3,241 matches
-
să mă deplasez, privindu-mă cu înțelegere pentru efortul la care aș fi forțat de cine știe ce obligație. Nu știau că bicicleta este un mare hobby, și că am ce conduce și pe patru roți. Indignând un grup de gâște gălăgioase, care-și legănau fără grabă penele albe pe mijlocul șoselei, am ieșit din Șcheia pe un drum deodată neasfaltat. Chiar dacă pe bicicletă te strecori mai ușor printre meandrele accidentale ale drumurilor proaste, perspectiva unui deal ale cărui urcușuri se
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
vitelor aduse la sacrificare, transportul lor În condițiuni din cele mai bune, sacrificarea și comerțul de carne. Există aici o admirabilă bursă a cărnii care exclude orice posibilitate de speculă. Germanii sunt mari consumatori de carne de porc și de gâște. Pe atunci, lumea se plângea mai puțin de colesterol (1935), probabil pentru că nu practica atât de mult sedentarismul. Mai târziu, o boală nouă, automobilistica, a contribuit la extinderea multor boli. Deși agricultorii cresc porci În condițiunile cele mai bune, valorificând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la Viena, 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 26 primăria obligă toate instituțiile, restaurantele, căminele și menajurile particulare de a aduna toate resturile ce pot contribui la alimentarea porcilor, În cutii speciale. Se realizează venituri frumoase. În ceea ce privește gâsca, ea este un simbol, atât de mult o preferă germanii. În afară de producția națională, se importă tot ce oferă Olanda. Se importau odinioară milioane de gâște din Polonia și Rusia. La Friedrichsfelde, la 14 km de Berlin, e locul unde se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
resturile ce pot contribui la alimentarea porcilor, În cutii speciale. Se realizează venituri frumoase. În ceea ce privește gâsca, ea este un simbol, atât de mult o preferă germanii. În afară de producția națională, se importă tot ce oferă Olanda. Se importau odinioară milioane de gâște din Polonia și Rusia. La Friedrichsfelde, la 14 km de Berlin, e locul unde se aduc zilnic În vagoane speciale mii și mii de gâște. Din Decembrie până În Martie sunt aduse din Olanda, din Aprilie până În iunie se consumă cele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
germanii. În afară de producția națională, se importă tot ce oferă Olanda. Se importau odinioară milioane de gâște din Polonia și Rusia. La Friedrichsfelde, la 14 km de Berlin, e locul unde se aduc zilnic În vagoane speciale mii și mii de gâște. Din Decembrie până În Martie sunt aduse din Olanda, din Aprilie până În iunie se consumă cele din tară, iar din iulie sosesc cele din răsărit. Timp de patru, cinci zile, erau aduse pe jos, adunate din fiecare sat, până la frontieră, unde
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cazul cel mai rău, nu se va scufunda. Un salonaș e rezervat celor mici, plin ca o grădiniță. Deasupra noastră, tineretul când e timp bun practică diferite jocuri. E și un colț rezervat necuvântătoarelor, În special câini și pisici. Două gâște majestoase traversează și ele oceanul. Pe vapor se redactează și un mic jurnal. Aflu din el că Italia a declarat război Abisiniei și că a Început debarcarea de trupe. Lumea e În fierbere și teama de război Începe să fâlfâie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prin Des Moines, capitala, ne Îndreptăm spre Ames, către nord. În lipsa noastră, porumbul s-a ridicat mult. Caii, la prășitoare, de abia se mai văd din cauza lui. O ploaie torențială, binefăcătoare, ne Însotește. Fordul meu se scaldă vesel, ca o gâscă În valurile de pe șosea. Fermierii, uzi până la piele, se grăbesc spre casă, bucuroși că ploaia vine la timp. Pe Înserate ajungem la Ames. În minte Îmi vin frumoasele versuri ale lui Vasile Alecsandri: Sfântă muncă de la țară Izvor sacru de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
independeței. Noaptea 3 spre 4, e noaptea Împușcăturilor și artificiilor. Dacă Într-un orășel ca Ames a fost atâta zgomot, ce trebuie să fie În orașele mari. A doua zi bagajele sunt gata. În cuptorul casei Schmidt se frige o gâscă, provizie de drum. Totul e gata pentru lunga expediție prin far west și Munții Stâncoși. Îmi dau aere, ca și cum aș fi Lindberg În pregătirea primului zbor peste Atlantic. Numai Sănduța Întârzie. Avem acolo, În camera noastră, un mic prieten, căruia
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
toate la o parte și sănătatea trupească și sufletească rămâne cel mai scump bun al omenirii. Suntem seara la Budapesta. De aici spre frontieră, parcurg marea pustă ungară. Sate, În general bogate. Terenuri bine cultivate. Pășuni, pline de cârduri de gâște, deliciul capitalei ungare. Pentru prima oară văd paznici la gâște. Întâlnim mulți tineri pe biciclete, de o parte și de alta, cu cutii etajate cu gâște pe care după o scurtă Îndopare le vând. Drumurile sunt rele. În afară de șoseaua internațională
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cel mai scump bun al omenirii. Suntem seara la Budapesta. De aici spre frontieră, parcurg marea pustă ungară. Sate, În general bogate. Terenuri bine cultivate. Pășuni, pline de cârduri de gâște, deliciul capitalei ungare. Pentru prima oară văd paznici la gâște. Întâlnim mulți tineri pe biciclete, de o parte și de alta, cu cutii etajate cu gâște pe care după o scurtă Îndopare le vând. Drumurile sunt rele. În afară de șoseaua internațională spre București, celelalte lasă de dorit. Foarte multe căruțe, cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pustă ungară. Sate, În general bogate. Terenuri bine cultivate. Pășuni, pline de cârduri de gâște, deliciul capitalei ungare. Pentru prima oară văd paznici la gâște. Întâlnim mulți tineri pe biciclete, de o parte și de alta, cu cutii etajate cu gâște pe care după o scurtă Îndopare le vând. Drumurile sunt rele. În afară de șoseaua internațională spre București, celelalte lasă de dorit. Foarte multe căruțe, cu superbi cai Nonius, le deteriorează. Alt cerc al lui Thunen. În apropiere de frontieră, cei 3-4
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
da toți banii, fără a-mi controla pașaportul, am străbătut atâtea țări și acum aștept dispozițiile Ministerului. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 153 A doua zi, Înapoi spre frontieră, de necaz, am făcut prima victimă, o gâscă, În disperarea sătencii patroane. La vamă Încep tratativele. Aflu că directorul general e bunul meu preten Mircea Vulcănescu, coleg În campaniile monografice cu prof. D. Gusti. Dar Mircea rămâne de neînduplecat ca și Mircea cel Bătrân, În fața lui Baiazid. Îmi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
face la revista Glasul Bucovinei. Ca în versurile „Din una în alta” de Marcel Mureșanu. „La miezul nopții / nu se mai poate scrie nimic / ce să nu fie contestat / trec pe furiș granița / dintre azi și mâine / dorm paznicii / numai gâștele și cocoșii / îmi descoperă urmele / dorm paznicii / vin vremuri de glorie / era geografiei a apus / deși eu dintr-o țară în alta trec / nu mă mai mișc / ci doar calota craniană / luminează brusc dea lungul fâșiei...” În paginile de „teorie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai târziu, viermuiala slugilor și mirosurile iuți de mâncare au dispărut, totul strălucește, totul e nou, fidel reconstituit, și această ambianță lustruită îți amintește că participi la o înscenare. Urc într-un turn să contemplu împrejurimile: râulețul Nogat, cârdurile de gâște, pașnicele căsuțe țărănești de pe celălalt mal, șoseaua flancată de carpeni și câte mai implică un peisaj rustic, desolemnizat, plasează castelul în derizoriu, cu întreg trecutul său fabulos, zbuciumat și sinistru. Un loc în care poți avea cel mult o aventură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Balcanilor. Defileuri, ape, munți mici, ca niște glume de munți, împăduriți. În poiana în care ne oprim tabăra noaptea, cu focurile ei, are un aspect feeric. Casele mai bune decât în regiunea precedentă, acoperite cu olane. Trupa în bună stare. Gâște, purcei, rațe se frig seara la focuri etc. Humueucă. 18 Iulie. La 14 Iulie plecăm peste munte, la Zlatița. Trecerea Balcanului prin defileuri la o înălțime de 1700 m e cea mai puternică impresie pe care o am de când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș este o școală ș-o fermă de făcut brânzeturi și directorul ei e un ardelean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fier sfânt și mai presus de orice negoț nu poate da nimic, pe când pentru un argint prost și aur ticălos poate da câțiva zloți împrumut. Vornic la Galați Barbaiani. Venind dinaintea lui o pricină, unul din pricinași îi aduce o gâscă plocon; celalalt două piei de vulpe. Acesta având câștig de cauză, celalalt vine să reclame pentru gâscă și cuvânt dat. "N-am avut ce face, răspunde Barbaiani vornic; gâsca d-tale n-a folosit nimic, căci au venit îndată după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și aur ticălos poate da câțiva zloți împrumut. Vornic la Galați Barbaiani. Venind dinaintea lui o pricină, unul din pricinași îi aduce o gâscă plocon; celalalt două piei de vulpe. Acesta având câștig de cauză, celalalt vine să reclame pentru gâscă și cuvânt dat. "N-am avut ce face, răspunde Barbaiani vornic; gâsca d-tale n-a folosit nimic, căci au venit îndată după dânsa două vulpi și au mâncat-o." Călător flămând intră într-o ospătărie și mânâncă după foamea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Venind dinaintea lui o pricină, unul din pricinași îi aduce o gâscă plocon; celalalt două piei de vulpe. Acesta având câștig de cauză, celalalt vine să reclame pentru gâscă și cuvânt dat. "N-am avut ce face, răspunde Barbaiani vornic; gâsca d-tale n-a folosit nimic, căci au venit îndată după dânsa două vulpi și au mâncat-o." Călător flămând intră într-o ospătărie și mânâncă după foamea lui. Când să plece nu vrea să plătească; ospătarul îl apucă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după ce s-a făcut mare a vrut să-mi scoată un ochiu! Păzește-te de cel căruia i-ai făcut un bine. După ce s-a săturat, prostul zvârle lingura. Numai pomul cu roadă e bătut cu pietre. Găina vecinului pare gâscă. Dacă ai prea multe parale, împrietinește-te cu crâșmarul. Oricât de mare turma, un casap îi ajunge. Dușmanul tău e furnică; tu socoate-l leu. Apa se alină, dușmanul nu. Mai bine să am dușmani pe față, decât prietin într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
IV Când au venit hoții la curte și Ianoș a dat de veste. V Moara și râul; Mitiță se duce călare la moară, vede opustul, peștii, trestiile, paserile. VI În dumbravă la vânat, primăvara. VII Păstoraș la câmp toamna. VIII Gâște și păsări de ogradă. De ce cântă cucoșul străjile. IX Iarna, când se prind scatii și sticleți. Viscol mare. Morarul povesteșe cum a fost față la nașterea lui Isus "Ce-i mai bun ca boul lui?" X Constantin cel nebun. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri. Interesant "Arcana" dans atribuit Huțulilor și care debutează cu o doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut într-un loc, dimineața, la răsăritul soarelui, un sobor de dumbrăvenci în tufani, între mesteceni. Suindu-se sus pe culme, a avut în amurg viziunea ciudată că din piatra cenușie, bătând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nedeprinsă oastea lui Mihai cu acest fel de oaste, ce s-au pomenitu husarii”. Toți îmbrăcați în fier și pe umeri pun „aripi tocmite de pene de hultur”. Al. Gonța credea că hânsar vine de la hus, care în cehă înseamnă gâscă, și de la gans în polonă, care înseamnă tot gâscă. După o altă opinie, hânsarii alcătuiau un corp de cavalerie ușoară, format din „mercenari sud-dunăreni, de obicei sârbi, luptători cu sabia”. În campania din 1467, husarii, mercenarii din oastea lui Matei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce s-au pomenitu husarii”. Toți îmbrăcați în fier și pe umeri pun „aripi tocmite de pene de hultur”. Al. Gonța credea că hânsar vine de la hus, care în cehă înseamnă gâscă, și de la gans în polonă, care înseamnă tot gâscă. După o altă opinie, hânsarii alcătuiau un corp de cavalerie ușoară, format din „mercenari sud-dunăreni, de obicei sârbi, luptători cu sabia”. În campania din 1467, husarii, mercenarii din oastea lui Matei Corvin, au apărat porțile de la intrarea în Târgul Baia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor rituală, scenariul inițiatic neputând fi parcurs altminteri. Cel mai adesea, mezinul nu își arată natura excepțională, procedeu considerat a fi o „disimulare strategică - inițial, poate, cu rosturi rituale, propițiatorii - vizând derutarea forțelor antagonice”. Șperlă se scaldă în baltă alături de gâște, rațe și se tăvălește în glod cu porcii. El este un alt fel de ales, unul care nu se supune convenției limitatoare: „Cui semăna, nu știu, că împăratul și împărăteasa erau oameni ca toți oamenii și cei doi frați mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]