2,915 matches
-
latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cazuri de strictă necesitate, cum ar fi procurarea uneltelor de metal, sarea pentru consum propriu și al animalelor sau alte produse care înglobau cunoștințe speciale - sticla, de exemplu. Altfel, țăranul s-a învățat săi facă singur unelte din lemn (furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suprafață de 10/8m și altarul 4/6m. Catapeteasma este din lemn de tei, pe alocuri sculptat, însă nu prezintă valoare artistică. Pictura murală este în culoare roșie pe fond verde. Biserica are toate obiectele de cult. Clopotnița este din furci de stejar, construită în 1938, învelită cu tablă zincată, are două clopote, toacă și năsălii.. Biserica a fost reconstruită din donațiile locuitorilor și lucrată tot de oamenii din sat: Ion Platon, Aristotel Mihalache, Ion Puțeanu, Ion V. Găiceanu și Vasile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la mâneci, cu lână roșie și albastră, într-un decor în benzi, umplut cu model „ferăstrău”, țăcurit, care se vede clar și pe catrință. Broboada nu are niciun fel de înflorituri, iar la brâul care prezintă încrețituri, ranca ține o furcă sub braț și toarce, trăgând firul din caier, răsucindu-l pe fus. Portul descrisă de călătorul străin s-a păstrat, cu modificările impuse de scurgerea timpului, până la mijlocul secolului al XX-lea, după care luncașii au renunțat la portul popular
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cultivat în grădină, smulsă cu tot cu rădăcină, făcut mănunchiuri, pusă la uscat, bătut (sămânța era folosită și pentru a obține ulei prin prăjire și presare), pusă la „murat” în „Tochile”, în bălți, în Dunavăț, uscat, melițat, răghilat, făcut caier, pusă pe furcă, tors, nevedit, trasă pe țevi și pregătit pentru pusă în suveică. Până la instalarea completă a războiului de țesut (stative) și pregătirea pentru țesut, se desfășura o altă serie de operațiuni, așezarea firelor de urzeală care treceau prin spat (instrument făcut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la treabă: O, săraca, ghine-i pare i-acasă nimică nu are; Are-o furcă și cu-un fusă i-o bucă de cur mai sus! O invitație la jocă de acum 100 de ani: - Fă, lelișă, cu cojocă Vino-ncoace să te joc! Cum se cereau fetele la jocă de la mame sau bunici care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în mai puține cuvinte. Tea or coffee?. Asta era, trebuia să alegem ce bem - cafea sau ceai. Restul se servește după un meniu standard. Mâncăm acompaniați de ritmuri chineze care răzbat de la bucătărie. Bruxelles-ul - o lume adunată cu furca, fără prea multă grijă să se potrivească. VITALIE CIOBANU: Gara Bruxelles. Ne regăsim „casa noastră pe roți de fier”, o garnitură pe care scrie, în câteva limbi, Literatur Express Europa 2000. Vom străbate cu ea, ni se spune, spațiile cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Botoșani, fondul Prefecturii Botoșani, dosar 39/1927, f. 12. 42 Despre starea casei mai găsim și alte informații prețioase în articolul citat din "Revista Moldovei": Temelia a rămas intactă, doi păreți de cărămidă, din spate, sunt încă în picioare, apoi furcile, ușile, ferestrele, stâlpii sunt încă în bună stare și se pune la locul lor. Casa fiind veche și neîngrijită, oricine ar fi voit s-o dreagă era nevoit să deie jos pereții cari, fiind toți de bârne (afară de cei din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din trei odăi și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot din vălătuci, acoperită cu șindrilă, un hambar de scânduri, un grajdiu de nuele acoperit cu scânduri, pentru cai și o șură de furci, acoperită cu paie; împrejurul curții este o livadă cu pomi roditori și trei pogoane vie; tot în vatra satului se mai află o casă de locuință pentru administrator, acoperită cu șindrilă și un loc sterp în întindere de 10 prăjini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mijlocul lor este Iuda conducându-i. În fața lor, Mântuitorul blând Îi Întreabă pe cine caută. Iar pe peretele dinspre răsărit vezi o altă icoană tot așa mare și te Înspăimântă ce poți vedea. Este tot acea mulțime multă cu torțe, furci, ciomege și alte obiecte de luptă și multă ură pe fețele lor. Și cum Sf. Apostol Petru a tăiat urechea lui Malhus, sluga arhiereului. Și pe Iuda cum Îl sărută pe Domnul. Să-L vezi pe Domnul Iisus ce blând
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
80, 245]; − produse cu secțiune compactă [80, 246] și alte articole. - componente pentru angrenaje, cuplaje, lagăre axiale, cutia pentru schimbătorul de viteze, corpul levierului și pinioane pentru schimbătorul de viteze, mecanismul de acționare a vitezometrului, colivii pentru rulmenți cu role, furca de decuplare/de debreiere și discuri distanțiere pentru angrenaje/mecanisme; - componente pentru șasiu, pentru volanul de direcție, suporturi pentru coloana de direcție, cleme/coliere de fixare; - componente exterioare, cum ar fi bare de protecție, amortizoare, praguri (la portiere), pervaz/suport
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
în plăsmuiri cu profundă semnificație pentru cotidian. Dacă ar fi să punem sub semnul unui singur cuvânt ceea ce ne dezvăluie bogatul conținut al acestei lucrări și, în cele din urmă, mesajul ei fundamental, acest cuvânt ar fi dăinuire. Trecerea prin furcile caudine ale negurilor istoriei, contextele și conjuncturile mai mult sau mai puțin favorabile, momentele de avânt și cele de regres, nimic din toate acestea nu au putut frânge sau altera în mod substanțial fondul primar originar și, deopotrivă, original al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
la Vintilă și la Nicol, [toate] aproape intacte, s ar putea zice. Singura casă din familie într adevăr devastată era a mamei; acolo tot trebuia refăcut: tencuielile împrejurul lemnăriei, hârtia după pereți, parchetele, instalațiile sanitare și de apă. Avea de furcă pentru mai multe luni. Mama nu putea să se mute la dânsa decât în toamna viitoare. Se dusese zvonul în oraș și venea lumea să viziteze urmele soldaților germani în casele lui Ion Brătianu. Tot astfel și în Palatul Știrbey
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de Crăciun, și mă gîndeam cu plăcere la ceea ce se întîmplă acasă: de dimineață au tăiat porcul, iar acum, seara, carnea, stă în covată, la sărat; chișca, umplută deja, se află în oală, pe plită, iar cîrnații stau agățați pe furca de tors lînă, deasupra sobei. Eram copil și dormeam la spatele mamei. Ea dormea, istovită de munca de peste zi, tata respira adînc prin somn, în cameră plutea miros de cîrnați și de untdelemn ars în candelă, totul părea cufundat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fisa în telefon și încep să formez numărul lui Don Șef. Vreau să-l invit la un chef crunt, după care să ajungem ori într-un șanț, ori la miliție. Dar înainte de-a începe telefonul să sune, trag de furcă și-mi iau fisa. Nu! Beția nu-i o soluție", îmi zic și plec spre complexul alimentar, care-i deschis pînă la ora unsprezece noaptea, să-mi iau ceva de mîncare. De altfel, cred că și Don Șef e foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spu ne-i c-o aștept neapărat aici, așa cum mi-a promis! Iar dacă ezită, dă-mi mie numărul ei de telefon s-o sun, c-a rămas agenda mea la tine, după cum bine știi! 2. Bobo puse telefonul în furcă și rămase mult timp pe gânduri, așezat pe canapeaua din sufragerie. Patul lui. Cu toate că Edi îi dăduse voie până una-alta să doarmă în camera îngustă și obscură, cu portrete pe pereți, Bobo continua să doarmă în sufragerie, așa cum făcuse
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
superiorul lui Întrebă: — Ce-mi poți spune despre Rizzardi? — A zis că-mi va trimite raportul după-amiază. — Ai grijă să primesc și eu un exemplar, ordonă el. — Da, domnule. Mai e ceva? Nu, asta-i tot. Patta puse receptorul În furcă fără să mai spună altceva, iar Brunetti se reapucă să citească rapoartele. Când termină cu ele, era trecut de unu. Fiindcă nu știa când avea să-l sune Rizzardi și fiindcă voia să primească raportul cât mai repede posibil, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
dau telefoane. Sper să aflați cine e ca să-l puteți trimite acasă. Nu-i a bună să mori Într-o țară străină. — Mulțumesc, Ettore. O să fac tot posibilul să aflu cine este. Și să-l trimit acasă. Așeză receptorul În furcă. Un american. Nu avusese asupra lui nici portofel, nici pașaport, nici acte de identitate, nici alți bani În afară de acele câteva monede. Toate astea indicau o infracțiune de cartier, una care degenerase oribil și se sfârșise cu moartea omului În loc de jefuirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
iar ea probabil că-l gătise fiindcă ratase masa de prânz. — O să mănânc când mă Întorc. — Bine, o să le dau copiilor să mănânce și-o să te aștept. — Mulțumesc, Paola. Nu Întârzii mult. — Te aștept, zise ea și puse receptorul În furcă. De-ndată ce linia fu liberă, sună la etajul doi și Întrebă dacă nu se Întorsese Încă Bonsuan. Pilotul tocmai intra pe ușă, așa că Brunetti ceru să urce la biroul lui. Câteva minute mai târziu, Danilo Bonsuan intră În biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Într-o oră. — Pot lua trenul de nouă douăzeci și cinci. — Bun. Voi trimite o mașină să vă aștepte. — Mulțumesc, maggiore. — Cu plăcere, commissario. Cu plăcere. Abia aștept să vă Întâlnesc. Făcură schimb de reverențe și Brunetti puse receptorul la loc În furcă. Primul lucru pe care-l făcu fu să se ducă la șifonierul de pe peretele Îndepărtat. Îl deschise și Începu să vâneze printre lucrurile stivuite și aruncate pe fundul lui: o pereche de bocanci, trei becuri În cutii separate, un prelungitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
oferi doar ziua de azi. Se uită-n jos la ceasul de la mână. În douăzeci de minute? Da, va fi acolo. Nu, Îmi pare rău, dar nu pot, domnule maior. Trebuie să intru În conferință. Da, mulțumesc. Așeză receptorul În furcă, puse creionul Într-o diagonală perfectă peste coperta dosarului și spuse: — Vă așteaptă peste douăzeci de minute. — Și conferința dumneavoastră? Întrebă Brunetti. Ambrogiani alungă ideea cu o fluturare de mână. — O să fie doar o pierdere de timp. Dacă știu Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
În mod clar fie carabinierilor, fie poliției era sortită să provoace rumoare În orice cartier mic. — Mulțumesc, Giancarlo. Apreciez asta. — Chiar sper că e așa. Șapte treizeci Într-o dimineață de sâmbătă, zise Ambrogiani cu neîncredere și puse receptorul În furcă Înainte ca Brunetti să mai poată spune ceva. Ei bine, cel puțin el nu trebuia să aibă la el o duzină de garoafe roșii. În dimineața următoare, reuși să ajungă la gară la timp să bea o cafea Înaintea plecării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Guido. — Aș fi foarte recunoscător. — La fel va fi, Îmi Închipui, și maggiore Ambrogiani. — Mulțumesc. — Cu plăcere, Guido. Ne Întoarcem acasă săptămâna viitoare. — Bun. O vacanță plăcută. — Da, vom avea. Noapte bună, Guido. — Noapte bună. Când puse receptorul Înapoi În furcă, un amănunt al discuției Îi scăpără În minte și rămase Încremenit locului, uitându-se țintă la mâna sa, incapabil s-o desprindă de pe receptor. Contele știuse gradul lui Ambrogiani. El Îi spusese ofițer, dar contele Îl numise „maggiore Ambrogiani“. Contele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
de tot, pîné cînd Încetinea mașină și schimbă vitezele. Dar și atunci mașină mergea mai repede decît tractorul și el cédea pe burté. Se Întorcea acasé pe jos și era obosit, si nu mai aveam chef de joacé. Ieșea cu furca la poarté și aștepta sé treacé tractorul cu paie. Tractorul mergea Încet și el dédea jos un balot de paie și fugea În ogradé. Toți oamenii féceau așa, dar Șasa nu știa de ce fécea așa, céci lui nu-i trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]