7,001 matches
-
O mână mă atinge pe spate. - Locuiți aici? - Da. - La ce cameră? - Nu știu, abia ne-am mutat. E vreo problemă? - Păi da, nu aveți voie să fumați la baie. - Unde să fumez? - Afară. Dumneavoastră lucrați la universitate? - Da. - Atunci, fumați doamnă! - Vă mulțumesc, domnule! Izolare în libertate te reface, te adună, te izolează. Vei plânge după, ai să vezi...Am așteptat să plâng dar nu am plâns. Ba da, am plans, dar plânsul meu de-o viață. Ființele umane sunt
SUFLET CĂLĂTOR, ÎNGROAPĂ-MĂ ÎN CER de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366711_a_368040]
-
zis să iau o găleată. - Ia o găleată. Dorul se împarte în bucăți mici. Dorul de mine - copil, dorul de mine - feiricit, dorul de mine - acum. Patru pereți și eu. Frigul intră pe fereastra larg deschisă. În pat, eu. Întins. Fumez. Gânduri peste gânduri. Prin ele caut, scormonesc după ceva frumos. Unde sunt.Dialoguri. Simple scene și eu. Fumul se face cerc. Închid ochii. Îmi impun un gând frumos. Tăcerea nu e muză, nici dans și nici iubire, Trebuie să dai
CHIŞTOC DE VIAŢĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366731_a_368060]
-
fim verticali, vrem să ucidem ascunsul. De ce ne ascundem visele? - Domnule, dă și mie, să-ți trăiască familia. - Ce vrei să-ți dau? - O țigară, domnu'. - Auzi, câți ani ai? - Io? - Da, tu. - Am, domnu', am vro 9 ani. - Aoileu, fumezi la 9 ani? - Ș-apăi ce să fac? Nu am și io o casă și nici ce să mânc și cer și io ... îmi dai? - Nu dau țigări. Uite, mâncă tu asta, eu nu mai pot. Ia! - Săru'mâna! Da bani
CHIŞTOC DE VIAŢĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366731_a_368060]
-
nu mai pot. Ia! - Săru'mâna! Da bani îmi dai, domnu'? - Nu dau, mă, bani, nu dau. Ia de te mișcă d-aci și fă și tu ceva util. - Apăi ce? - Apoi vezi tu mă, că ești ditamai băiatu' care fumează, mă!. - Iești al dracu' domnu'! - Oi fi mă. Fumul de țigară și patru pereți. Mă învelesc cu patru pereți. Închid ochii și respir patru pereți ... .patru puncte cardinale, patru ... .patru ce-ar mai putea fi? Cercuri? Aerul intră în mine
CHIŞTOC DE VIAŢĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366731_a_368060]
-
cum de țin toți ferestrele deschise când vreau și eu puțin aer proaspăt? Miros de cafea, tutun, prăjeală de pește... Femeia asta, pensionară, care nu are altceva mai bun de făcut toată ziua decât să-și bea cafeaua și să fumeze în timp ce în tigaie îi sfârie peștele, mă scoate din sărite! Alături, Mama face mâncare... Cea mai mare parte a zilei și-o petrece în bucătărie, “are patru guri de hrănit.” Cum de poate sta atâta timp închisă, măcar de ar
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
deie, Deie-i Dumnezeu, să ieie Lumea toată, de femeie, Să îi nască-o epopee, Din Hristosul ei, stelar, Si Măicuța lui, cu hâr, Și din tine, Dumnezee... CÂNTECUL SERPENTINEI În Turnul Londrei, lângă stradă mea, Stătea o Serpentina, si fuma - Cu ochii verzi-albaștri, Oceanida, Ca o icoană neagră, în firida, Cu fața aurie, de măslin, Si un regal, pe umeri - blond - de vin - Egreta mâinii ei, cu fibre lungi, Ținea săgeată viselor prelungi, Anselmus o privea, cum tot trăgea Din
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
viselor prelungi, Anselmus o privea, cum tot trăgea Din amfora-i în pârg, săgeți, în ea - Din turn, de jos, țâșneau că două vele Corăbii navigând spre taine grele, Și-aș fi privit-o mult, și după moarte, Dar ea fuma, din toamnă, mai departe - Și nu aveam nimic , nici eu, să-i spun, Ca un Anselmus, după ea, nebun - S-o ținem amândoi, să nu se piardă, Așa grăbit, în ceață grea - de iarnă... Că revine. ---------------------------- Liviu-Florian JIANU Craiova februarie
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014. CAPITOLUL 4 4 ani mai devreme Simțea nevoia să ia o gură de aer, fumul devenise dens să-l tai cu cuțitul, el nu fuma, apoi, aflase programul din ziua următoare și ceilalți începuseră parcă o competiție „Cine bea mai multe sticle cu bere sau pahare cu rachiu”. Nu era bun la un astfel de concurs! Ieși fără să atragă atenția cuiva și se îndreptă
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
veverițelor este tot atât de mare ca și al copacilor și toate răspund la același nume: Mariana! Citește mai mult CAPITOLUL 44 ani mai devremeSimțea nevoia să ia o gură de aer, fumul devenise dens să-l tai cu cuțitul, el nu fuma, apoi, aflase programul din ziua următoare și ceilalți începuseră parcă o competiție „Cine bea mai multe sticle cu bere sau pahare cu rachiu”. Nu era bun la un astfel de concurs!Ieși fără să atragă atenția cuiva și se îndreptă
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
greva de depersonalizare - și a ajuns acolo unde se împarte cea mai înaltă învățătură a neamului - afirma sus și stare - acum câteva minute - pe un post popular - că ce - licența ne aparține, pentru ce vine - ea e de acord să fumeze fiecare unde vrea, fumătorii, în compartimentele lor, să se afume, și nefumătorii - dacă nu vor să guste ce e mai cu spor pe lumea asta, să plătească și ei - în solidar - nota de plată, la 4 miliarde și mai bine
DESPRE CUM SĂ ÎŞI SUPORTE FIECARE PLACEREA FUMULUI de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366096_a_367425]
-
euro, de roni? - habar n-am, nu mă pricep la evaluat fumuri înalte) - în materie de sănătate - din buzunarul Domniei sale? Celor deja, sau care se vor îmbolnăvi, de tabac? Ce treabă am eu - actualmente, nefumător - cu turma? Care vrea să fumeze? De ce să îi achit ( și eu ) plăcerile? Negratuite? De spitalizat? Știți cât costă pe zi? 4 milioane (400 de pâini), numai patul și curățenia. Fără masă, fără medic, fără medicamente. E simplu de tot. Când votezi ceva, tragi după tine
DESPRE CUM SĂ ÎŞI SUPORTE FIECARE PLACEREA FUMULUI de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366096_a_367425]
-
reclamele mondiale proaste - eventual, după mari greve și demonstrații și revoluții și războaie - și alții - mai nealiniați - la tot felul de curente - pupilist ascensionale - să iubească, numai. Măcar puțină sinceritate. Apropo, eu nu am avut în școala nicio învățătoare care fumează. A, recunosc. Am fumat... Mult mai târziu...Dar cât m-a costat.. Și cum m-am lăsat...Dacă ați ști, voi, fumătorii, nu v-ați mai naște cu coș gata prevăzut, pentru tot felul de incendii, pe care vi le
DESPRE CUM SĂ ÎŞI SUPORTE FIECARE PLACEREA FUMULUI de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366096_a_367425]
-
după mari greve și demonstrații și revoluții și războaie - și alții - mai nealiniați - la tot felul de curente - pupilist ascensionale - să iubească, numai. Măcar puțină sinceritate. Apropo, eu nu am avut în școala nicio învățătoare care fumează. A, recunosc. Am fumat... Mult mai târziu...Dar cât m-a costat.. Și cum m-am lăsat...Dacă ați ști, voi, fumătorii, nu v-ați mai naște cu coș gata prevăzut, pentru tot felul de incendii, pe care vi le aprindeți, să vă inspirați
DESPRE CUM SĂ ÎŞI SUPORTE FIECARE PLACEREA FUMULUI de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366096_a_367425]
-
responsabilități. A fost timpul în care făceai tot ce-ți trecea prin cap și, chiar dacă nu întotdeauna era ceva de care să fii mândru, nu-ți păsa, treceai peste aceste evenimente cu nepăsarea, care caracterizează această vârstă. Vârsta primei țigări fumate în toaleta școlii, primei sticle cu bere, un sărut furat de către vreun coleg mai îndrăzneț după care nu regretai niciodată, sau poate prima clipă când simțeai fiorii cum te cuprind în brațele vreunui partener sau partenere, din timpul unei nebunești
(ROMAN) EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361622_a_362951]
-
Desigur. Nu mă deranjează acest lucru. Haideți să mergem să servim prânzul, că mi s-a făcut o foame de lup. Mâncarea a fost gustoasă și berile reci așa că parcă erau mai optimiști la plecare decât la sosire. După ce au fumat bărbații câte o țigară, au început să urce panta spre cabana Clăbucet plecare. La urcare era mai greu, fiind sătui și mai fără chef. Le dispăruse acel entuziasm tineresc de dimineață când erau în stare să traverseze Carpații, dacă era
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
pe cei de la paza hotelului în privința lor. Fetele și-au continuat servitul cinei, dar din când în când mai trăgeau cu ochii la cei doi obraznici cum îi numeau ele, care între timp solicitaseră câte o sticlă cu bere și fumau la masă. Muzica formației cânta de zor pe scenă, iar perechile se învârteau pe ring în ritmul muzicii. Ana rămase înmărmurită când ridică ochii din farfuria sa auzind un „Bună seara”, spus pe un ton liniștit și de o voce
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
îndrăznești să mă întrebi? Ia ascultă! - Da, boierule... și, holbând ochii cât cepele, se ridică în picioare. - Naie, ai un chibrit? - Am, cum să nu am!... - Dă-mi-l! - Da ce faceți cu el?!... După câte știu, boier dumneavoastră nu fumează... „S-o scărpina în ureche...) - Vreau să dau foc stogului ca să ardă gărgăunii. - Doamne ferește să faceți așa ceva! Nu mă pedepsi, boierule. Îmi ia foc și casa... de pierd toată adunătura. Doamne, pot rămâne pe drumuri... Îndură-te, conașule!... Nu face
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
studenți în capitală (cu ocazia unei astfel de retrospective se elucidează, de pildă, misterul notelor mari obținute de unii elevi la câteva discipline școlare). Romanul este structurat în zece capitole (fiecărei zile îi este închinat unul): Reîntâlnirea, Evadarea în trecut fumând nori, Substituirea, Crima, Interviul, „Orice iad începe prin a uita“, Suflete înlănțuite, Adevărul are culoarea sângelui, Nu întreba preotul ce ocupație are, e o jignire, Când sunt doi, puterea crește ... , ce au drept motto poruncile din Decalog: „Eu sunt Domnul
FICŢIUNEA CA MODALITATE DE AUTOREFLECTARE OBIECTIVĂ, RECENZIE DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351785_a_353114]
-
un zgomot afară, sărea pe balcon ca un copil curios, să vadă dacă s-a bușit vreo mașină. Era în stare să toace o jumătate de kilogram de mărar, pe care îl amesteca în aproape orice fel de mâncare. Dansa, fuma, inventa povești, cita din cărți sau amuțea consternată în fața ecranului la Twin Peaks, sfredelindu-l din priviri pe „agentul cu-păr” (agentul Cooper). Argentina emana un erotism năucitor. Era expresia însăși a triumfului poftei nestăvilite de viață. În casa ei
ARGENTINA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351878_a_353207]
-
tot felul de lucrușoare casnice. Reporter: Erau oameni de cultură, nu se pricepeau la chestiuni prozaice ... Stelian Plesoiu: Exact, nu se pricepeau la nimic de altfel, decît, cum am constatat cu dezamăgire în primele vizite, nu se pricepeau decît să fumeze, să citească și, din cînd în cînd, cîte un păhărel de schotch cu gheață ... Reporter: Știu că exilul îl apasă pe Mircea Eliade. Era mulțumit de viața lui? Stelian Plesoiu: Da și nu! Sigur că maestrul, îmi permit să-l
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
Cristinel l-a aparat cu toata știință și priceperea ei de femeie” Reporter: Cum era doamna Eliade? Stelian Plesoiu: Christinel Eliade era opusă soțului dînsei, era felul de femeie foarte distinsa și foarte frumoasă, cu trăsături remarcabile, avea ochi albaștri, fuma mult, era foarte autoritara, era foarte ... Reporter: Cum va trata, ținînd cont că ați fost băiatul de casă? Stelien Plesoiu: Era foarte dură, întotdeauna se punea pe post de șefa în casa aceea, deși a greșit de foarte multe ori
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
fără milă, si care au putut au fugit unde au văzut cu ochii. Unul dintre aceștia era și prietenul meu Vichentie. Cine a mai vazut rus să nu-i placă băutură, mai cu seamă vodca. Vichentie nu bea, în schimb fuma că o locomotivă. Își făcea el singur papiroasele din mahorca, ce era plină de găteje, si foita de gazeta. Le înfășură artistic și le lipea cu limba umedă de stuchit. Apoi aruncă gătejele ce ieșeau rebele pe la capete, scotea tacticos
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
baronii industriei de fotbal, oameni îmbrăcați și ei la marile case de modă, dar nu cu blugi rupți artistic, ci numai în costume la două rânduri, ce par făcute din aluminiu, chinuiți de hemoroizi și griji pentru viitorul țării, care fumează plini de importanță în studiouri și fac analize competente asupra valorii fotbaliștilor, respectiv cu câți bani ar putea fi vânduți altor cluburi, dar și asupra manierei ireproșabile în care se va desfășura meciul. Cuvântul blat este pur și simplu izgonit
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
tocmai ieșea domnul Titi... Avea, ca de obicei, pantaloni albi, cămașă neagră descheiată până la buric pentru a sublinia părul de pe piept și lanțul, cel mai probabil, provenit de la gâtul unei vaci, însă era de culoare galbenă, deci se exclude ipoteza! Fuma mânuind elegant un țigaret din plastic ce imita, destul de bine pentru populația de referință, chihlimbarul, ținând ochiul drept puțin închis! Doamnele, dar și domnișoarele din curte, avură reacții normale: acelea funcționale frisoane și umectări, iar cele cu termenul de garanție
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
chinurile morții prin însetare. Primul cofăel fu golit fără ca cineva să simtă nevoia ulcelelor, abia al doilea și celelalte au fost așaaaa... mai legumite, mai vorbite, mai cu taifas, cum este obiceiul cel gospodăresc din moși-strămoși, chit că aceia nu fumau.... Doar mai spre seară, pe când se trecuse de mult la desert, respectiv semințe de bostan prăjite cu sare, la cuptor și prune argintate din pomul din fundul curții, parcă puțin sâcâit de repetatele insistențe ale gazdei, Lică păru a-și
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]