brønlundhus, Groenlanda 82°11' N 0 Fostă bază de explorare, între 1947 și 1950 Kap Harald Moltke, Groenlanda 82°10' N 0 Fostă bază de explorare Fort Conger, I-la Ellesmere 81°44' N 0 Fostă tabără de explorare, între 1881-1883 și 1957-1958 Nord, Groenlanda 81°43' N 4 Bază militară și științifică Nagurskoye, Franz Josef 80°49' N 0 Bază militară și fostă stație meteorologică Krenkel
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
un document de stat, Descrierea călătoriei în Siberia, de la Tobolsk la granița Chinei, publicat în 1882 la Sankt Petresburg, Descrierea Chinei, operă terminată în 1677, toate comandate de țarul Alexei Mihailovici. Se adaugă acestora Jurnalul de călătorie în China (de la fortul Nercinsk la Pekin), al solului rus Nicolaie Gavrilovici Spafari, în anul 1676. Dacă pentru Descrierea Chinei s-au folosit din plin și în mod declarat surse diferite, printre cele mai importante figurînd China monumentis... illustrata, (Amstelodami, 1667), a lui Athanasius
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
unor forțe exterioare, un obiect r)mane într-una din aceste st)ri. Newton și-a imaginat o miscare uniform rectiliniar). Teoria pe care a inventat-o pentru a o explică a introdus noțiuni teoretice precum punct material, accelerație instantanee, fort), spațiu absolut și timp absolut, dintre care nici una nu poate fi observat) sau determinat) experimental. Cu fiecare pas, incepand cu Aristotel și continuând cu Galileo și Newton, conceptele teoretice au devenit mai îndr)znețe, adic) mult mai îndep)rtate de
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
prea mult de realitate, el devine nefolositor. O machet) de avion ar trebui s) arate ca un avion real. Forță explicativ) este, totuși, dobândit), prin desprinderea de realitate, nu prin apropierea de ea. O descriere complet) va fi de o fort) explicativ) minimal); cel mult, o teorie frumoas). Cel de-al doilea tip ar trebui s) antreneze o smulgere radical) de realitate; s) lu)m exemplul fizicii. Dep)rtarea de realitate nu este bun) întotdeauna, ins), execptând cazul în care reușești
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
17, 127 și urm.). Faptul c) noțiunile teoretice sunt definite de teoria în care apar e lesne înțeles. Dac) lu)m domeniul politicii internaționale, s) ne gândim la semnificațiile diferite asociate în mod obișnuit termenilor de pe lista care urmeaz): putere, fort), pol, relație, actor, stabilitate, structur) și sistem. Semnificația unor astfel de termeni variaz), în funcție de modul de abordare a subiectului de c)tre cel care-i întrebuințeaz). Lucrurile stau în mod necesar astfel în orice registru în care teoriile se contrazic
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pertinente. Mulți au încercat s) explice evenimentele internațional-politice în termeni de factori psihologici sau de fenomene socio-psihologice, sau de caracteristici politice și economice interne. În cel puțin unele dintre aceste cazuri, posibilii factori relevanți sunt explicitați de teorii de o fort) oarecum mai mare decât au dovedit a avea teoriile politicii internaționale. În niciunul dintre cazuri, ins), acele teorii non-politice nu s-au dovedit sufficient de puternice încât s) furnizeze explicații sau predilecții solide. Tentația pozitiv) c)tre reducție este slab
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a imperialismului, dezvoltat) de Hobson și Lenin, este cea mai reușit) dintre aceste abord)ri*. Spunând ,,cea mai reușit)”, nu o înțeleg corect) în mod necesar, ci mai degrab) cea mai gr)itoare că teorie. Teoria este rafinat) și are fort). Simplu formulat) și incorporând doar câteva elemente, ea pretinde s) explice cele mai importante evenimente internațional-politice - nu doar imperialismul, dar, de asemenea, cea mai mare parte a r)zboaielor moderne, chiar dac) nu pe toate,- și chiar s) indice condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
exportând bunuri de capital și expertiz), încurajeaz) ț)rile slab dezvoltate s)-și dezvolte resursele. Dup) aceea, nimic nu mai poate împiedica, s) spunem, China, s) utilizeze capitalul str)în și, tot mai mult, propriul capital, al)turi de propria fort) de munc), spre a produce bunuri care ar putea înlocui ,,producția britanic) pe piețele neutre ale lumii”. Ea ar putea, în cele din urm), s) ,,inunde” chiar și piețele occidentale cu ,,m)rci chinezești” ieftine, s) inverseze cursul investițiilor, și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dar s-a manifestat public. O politic) ce ține de imperialism ar putea fi pus) în aplicare doar dac) ar exista soldați și marinari capabili s-o implementeze. Imperii f)r) colonii, și politici imperialiste c ear necesită prea puțin) fort), sau deloc, ca sprijin, erau de neimaginat pentru Lenin. Prima mare diferenț) dintre vechile și noile teze marxiste despre imperialism este întâlnit) în separarea imperialismului de politicile și acțiunile guvernamentale. Se poate sesiza cu limpezime aceast) diferenț) în schimbarea rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
au implicat mecanismul tradițional asociat imperiului, si cu sigurant) nu-l implic) nici acum. Recunoașterea, de c)tre școală neocolonialist), a faptului c) operațiunile economice americane de pește granit) presupun foarte puțin, dac) nu chiar deloc, a fi impuse prin fort) militar), corespunde destul de fidel realit)ții. Politicile imperialiste, de mod) veche, au sl)bit; imperiile aproape c) au disp)rut. Acum, ca-ntotdeauna, capabilitatea economic) superioar) a popoarelor bogate are, totuși, impactul s)u specific asupra celor care sunt s
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s)race. A numi influență celor bogați asupra celor s)răci ,,imperialism” reprezint) primul pas spre salvarea teoriei lui Lenin. A susține c) ceea ce fac capitaliștii peste granițe este realmente imperialism - indiferent dac) acționeaz) sau nu prin intermediul imperiilor și prin fort) - contribuie la transformarea teoriei într-una autovalidant). Teoria nu a anticipat faptele. Nu a determinat pe nimeni s) se aștepte la declinul imperiilor vizibile. În schimb, definiția a ceea ce teoria a explicat în mod prezumtiv a fost modificat), pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și implicit despre Japonia, c) ,,nu e nici un dubiu în privința imperialismului [ei] economic, ins) nu poate fi vorba nici de ascendent) politic), nici militar), nici a mijloacelor de comunicare, și nici cultural)”. Imperialismul, ajuns des)vârșit, nu implic) absolut deloc fort) militar), nici fort) direct), nici amenințare cu violența (1971, pp. 82-84, 101). Mai degrab) decât un set de activit)ți greu de descifrat, imperialismul devine o condiție ușor sesizabil): adâncirea decalajului privind condițiile de trai dintre ț)rile echilibrate și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Japonia, c) ,,nu e nici un dubiu în privința imperialismului [ei] economic, ins) nu poate fi vorba nici de ascendent) politic), nici militar), nici a mijloacelor de comunicare, și nici cultural)”. Imperialismul, ajuns des)vârșit, nu implic) absolut deloc fort) militar), nici fort) direct), nici amenințare cu violența (1971, pp. 82-84, 101). Mai degrab) decât un set de activit)ți greu de descifrat, imperialismul devine o condiție ușor sesizabil): adâncirea decalajului privind condițiile de trai dintre ț)rile echilibrate și bogate și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
teorii nu este contrazis) de schimb)rile economice sau de schimb)rile din interiorul firmelor. Numirea schimb)rilor din interiorul sistemelor drept schimb)ri de sisteme face cu totul imposibil) dezvoltarea noțiunii de sistem, într-o teorie de o anumit) fort) explicativ). Și totuși, Hoffmann exact asta face atunci cand scrie despre politica internațional). El vede ap)rând un nou sistem, de fiecare dat) când ,,unit)țile aflate în potențial conflict” își schimb) formă, de fiecare dat) când se ivește ,,o inovație
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
privind politica internațional), care i-ar putea compromite ansamblul filosofiei sale politice. Eseul referitor la Rousseau, sclipitor în felul s)u, desi aflat în profund) contradicție cu filosofia acestuia, ilustreaz) forță pe care angajamentele teoretice o pot genera. O asemenea fort) afecteaz) interpret)rile date lumii, ca și pe ale altor teoreticieni. Scriind despre politica internațional) în anii 1970, Hoffmann anunț) dep)șirea lumii bipolare, declar) c) o lume format) din cinci puteri principale este pe cale s) apar), si argumenteaz) c
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de pe pozițiile unor reguli instituite și politica exercitat) într-o situație de anarhie. Raymond Aron, de exemplu, recunoaște tr)s)tură distinctiv) a politicii internaționale în ,,absența unui tribunal sau a unei forțe polițienești, [în] dreptul de a recurge la fort), [în] pluralitatea centrelor autonome de decizie, [în] alternanta și continuă interdependent) dintre pace și r)zboi” (1967, p. 192). Examinarea potențialit)ților descriptive, explicative și predictive, f)cut) de J. David Singer (1961) celor dou) niveluri diferite de analiz) - cel
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rezultatelor așteptate se înscrie între anumite limite; a spune de ce se repet) pattern-urile de comportament; a spune de ce se repet) evenimentele, inclusiv acelea pe care nu le agreeaz) nici un actor, sau foarte puțini. Structura unui sistem acționeaz) că o fort) constrâng)toare și ordonatoare, si, în consecinț), teoriile sistemice explic) și prezic continuitatea, în interiorul unui sistem. O teorie sistemic) arăt) de ce schimb)rile de la nivelul unit)ții provoac) într-o m)sur) mai mic) o schimbare a rezultatelor, decât ar
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ne poate spune unele lucruri despre rezultatele internațional-politice așteptate, despre elasticitatea pe care sistemele o pot dovedi, în replic) la acțiunile neprev)zute ale unei variate categorii de state, si despre efectele așteptate ale sistemelor asupra statelor. O teorie posed) fort) explicativ) și predictiv). O teorie are, de asemenea, si precizie. Precizia în teoriile științelor sociale înseamn) c) explicațiile și predicțiile vor fi generale. O teorie a politicii internaționale va explica, de pild), de ce r)zboaiele sunt recurente, indicând unele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este supus schimb)rii. O constant) manifestat) în cadrul structurii explic) pattern-urile și caracteristicile recurente ale vietii internațional-politice. Este totuși structura un concept lipsit de continut? În mare m)sur) da, și tocmai de aceea el câștig) în precizie și fort). Structura este, cu sigurant), inutil) în privința detaliilor. Conceptele structurale, deși le lipsește conținutul am)nuntit, contribuie la explicarea unor pattern-uri cuprinz)toare, importante și durabile. Pe deasupra, structurile se pot schimba brusc. O schimbare structural) este o revoluție, fie c
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tuturor, decat s) fie preocupați în mod obsesiv de împ)rțirea exact) a beneficiilor. Nu toate impedimentele privind cooperarea au fost înl)turate, ins) unul important a fost întâlnit - teamă c) avantajul mai important al unuia va fi convertit în fort) militar), ce ar putea fi folosit) împotriva celorlalți. Tr)ind în umbră marilor puteri, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia au realizat rapid c) r)zboiul dintre ele ar putea fi neroditor, și în scurt timp au început s)-l perceap
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din interiorul Comunit)ții Economice Europene* (cu Franța referitor la politicile privind agricultură, de exemplu) indic) faptul c) guvernele nu-și pierd interesul în privința distribuirii beneficiilor. Conflictele de interese se mențin, nu ins) și așteptarea că cineva s) uzeze de fort) pentru a le rezolva. Raporturile politice dintre statele europene au devenit diferite calitativ dup) Cel De-Al Doilea R)zboi Modial, întrucat sistemul internațional s-a schimbat, dintr-unul multipolar, într-unul bipolar. Progresul limitat realizat în domeniul economic și
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politicii externe, nu mai mult decât o teorie cu privire la piaț) ar implica sau necesită o teorie despre firme. Teoriile sistemice, fie ele politice sau economice, sunt teorii care explic) cum anume modul de organizare al unui domeniu acționeaz) că o fort) constrâng)toare și ordonatoare asupra unit)ților din interiorul s)u, aflate în interacțiune. Asemenea teorii ne vorbesc despre forțele c)rora li se supun unit)țile. Cunoscându-le, putem infera din ele anumite chestiuni privind comportamentul lor așteptat al
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]