36,010 matches
-
și un sfert (144 minute) de proiecție. Morala accesibilă: dacă "și la ei" e așa... Așa s-ar justifica avîntul primăvăratic al unei noi ediții (a treia) a unui "concurs de scenarii", finalizat deunăzi la Cinema Studio, sub egida reunită Fundația "Jean Negulescu" - HBO România. El succede altora (mai numeroase) de care se ocupă de 11 ani, ca de niște crossuri populare din provincie, C.N.C.-O.N.C., cu o inflație de printuri textuale bine plătite, fără să-și pună vădit nici una
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
cărțile pentru copii ale lui Stelian Țurlea se adresează și maturilor, prin discreta și prietenoasa satiră de moravuri din subtext. Stelian Țurlea, Martorul, roman, București, Ed. Albatros, 2000. 144 pag. Stelian Țurlea, Călătorie fantastică în vreme de eclipsă, București, Ed. Fundației Pro, col. "Cartea copilăriei", 2000. 140 pag. Stelian Țurlea, Virusul mileniului, București, Ed. Fundației Pro, col. "Cartea copilăriei", 2000. 188 pag.
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
prietenoasa satiră de moravuri din subtext. Stelian Țurlea, Martorul, roman, București, Ed. Albatros, 2000. 144 pag. Stelian Țurlea, Călătorie fantastică în vreme de eclipsă, București, Ed. Fundației Pro, col. "Cartea copilăriei", 2000. 140 pag. Stelian Țurlea, Virusul mileniului, București, Ed. Fundației Pro, col. "Cartea copilăriei", 2000. 188 pag.
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
costă locuința, costă transportul, costă telefonul! Să se bazeze dl. Stănculescu doar pe banii de pensie și pe micile economii (în lei, firește!) ale familiei? Sau te pomenești că, în virtutea piciorului rupt în revoluție, dl. Stănculescu e sponsorizat de vreo fundație umanitară! În acest univers al bolnavilor mai mult sau mai puțin închipuiți, avem și un sănătos perfect: Miron Cozma! Dac-ar fi să dăm crezare ziarelor, "ortacul" o duce la "bulău" împărătește: pachete de douăzeci de milioane de lei pe
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]
-
la Washington Psychoanalytical Institute. A conferențiat, în urmă cu câțiva ani, la Universitatea din Ulm în calitate de visiting professor, pe teme dezvoltate și sistematizate ulterior în cartea care face obiectul interesului nostru. La redactarea ei au mai contribuit premiul oferit de Fundația Breuninger și instigările amicale la proiect venite din partea mai vechilor noastre cunoștințe, psihanaliștii Thomä și Kächele. Semnificativă pentru o temă precum cea din titlul cărții se dovedește mai întâi de toate formația și pluralitatea preocupărilor autorului, deschiderea sa nu doar
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
primul volum, pentru că celelalte se intitulau, totuși, Opere. Acum, la reluare (mai propriu ar fi să spun reeditare), ediția se intitulează, de la chiar primul volum, Opere, încălcîndu-se astfel voința autorului care, publicîndu-și poeziile, în 1944, în ediție definitivă, la Editura Fundațiilor Regale, își intitula ediția cuprinzînd lirica, în trei volume apărute simultan, Poezii. Dar să nu uit faptul că și poetul, în 1944, își încălca testamentul său literar din 1943 care stabilea că lirica sa întreagă să-i fie adunată într-
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
și poezie care să noteze și geneza bucății, apoi variantele descoperite în arhivă, după care să se reconstituie receptarea operei (al fiecărui volum) în epocă și, uneori, după aceea. E un tip de ediție critică cu care ne obișnuise Editura Fundației Regale și, apoi, din 1954, masiv, Editura Minerva în colecțiile ei Opere și Scriitori Români. Un exemplu al unei astfel de ediții critice model a operei unui poet este cea de Opere a lui Lucian Blaga realizată de istoricul literar
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
fost colaborator, pe aceasta din urmă o redacta "de la prima pînă la ultima pagină"), de America și Mele, editate pe pămînt sud-american de Șt. Baciu, de Drum a lui N. Petra, din S.U.A., de Ființa românească, scoasă la Paris de "Fundația Regală Carol I", de Prodromos a lui Ioan Cușa și Paul Miron, de Ethos a aceluiași Cușa și a lui Ierunca, în fine, de Limite, cea de-a doua revistă editată de Ierunca însuși. Cronicarul a avut cunoștință de cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
avut loc și o solidarizare a scriitorilor care să fi sprijinit masiv, prin semnăturile lor această revistă. Nu e mai puțin adevărat că ea a avut parte de sprijinul instituțional al Uniunii Scriitorilor și că a obținut atunci fonduri din partea Fundației Soros. Dar problema României literare, problemă de existență, n-a făcut obiectul unei solidarizări scriitoricești pe măsură. Acum se află în cumpănă două edituri de mare prestigiu. Depinde și de atitudinea scriitorului român ce se va întîmpla cu ele.
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
Cronicar Stînga nu trage niciodată pe dreapta Numărul 3-4 pe 2000 al revistei A treia Europă, editat (la Polirom) de Fundația cu același nume și de revista Orizont, este consacrat Poloniei. Sau, mai bine, cu expresia lui Marius Lazurca, redactorul responsabil, "ideii de polonitate". E, după spusele aceluiași, doar un început. Vor urma, așadar, și alte țări central-europene. Numărul colaboratorilor, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
Catrinel Popa Editura Fundației Culturale Române publică, în limba engleză, cartea criticului Eugen Negrici, Literature and Propaganda in Communist Romania, care poate stîrni, în egală măsură, interesul publicului străin - confruntat dintr-o dată cu o realitate atipică, în genul celei surprinse de Czselaw Milosz în Gîndirea
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
Narcis Dorin Ion au așezat la sfîrșitul cărții un indice analitic de nume, foarte favorabil Antoneștilor. René de Weck, Jurnal. Jurnalul unui diplomat elvețian în România: 1939-1945. Ediție tradusă din franceză și îngrijită de Viorel Grecu și Claudia Chinezu. Editura Fundației Culturale Române, 2000.
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
pe atît de voluntare. Cea mai tînără din această suită de reviste, care nu este una de artă în sensul strict al cuvîntului, dar care privește cu atenție fenomenul artistic în condiționările lui mai largi, este revista Ianus, editată de fundația Har și îngrijită direct de sculptorul Alexandru Nancu și de criticul de artă Luiza Barcan. însă faptul că patru reviste apar deja de mai multă vreme, că cea de-a cincea, adică Arta, pare a se fi stabilizat și că
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
sînt foarte trist... de Arthur Kopit (traducerea Livia Deac), în regia actriței Iarina Demian. Nu înțeleg de ce spectacolul nu beneficiază de o minimă promoționare, de ce nu i se face nici un fel de reclamă. Pe un mic afiș de la intrare scria: Fundația "Orizonturi tinere" cu sprijinul Teatrului de Comedie. Mă întreb care este sprijinul real și dacă nu cumva cuvîntul corect ar fi tolerat. Nu cunosc detalii și mă feresc de speculații în necunoștință de cauză. Probabil că această montare, deși are
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
altele, și mai mari. În cele din urmă au fost nevoiți să recunoască faptul că schimbarea era autentică, dar între timp își pierduseră respectul față de Rusia ca superputere. Au început să-i trateze pe ruși ca pe niște cerșetori." Prin Fundația pentru o societate deschisă, George Soros e dispus să-și continue eforturile de sprijinire a societății civile, atîta timp cît i se va permite să o facă: " Aspirația către o societate deschisă este o flacără pe care nici măcar teroarea stalinistă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
public chinez, la Academia Sinica în Taipei, iar proiectul intelectual propriu-zis al volumului (să-l numesc deocamdată o hermeneutică a culturii) a fost inițiat de Iser împreună cu Sanford Bupencil în cadrul unui parteneriat germano-israelit, sprijinit de universitatea din Ierusalism și de Fundația Germano-Israelită pentru Cercetare și Dezvoltare. Gestația și maturația acestui proiect arată, prin ramificațiile și popasurile sale multiculturale, că actele intelectuale și de cultură profund valoroase au, în zilele noastre, o ancoră transcontinentală. Dar sugerează totodată că sfera de curprindere a
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
dedicat, pe deasupra, unui scriitor de frecventarea asiduă a căruia criticul atras de mișcarea literelor actuale era greu de bănuit - adică unui "tradiționalist" precum Ion Pillat. Obligațiile universitare (căci Celălalt Pillat, volumul de 360 de pagini dense tipărit recent la Editura Fundației Culturale Române este la origine o teză de doctorat) l-au pus pe autor în fața unui pariu destul de dificil, dată fiind perspectiva ca și "definitivată" asupra unei opere ce nu mai părea că poate oferi mari "secrete". Or, noua lectură
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
utilă carte, întregind-o cu o prefață și, mai ales, cu un corp de note lămuritoare în toate. I se cuvin mulțumiri și elogii. Paul Sfetcu, 13 ani în anticamera lui Dej. Selecție, introducere și note de Lavinia Betea. Editura Fundației Culturale Române, 2000.
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
Română fusese dirijată la un moment dat de profesorul meu, al lui Virgil și al Monicăi, Basil Munteanu. Și apoi de Gheorghe Marinescu, un istoric român, nu prea simpatic, dar pregătit, care avea să fie pentru scurt timp și directorul Fundației Regale. Ei bine, studenții români n-aveau unde să doarmă, dormeau la azilul de noapte, dormeau pe stradă, sau în niște hoteluri neîncălzite, iar această Casă stătea aproape goală. Atunci ne-am zis: ce-ar fi să punem mîna pe
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
debutul dirijoral la numai șaptesprezece ani, iar trei ani mai târziu a devenit dirijor al Operei Naționale din București, în zona spectacolului de balet. A beneficiat de îndrumarea lui Constantin Silvestri, căruia a considerat firesc a-i cinsti memoria sprijinind Fundația care poartă numele marelui dirijor și compozitor; a instituit Concursul Internațional de Dirijat "Constantin Silvestri". După anul 1990 a revenit în țară stagiune de stagiune, ca principal dirijor oaspete al Filarmonicii "George Enescu". Din țară a emigrat în 1959; în
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
să lanseze pe postul național de televiziune Societatea de mîine, o replică evidentă la Grupul pentru Dialog Social, nu putea apărea decît ca stranie apropierea lui Andrei Pleșu, membru de bază al GDS, de același Buzura și lansarea pe banii Fundației Culturale Române, a revistei Dilema. Aceasta se anunța astfel, încă din start, ca o replică la 22, tot așa cum Literatorul se voia una la România literară". Multă trudă chiar și ori mai ales pentru un "rebel"! Dacă acesta declară cu
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
care Biblioteca Națională trebuie să le-o ofere cititorilor, prin conferințe, expoziții, întîlniri, care să completeze fericit orele de lectură. Președintele Asociației Bibliotecarilor din România, Mircea Regneală, a reluat apelul pentru salvarea bibliotecilor rurale, adăugînd datoria de-a reconstrui Aula Fundației, adevărat reper cultural, și de-a clarifica situația profesorilor documentariști, înlocuitorii, după modelul francez, ai bibliotecarilor școlari. În încheiere, ca membru al Comisiei de Achiziții, a garantat pentru buna ei funcționare, sub rezerva că n-a mai putut urmări ce
Gutenberg n-a murit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11923_a_13248]
-
a lui G. Călinescu, în condițiile înăspririi regimului antonescian. Travaliul celor doi, autor și editor, răzbate și din epistolarul lor, prelungit, de altfel, pînă către anii �60. Lucrurile se precipită în mai 1941, cînd Al. Rosetti este înlăturat de la direcția Fundației. Din fericire, Istoria fusese definitivată și cartea apare în iulie. Publicarea ei "provoacă senzație" și se vinde imediat, scăpînd astfel printre degete autorităților alertate de D. Caracostea, noul director al editurii. Ordinul de confiscare emis rămîne fără obiect, motiv de
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
fără obiect, motiv de jubilație pentru G. Călinescu, dar și de îndreptățită malițiozitate la adresa lui Caracostea. Preia de la N. Iorga porecla de "Cacaprostea" pe care o figurează într-un desen rebusistic: KK proŹ. Ricanînd, îi prezintă lui Rosetti noua stare a Fundației "mobilată cam țipător (stambă roșie, lumînări de seu, loji de scîndură). Pentru Caracostea e un interior de Halima: vine de la nouă și stă vrăjit pe fotoliu, ca într-un feredeu... și pute a ceapă". Dedicația pe volumul hărăzit editorului spune
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
plus rugăciuni, scrisori oficiale, traduceri și foarte puține fișe de creație), confiscate după fuga lui din 1960 și restituite de SRI în 1996. Partea mediană a volumului cuprinde creația de început (p. 353-558): debutul cu Nocturnă la München în "Revista Fundațiilor Regale" din iunie 1943, șapte poeme din aceeași revistă, publicate în mai 1946, volumul Euridice. 8 proze din 1947, în întregime, și piesa de teatru Preludiu la Electra; aici ar fi trebuit inclusă, conform intenției scriitorului, o altă piesă de
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]