3,189 matches
-
care a fost preluat de iudeo-creștini fără să se rușineze. Adepții religiei înțelepților - mitraismul - credeaua că mortul este ridicat la cer de îngerul său păzitor și participă la o sărbătoare acolo sus a preafericiților. Imaginea a fost descoperită pe o frescă ce decorează o necropolă vecină cu cea a unui preot de-a lui Sabasios, Vincentus, înhumat în catacomba creștină din Pretextat, fapt foarte ciudat la care nu s-a găsit nici o explicație logică. Nu-i nimic, o dau eu; este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
efemeră, care se detașează radical de alte manifestări artistice, tocmai prin calitatea sa de artă a dispariției, o artă imposibil de conservat? Dan Perjovschi, de altfel, declara, În conferința sa „Desen pe arhitectură― susținută pe 19 mai 2010 În Sala Frescelor a Universității „Ion Mincu―, că speculează un tip de artă capabilă să contrazică tocmai rolul primar al muzeelor de a conserva. Arta sa „scapă printre degete―, se evaporă, și prin acest proces de diluare, de dispariție, devine neconservabilă, prin excelență
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
nu s-a întâmplat nimic (1933), Frații Jderi (1935-1943), Divanul persian, (1940), Povestirile de la BraduStrâmb (1941), Anii de ucenicie (1944), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoava (1952). Ceea ce impresionează înainte de toate este monumentalitatea operei, în care se află cea mai amplă frescă a sufletului românesc: “El are realismul lui Balzac și melancolia unui romantic, meditația aspră a lui Miron Costin, voluptatea senzorială a lui Rabelais. E precis că un pictor flamand și inefabil că un muzician, un creator de atmosfera, un analist
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
gîndire". Pentru ca, după ce expune o cale atît de încărcată de simboluri, Eminescu să mute centrul de greutate al scenariului și să focalizeze meditația poetică pe episodul dac, frămîntarea sa cea mare, cum observa Călinescu. Figură lirică a archaeus-ului, o atare frescă a deșertăciunii spațiilor fondatoare reprezintă, în fond, prin episoadele sale între care și Egipetul, o fenomenologie po(i)etică unde Eminescu ne înfățișează într-un registru aparte "identitatea în pluralitate" a spiritului (fondator al) lumii, cel care, în Avatarii faraonului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care puteau valida și invalida orice fenomen, poeții de curte, amatori de succes și lipsiți de talent, storcînd limba de lemn în nesfîrșite vocalize primitive, actorii-marionetă apți să simuleze caracterul și sentimentele născute din utopia unei utopii, prozatorii capabili de fresce monumentale făcute regilor comuniști. Și spectrul acesta poate continua cu acei intelectuali care s-au complăcut în apele călduțe, dar murdare, ale căii de mijloc, situate între ambiguitate și promiscuitate, acei inși care erau cu toți și cu nici unul. Îndeosebi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Angliei, cât se căiește azi ca n-a urmat exemplul colegilor săi și că n-a prins momentul când ciuma reîncepea cu furie în București, pentru a se îndepărta de acest loc”. Rapoartele lui Blutte pot fi considerate și o frescă a nemulțumirilor tuturor față de rechizițiile forțate și de noua împărțire administrativă. Locuitorii Principatelor erau frecvent biciuiți pentru încălcarea regulamentelor polițienești sau sanitare, iar rechizițiile și cartiruirile nu erau plătite. Blutte protestează frecvent împotriva purtării „arbitrare, tiranice și obraznice” a autorităților
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Nicolescu sau Jean-Jacques Wunenburger. Într-un fel, autorul încearcă să sugereze că "eonul dogmatic", pe care Lucian Blaga îl profețea în primele decenii ale secolului al XX-lea, își află acum paradigma, căpătând consistență. Prin această carte, autorul compune o frescă din care personează cu claritate și convingător ce înseamnă Lucian Blaga în cultura română și, mai ales, ce ar trebui să însemne. De aceea, consider că interpretările din această lucrare pot fi adăugate fără rezerve la cele mai semnificative intervenții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mediul ei natural decât să prezervăm câteva exemplare într-o grădină zoologică. În mod asemănător, în cazul operei de artă, vom vorbi despre salvarea acesteia in situ, iar nu fragmentar și desprinsă de context într-un muzeu. De exemplu, o frescă a unei biserici trebuie salvată cu biserică cu tot, eventual chiar cu întregul ansamblu arhitectonic, fie acesta chiar o așezare medievală, iar nu decupată și salvată ca exponat într-o galerie de artă. De asemenea, eticienii mediului, cu deosebire cei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de supremă finețe tauromahică numită recibir legătura o constituie extrema vulnerabilitate a dătătorului de moarte, care în neclintirea-i se confundă necesar cu un primitor pur pasiv - un fel de teacă metafizică a făptuirii omenești. Lui Ian îi plăceau mult frescele religioase din România, țara pe care o traversa acum și pe unde nomazii continuau să se ațină încă la un veac și jumătate după dezrobirea lor, căutându-i poate încă ieșirea, sau poate o posibilitate mai viabilă de instalare. Căci
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ușor să primești libertate peste noapte; de la a o primi până la a o poseda efectiv e drum lung și ocolit, peste un pământ cutreierat în adânc de galerii cât firul de păr și sumedenie de chemări sufocate. Îi vedea în fresce voievozii întemeietori strivindu-l sub picioarele lor ca pe un strugure mare, încă nezvântat de zeama-i turbulentă, și ei îl vedeau, la rândul lor, din depărtarea încăpătoare ce-i găzduia acum, prin zidul străluminat de imagine și înnegrit de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Ex voto: după dorința celui ce oferă, ca mulțumire pentru un serviciu adus, sau ca dovadă a ținerii unui legământ făcut cu divinitatea. Un ierbar fremătător, pereții mânăstirilor din România! Un trafic de capilaritate avea loc în spațiul pictural al frescelor între privirea grădinărească de sus și aspirația cvasi-vegetală la verticală a voievozilor: păreau goliți eteric de substanță exact în măsura în care pământul de sub picioarele lor ar fi avut nevoie să mustească de sevele-i fertile și hoinare în așteptarea unui nou descălecat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de nord cedează frumuseților formale ale goticului flamboiant, o nouă gramatică a artelor se elaborează în Italia și în special la Florența. Pentru a reda noile valori religioase, caracterul mistic al raportului cu Dumnezeu, credința bazată pe sentiment, Giotto pictează frescele de pe tavanul Bisericii din Assisi sau capela familiei Bardi la Santa Croce din Florența. Pentru a exprima dragostea franciscani pentru oameni și pentru natură, el creează o artă organizată monumental, nu după regulile perspectivei, ci în funcție de punerea în scenă religioasă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
artiștii profită în același timp de prosperitatea orașului, de generozitatea familiei de Medicis și de noua considerație de care se bucură profesiunea lor, Fra Angelico exprimă o mistică senină într-o tehnică încă gotică, în timp ce Masaccio, din contra, inaugurează în frescele din capela Brancacci o artă care, prin simțul reliefului și al expresiei anunța arta Renașterii, ca și cea a toscanilor Botticelli, Gozzoli, Paolo Uccello, Pierro della Francesca, a sienezului Simone Martini, a mantuanului Mantegna și a venețianului Giovanni Bellini. Alte
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
armie dovedesc influența acestuia. Rastrelli construiește, la Sankt-Petersburg, mănăstirea Smolnîi și Palatul de iarnă. Stilul rococo apare în Germania de sud și în Europa centrală și se bazează pe decorația care ascunde arhitectura; forme exuterante, exces de stucatură și de fresce, efecte de trompe-l'oeil, căutarea continuă a fanteziei, caracterizează palatul Zwinger din Dresda sau biserica din Wies, în Bavaria. În Franța, această tendință, temperată de clasicism, dă naștere stilului "rocaille", căruia îi dau tonul peșterile naturale din grădinile în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
salon. Picioarele mesei stau în cutii de parafină. Scaunele atârnă în cârlige prinse în tavan. Dimineață. Soarele strălucește. Ceața persistă în tufișurile de alun. Mă simt bine, deși am hainele ude. Fac focul în soba din secolul al XVIII-lea. Frescă în metal turnat: Lia o vede pe Rahila întrând în casă. Găsesc porcul sub podeț. O schijă sau sârma ghimpată i-a provocat o rană deschisă la rât. E clar că nu-l doare, doarme. Îl bag în casă și
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
un ofițer german o obligase să aleagă între cei doi copii ai săi. Unul avea șansa de a rămâne în viață, în timp ce celălalt urma să fie trimis direct la camera de gazare. William Styron dezvoltă în jurul acestei drame o vastă frescă, o reflecție asupra omniprezenței răului în lume, asupra tuturor formelor perversității și nebuniei umane. În acest roman, totul este așadar excesiv și în același timp omenesc, prea omenesc... Flirtul pe care îl trăiește eroina, Sofia, nu eludează nici el această
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
opera lui Velasquez, "Băutorii" lucrat în tempera, o variantă a tabloului în ulei de la Madrid. Lucrare cu totul rară în opera maestrului, este atât de proaspătă și transparentă, încât pare că ar fi făcută de curând. Am privit cu interese frescele (picturile murale) aduse de la Pompei fără să înțeleg atunci frumusețea și valoarea lor artistică. Muzeul are lucrări multe și bune de Ribera, apoi Salvator Rosa. La Pompei, după cele văzute în orele unei zile, am meditat îndelung și lumea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
acest pictor. La Vatican. Dar despre ce să scriu? Și ce aș putea să spun eu după toate cele ce s-au scris? Capela Sixtină, m-am uitat și am gândit des cât puteam înțelege eu atunci? M-au fermecat frescele lui Rafael, îndeosebi "Școala de la Atena" și "Alungarea lui Eliodor din Templu". "Înălțarea", pictură în ulei, nu mi-a plăcut, culoarea este foarte puțin armonizată, acră. În sălile de sculptură, două figuri de Fidias m-au oprit îndelung. Mult și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
restaurant, care, pentru că-și păstrase tradițiile culinare și marele stil de altădată, e frecventat de elita bucureșteană. Dincolo de draperiile trase cu grijă, obișnuiții casei sunt cu siguranță pe cale de a dejuna în clinchetul paharelor de cristal. Play-boyul, specializat în vastele fresce istorice; chipeșul sexagenar, care se pregătește să interpreteze pe ecran rolul lui Burebista, regele mitic al strămoșilor noștri, dacii; poetul bețivan căruia chelnerii îi împrumută, după cum e cazul, o haină sau o cravată, ca regulamentul să fie respectat; criticul muzical
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
margini răbdare și încredere în dragostea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Un al doilea astfel de roman, tip literatură hagiografică, ar fi romanul istoric BISERICA ALBĂ de Ion Druță. Binecunoscutul scriitor moldovean realizează în paginile acestui roman o frescă atotcuprinzătoare a Țării Moldovei la sfârșit de veac al XVIII-lea. Pe fundalul războiului ruso-turc dintre 1787 și 1791, desfășurat pe teritoriul de atunci al Moldovei, scriitorul urmărește în paralel viața țărănimii moldovene întruchipată în personajul unei tinere țărănci, având
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
partea de corespondență și relații externe ale hospodarului și devine o prezență permanentă în peisajul politic pre și post pașoptist, fiind un martor ocular și fin observator al evenimentelor, persoanelor, tendințelor politice, sociale și morale ale vremii. În toată această frescă istorică, există însă și un intertext, întrețesut pe toată dimensiunea imaginii realizate, și anume portretul lumii fanariote și chipul fanariotului însuși. Memoriile sunt de altfel deschise de imaginea idilică a copilăriei din casa de pe malul Bosforului, în care orele de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
italiene ocupă în toată această perioadă un loc de cinste în filmografia europeană, este incontestabil faptul că, în deceniul ce precede războiul, cinematograful francez își învinge prin calitatea sa toți concurenții: cinematograful de divertisment cu comediile sale ușoare și marile fresce istorice, cinematograful de factură socială și politică cu realizări ca Paisprezece iulie și Libertatea ne aparține de Rene Clair, Marseilleza, Toni și Marea iluzie de Jean Renoire, cinematograful "negru" inspirat din atmosfera creată de criză cu filme ca Pépé le
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dăruie în semn de prețuire a talentului poetic și filozofic setul complet din opera lui Schopenhauer. Este tot perioada când Eminescu era pur și simplu obsedat, în afara studiului metempsihozei, de surprinderea evoluției societății umane, a trăsăturilor devenirii ei într-o frescă generală din care n-ar fi lipsit epoca preistorică, Babilonul, Ninive, Iudeea, Egiptul, Grecia, Roma, Dacia, năvălirea barbarilor, Revoluția franceză, Napoleon I. Dar curiozitatea sa nu cunoaște limite. Avea să și-o satisfacă în bună măsură și în anii berlinezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a salutat pe soldații SUA aflați în tribună grație companiei de asigurări John Hancock. Apoi, așa cum a spus-o Haynes Johnson: "în timp ce camerele de luat vederi se roteau, filmînd rîndurile aclamatoare, soldații care făceau valuri, comentatorul a arătat înspre o frescă pictată pe peretele stadionului. Era înfățișat un vultur năpustindu-se în picaj asupra prăzii. Săritor ca întotdeauna, în timp ce camerele de luat vederi arătau fresca lent, comentatorul a citit tare mesajul scris acolo: "Go Desert Shield, Beat Iraq" (Hai, Scut al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
luat vederi se roteau, filmînd rîndurile aclamatoare, soldații care făceau valuri, comentatorul a arătat înspre o frescă pictată pe peretele stadionului. Era înfățișat un vultur năpustindu-se în picaj asupra prăzii. Săritor ca întotdeauna, în timp ce camerele de luat vederi arătau fresca lent, comentatorul a citit tare mesajul scris acolo: "Go Desert Shield, Beat Iraq" (Hai, Scut al Deșertului, bate Irakul)." (Washington Post, 4 ianuarie 1991: A2) Există de fapt conexiuni interesante între fotbalul american și război, patriotism și sport, în imaginația
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]