5,324 matches
-
la nivel personal, emoțional și chiar metafizic. Chiar majoritatea europenilor, atunci când sunt Întrebați, nu sunt siguri În ce s-au băgat. Părinții fondatori americani trebuie că s-au simțit la fel. Dar chiar dacă există dubii și crize, un sentiment de frustrare și neîncredere, toate acestea sunt de așteptat de la oameni care se află În procesul rescrierii istoriei umane. Este adevărat că Europa este pe cale să devină un nou tărâm al oportunității pentru milioane de oameni din toată lumea aflați În căutarea unui
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
societății civile la forumurile politice globale și la Uniunea Europeană, ca și la conferințele și Întâlnirile la nivel național și regional, au crescut semnificativ În ultimii ani. O bună parte a ambivalenței venită din partea actorilor guvernamentali, dar și sentimentul crescând de frustrare și supărare al activiștilor se datorează agendelor politice aflate În conflict. Mișcările transnaționale ale societății civile Își folosesc influența pentru a obține o recunoaștere crescută a drepturilor universale ale indivizilor - ca și ale naturii - În legea internațională și caută să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
contemplativă, se apleacă asupra propriilor stări și trăiri afective, în Golgota (1918) el ocolește orice poetizare a întâmplărilor, versurile aducând „icoane și momente din război” și avansând o literatură de notații realiste, care evocă viața aspră de pe linia frontului, cu frustrările și deseori cu tragediile trăite de combatanți. Și în acest volum, și în proza scurtă din Păcate (1918) considerațiile sunt vii, directe, demitizante, cuprinse în notații abrupte, relevante. Lui E. Lovinescu L. îi apare ca un precursor al literaturii române
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
1. Agresivitatea ca trăsătură înnăscută 107 1.2. Agresivitatea ca trăsătură învățată 110 1.3. Agresivitatea instrumentală. Costuri și beneficii 113 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă 114 2. Ipoteze și factori specifici privind violența 115 2.1. Frustrarea și provocarea directă 115 2.2. Alcoolul și drogurile 117 2.3. Violența și mass-media 118 3. Interacțiunea agresor - victimă - context 123 4. Prevenirea și reducerea violenței 128 4.1. Efectul catharsisului 128 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din insulele Alore (din Indonezia, Oceania) nu-și iau sugarii cu ele atunci când se duc la lucru, aceștia rămânând cu alți membri ai familiei. Hrănirea lor de către mamă - și implicit interacțiunea biopsihică stabilită cu ea - este redusă și intermitentă. Efectele frustrării orale (printre care și ostilitatea față de mamă) prezente în copilăria mică ar explica, în viziunea psihanalistă, manifestările oarecum bizare ale personalității adulte de mai târziu. Interpretărilor psihodinamice de factură freudistă li se poate da un anume credit, dar e nevoie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și comportamentului față de minorități și, mai larg, în cea a relațiilor intergrupale își dau întâlnirea o serie de teorii dezvoltate în psihologia socială: valori/atitudini/comportament; stereotipii/prejudecăți/discriminare; atribuirea și locul controlului; teoria identității (minimale) sociale („noi” și „ei”); „frustrarea relativă”, „țapul ispășitor”; „conflictul realist” (vezi Chelcea și Iluț, 2003). Apreciez că, pentru a înțelege mai bine comportamentele și acțiunile indivizilor, trebuie să facem apel la un concept mai larg, ce cuprinde și valorile și ideologia, dar și alte comportamente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
parte, întrucât toate raporturile interpersonale se petrec în spațiul comparației sociale - iar spațiul proxim (fizic, dar nu numai) este mai dens și acut -, cel ajutat este ros și de gândurile incompetenței, inferiorității, fiind astfel la un pas de rușine, autocompătimire, frustrare. Pe bună dreptate în literatura de specialitate (De Paulo et al., 1981; Nadler et al., 1983; Daubman, 1995; Baron și Byrne, 2000) a fost sesizat faptul că natura emoțiilor și sentimentelor trăite de receptor în urma ajutorării contribuie la strategiile lui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a actelor agresive momentane, ea este totodată înscrisă într-un ciclu mai larg al formării sau nu de structuri cognitiv-comportamentale proagresive. La rândul ei, procesarea informației depinde fundamental de capacitățile mentale. Un intelect scăzut va determina insuccese și, de aici, frustrări în diferite contexte de viață, ceea ce cu mai mare probabilitate duce la reacții agresive. Se creează astfel condiții de reîntărire și encodare a conduitelor agresive. Copiii cu insuccese școlare vin în coliziune cu părinții și profesorii, ale căror răspunsuri ostile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diferite contexte de viață, ceea ce cu mai mare probabilitate duce la reacții agresive. Se creează astfel condiții de reîntărire și encodare a conduitelor agresive. Copiii cu insuccese școlare vin în coliziune cu părinții și profesorii, ale căror răspunsuri ostile amplifică frustrările și reacțiile negativ-agresive ale copiilor. De unde și o altă consecință potențatoare de agresivitate: respectivii copii și adolescenți vor petrece tot mai mult timp cu cei aflați în aceeași situație cu ei, pentru care agresivitatea este de multe ori o valoare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
factori sunt diferite. Analiza mai concretă a violenței și comportamentelor antisociale reclamă luarea în considerare și a unor condiții mai particulare ale desfășurării lor. 2. Ipoteze și factori specifici privind violențatc "2. Ipoteze și factori specifici privind violența" 2.1. Frustrarea și provocarea directătc "2.1. Frustrarea și provocarea directă" Atunci când ceva sau cineva se interpune în acțiunea noastră pentru a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a violenței și comportamentelor antisociale reclamă luarea în considerare și a unor condiții mai particulare ale desfășurării lor. 2. Ipoteze și factori specifici privind violențatc "2. Ipoteze și factori specifici privind violența" 2.1. Frustrarea și provocarea directătc "2.1. Frustrarea și provocarea directă" Atunci când ceva sau cineva se interpune în acțiunea noastră pentru a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ipoteze și factori specifici privind violențatc "2. Ipoteze și factori specifici privind violența" 2.1. Frustrarea și provocarea directătc "2.1. Frustrarea și provocarea directă" Atunci când ceva sau cineva se interpune în acțiunea noastră pentru a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
violența" 2.1. Frustrarea și provocarea directătc "2.1. Frustrarea și provocarea directă" Atunci când ceva sau cineva se interpune în acțiunea noastră pentru a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1. Frustrarea și provocarea directătc "2.1. Frustrarea și provocarea directă" Atunci când ceva sau cineva se interpune în acțiunea noastră pentru a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se interpune în acțiunea noastră pentru a realiza un scop, intervine frustrarea. În concepția clasică (Dollard et al., 1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză a violenței. S-a clarificat faptul că nu toți indivizii răspund la sentimentul frustrării prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1939), agresiunea este întotdeauna efectul frustrării, iar frustrarea conduce cu necesitate la o formă de agresiune. Deși, chiar în această viziune, legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză a violenței. S-a clarificat faptul că nu toți indivizii răspund la sentimentul frustrării prin agresivitate - mulți cad în resemnare și melancolie -, după cum nu toate actele de violență au ca substrat frustrarea - personalul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
legătura frustrare - agresivitate nu este simplă (se prezumă și agresivitatea implicită, din gândire), astăzi puțini psihologi sociali acceptă că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză a violenței. S-a clarificat faptul că nu toți indivizii răspund la sentimentul frustrării prin agresivitate - mulți cad în resemnare și melancolie -, după cum nu toate actele de violență au ca substrat frustrarea - personalul militar în război și sportivii, de exemplu. Frustrarea rămâne însă și în viziunea contemporană din psihologia socială un factor important în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că frustrarea este singura sau cea mai importantă cauză a violenței. S-a clarificat faptul că nu toți indivizii răspund la sentimentul frustrării prin agresivitate - mulți cad în resemnare și melancolie -, după cum nu toate actele de violență au ca substrat frustrarea - personalul militar în război și sportivii, de exemplu. Frustrarea rămâne însă și în viziunea contemporană din psihologia socială un factor important în explicarea violenței și a comportamentelor sociale. El a fost integrat într-o schemă mai generală, cea a motivației
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a violenței. S-a clarificat faptul că nu toți indivizii răspund la sentimentul frustrării prin agresivitate - mulți cad în resemnare și melancolie -, după cum nu toate actele de violență au ca substrat frustrarea - personalul militar în război și sportivii, de exemplu. Frustrarea rămâne însă și în viziunea contemporană din psihologia socială un factor important în explicarea violenței și a comportamentelor sociale. El a fost integrat într-o schemă mai generală, cea a motivației ce trimite la agresivitate, motivație în centrul căreia se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și Byrne, 1991). Ceea ce nu numai că nu este uman încurajator, dar foarte probabil că nici adevărat. Cu privire la ipoteza frustrare-agresiune și la fenomenul ridicării nivelului neuropsihic sau al surescitării (arousal), trebuie făcute câteva precizări: 1) În concepția lui D. Berkowitz, frustrarea, chiar nelegată de surescitare sau de alte condiții, produce agresivitate prin intermediul stărilor afective negative, al simțămintelor neplăcute. Avem nenumărate asemenea stări în viața cotidiană. De exemplu, conducerea unității unde lucrăm nu ne-a mărit salariul ani la rând. Frustrarea și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Berkowitz, frustrarea, chiar nelegată de surescitare sau de alte condiții, produce agresivitate prin intermediul stărilor afective negative, al simțămintelor neplăcute. Avem nenumărate asemenea stări în viața cotidiană. De exemplu, conducerea unității unde lucrăm nu ne-a mărit salariul ani la rând. Frustrarea și, de aici, nemulțumirea se agravează dacă percepem o gravă inechitate, mai ales în comparație cu alții similari cărora li s-a mărit salariul sau li s-au îmbunătățit locurile de muncă (Greenberg și Alge, 1997). 2) În general însă, afectul negativ
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
instantaneu asociat cu percepții, atitudini, sentimente învățate despre agresivitate și cu gânduri prezente privind situația. De aceea, teoria lui Berkowitz poate fi plasată în ceea ce se numește neoasocianismul cognitiv (Geen, 1998). 3) Starea de arousal (surescitare), chiar nelegată direct de frustrare, poate fi un determinant major al agresivității, cum s-a dovedit a fi, spre pildă, „surescitarea sexuală” (vezi și, în continuare, secțiunea „Violența și mass-media”). 4) Dar condiția de arousal poate conduce la agresivitate și prin mecanismul transferului de excitabilitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
redusă. Una este, de pildă, dacă unui angajat i se spune - sau deduce el - că a fost concediat fiindcă șefului nu îi place de el, și alta dacă ajunge la concluzia că aceasta se întâmplă din cauza recesiunii. Atunci când atacul ori frustrarea provocate de o persoană sunt percepute ca intenționate, mânia și virtuala agresivitate sunt mult mai puternice decât în caz contrar. Natura și intensitatea însăși a răului provocat trec pe planul doi în funcție de intenție. Acest lucru a fost demonstrat printr-un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1997), numit modelul general al agresivității afective (MGAA - sau General Affective Aggression Model, GAAM), care poate fi descris succint prin figura 6. MGAA mizează pe faptul că actele concrete de agresivitate se produc la întâlnirea dintre anumite caracteristici ale situației (frustrare, provocarea directă, exemplul altor oameni care se comportă agresiv, obiecte ce sugerează sau stimulează agresivitatea, temperatura ridicată și altele) cu anumite trăsături de personalitate (iritabilitate, valori, atitudini și structuri cognitive proagresive, abilități de luptă și altele). Ele nu trebuie să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce presupun agresivitate nu are un efect de catharsis. Mai mult, ele întăresc tendința spre violență (Stephan și Stephan, 1984; Baron și Byrne, 2000). Cu privire la exprimarea pornirilor agresive în planul imaginarului, aici rezultatele investigațiilor concrete sunt contradictorii. Consumarea indirectă a frustrării, mâniei, revoltei, prin scenarii ce rezolvă acțiuni agresive doar în teritoriul fanteziilor mentale pure sau în cel al povestirilor scrise, al picturii ș.a., conduce, probabil, la o micșorare a tendinței de a realiza practic, în viața reală, acte de violență
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]