2,926 matches
-
Teoria sau ipoteza „creaționistă“ trece peste prăpastie dintr-un salt. Teoria sau ipoteza „evoluționistă“, mai lentă, imaginează trecerea printr-o infinitate de pași mici, de succesiuni, de antecedente și de efecte pentru a explica nașterea lucrurilor (nuclee, atomi, molecule, stele, galaxii ...). „Miracole“, de fapt întrebări la care nu există răspuns, există în ambele teorii. Însă „creațiunea“ ne dă „miracolul“ dintr-odată, cu o punere în scenă grandioasă în timp ce „evoluția“ ne dă „miracolul“ puțin, câte puțin, timid, un „miracol“ în pilule. În
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
suferea din cauza lipsei totale a unor date observaționale sau experimentale care să îl susțină, dar cum să faci experimente la nivelul întregului univers? În acea vreme astronomii nu puteau face altceva decât să provească cerul, să observe corpurile cerești, stelele, galaxiile. Modelul descris de Lemaître necesita răspunsuri la o serie de probleme fundamentale, cum ar fi: a)punerea în evidență a procesului de extindere al universului; b)măsurarea vitezei de extindere; c)măsurarea dinstanțelor la nivel cosmic; d)explicarea formării abundenței
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
punerea în evidență a procesului de extindere al universului; b)măsurarea vitezei de extindere; c)măsurarea dinstanțelor la nivel cosmic; d)explicarea formării abundenței elementelor ușoare (hidrogen, heliu) în univers; e)explicarea formării elementelor grele din univers; f)explicarea formării galaxiilor. 4. Telescoapele perfecționate, fotografia și spectroscopia mijloace de observare a sistemelor cosmice Dezvoltarea mijloacelor tehnice de observare, de înregistrare și de prelucrare a semnalelor luminoase și a undelor radio provenite din spațiul cosmic a permis ca, rând pe rând, astronomii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și cosmologii să găsească răspunsuri la toate aceste întrebări, ceea ce a condus la definitivarea modelului imaginat de Friedmann și Lemaître. Astfel, au fost proiectate și construite variante performante de telescoape capabile să capteze semnale luminoase provenite de la sistemele luminoase (stele, galaxii) situate la distanțe foarte mari de Pământ. Un pas important l-a constituit descoperirea procedeului de imprimare a imaginilor pe plăci și apoi pe filme fotografice. Printr-o expunere îndelungată se pot detecta corpuri cosmice care emit o cantitate mică
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
corpuri cosmice care emit o cantitate mică de lumină. Un telescop cu apertura mare cuplat cu un sistem de înregistrare pe o placă fotografică a devenit un instrument foarte sensibil, promițând descoperirea unui număr impresionant de sisteme cosmice (stele și galaxii). Astfel, au fost descoperite stele variabile, numite cefeide. Studiindu-se relația dintre luminozitatea reală a unei cefeide și perioada variației strălucirii ei, s-au constatat următoarele: cu cât luminozitatea e mai mare cu atât intervalul de timp (perioada) dintre maximele
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
corpurile cosmice, fapt fundamental care a adus noi informații privind dimensiunile universului. Era anul 1924 când astronomii, dintre care remarcăm pe celebrul Edwin Hubble (1889- 1953), au ajuns la concluzia că, dat fiind distanța mare dintre planete și Soare, dintre galaxii, dar și dintre stelele aparținând unei galaxii, cosmosul este în cea mai mare parte gol. Dezvoltarea unei noi ramuri a fizicii- spectroscopia, a permis astronomilor, studiind lumina care vine de la soare sau de la stele, să determine natura atomilor care emit
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
noi informații privind dimensiunile universului. Era anul 1924 când astronomii, dintre care remarcăm pe celebrul Edwin Hubble (1889- 1953), au ajuns la concluzia că, dat fiind distanța mare dintre planete și Soare, dintre galaxii, dar și dintre stelele aparținând unei galaxii, cosmosul este în cea mai mare parte gol. Dezvoltarea unei noi ramuri a fizicii- spectroscopia, a permis astronomilor, studiind lumina care vine de la soare sau de la stele, să determine natura atomilor care emit acea lumină. În acest fel s-a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
deoarece se știe că lungimea de undă a radiației emise de un corp depinde de temperatura acestuia. 5. Expansiunea universului descoperită prin efect Doppler Legea lui Hubble O altă întrebare pe care și-au pus-o astronomii era: stelele sau galaxiile sunt fixe sau se mișcă cu o anumită viteză? Astronomul William Huggins (1824-1910) a avut ideea de a asocia spectroscopului folosit pentru determinarea lungimii de undă a unei radiații cu un efect descoperit de fizicianul austriac Christian Doppler (1803- 1853
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
km/ s. Era un rezultat singular obținut cu mult înaintea emiterii ipotezei unui univers în expansiune. Mai târziu, în deceniul trei al secolului XX, astronomul Vesto Slipher (1875-1963) a reușit să măsoare deplasarea Doppler la un număr de 45 de galaxii descoperite între timp, constatând că majoritatea dintre ele (41) se îndepărtau de Calea Lactee. Măsurătorile au fost reluate de către Edwin Hubble, care face o descoperire fundamentală: viteza de îndepărtare a unei galaxii este direct proporțională cu distanța de la Pământ la acea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
măsoare deplasarea Doppler la un număr de 45 de galaxii descoperite între timp, constatând că majoritatea dintre ele (41) se îndepărtau de Calea Lactee. Măsurătorile au fost reluate de către Edwin Hubble, care face o descoperire fundamentală: viteza de îndepărtare a unei galaxii este direct proporțională cu distanța de la Pământ la acea galaxie: v = H0 * d, unde v este viteza, d- distanța, iar H0- constanta lui Hubble. Hubble a determinat și valoarea acestei constante. 6. Primele date despre vârsta universului Cunoscând viteza de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
descoperite între timp, constatând că majoritatea dintre ele (41) se îndepărtau de Calea Lactee. Măsurătorile au fost reluate de către Edwin Hubble, care face o descoperire fundamentală: viteza de îndepărtare a unei galaxii este direct proporțională cu distanța de la Pământ la acea galaxie: v = H0 * d, unde v este viteza, d- distanța, iar H0- constanta lui Hubble. Hubble a determinat și valoarea acestei constante. 6. Primele date despre vârsta universului Cunoscând viteza de expansiune, vitează ce poate fi determinată prin măsurarea deplasării Doppler
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
este viteza, d- distanța, iar H0- constanta lui Hubble. Hubble a determinat și valoarea acestei constante. 6. Primele date despre vârsta universului Cunoscând viteza de expansiune, vitează ce poate fi determinată prin măsurarea deplasării Doppler și determinând distanța până la acea galaxie, se poate calcula ”vârsta” acelei galaxii și chiar vârsta întregului univers. O primă evaluare a lui Hubble a condus la o vârstă a Universului de aproximativ 1,8 miliarde de ani. Aceasta este foarte îndepărtată de vârsta reală a universului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
constanta lui Hubble. Hubble a determinat și valoarea acestei constante. 6. Primele date despre vârsta universului Cunoscând viteza de expansiune, vitează ce poate fi determinată prin măsurarea deplasării Doppler și determinând distanța până la acea galaxie, se poate calcula ”vârsta” acelei galaxii și chiar vârsta întregului univers. O primă evaluare a lui Hubble a condus la o vârstă a Universului de aproximativ 1,8 miliarde de ani. Aceasta este foarte îndepărtată de vârsta reală a universului. Rezultatul a fost corectat mai târziu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
lui Hubble a condus la o vârstă a Universului de aproximativ 1,8 miliarde de ani. Aceasta este foarte îndepărtată de vârsta reală a universului. Rezultatul a fost corectat mai târziu prin creșterea preciziei măsurătorilor distanțelor cosmice și a vitezelor galaxiilor. Important aici este faptul că s-a demonstrat că universul, prin componentele lui (galaxiile), nu este static, ci se află în expansiune. Cu alte cuvinte, cu aproximativ 1,8 milioane de ani în urma materia ar fi putut fi concentrată într-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de ani. Aceasta este foarte îndepărtată de vârsta reală a universului. Rezultatul a fost corectat mai târziu prin creșterea preciziei măsurătorilor distanțelor cosmice și a vitezelor galaxiilor. Important aici este faptul că s-a demonstrat că universul, prin componentele lui (galaxiile), nu este static, ci se află în expansiune. Cu alte cuvinte, cu aproximativ 1,8 milioane de ani în urma materia ar fi putut fi concentrată într-o regiune relativ mică și de atunci se extinde continuu. Prin urmare, universul ar
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
la temperatura de 3000°C ar fi trebuit să fie de aproximativ o miime de milimetru. Datorită universului în expansiune, fapt dovedit de Hubble, are loc o deplasare spre roșu (o creștere a lungimii de undă) a luminii provenind de la galaxiile care se îndepărtează. Ca rezultat al acestui effect, astăzi această radiație ar trebui să aibă lungimea de undă de ordinal milimetrului. Dacă cineva ar putea detecta această radiație, cunoscută sub denumirea de ”radiație cosmica de microunde” (CFM), modelul BB ar
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
densitatea rămânea aceeași. Acest concept de univers în evoluție, dar neschimbător a devenit cunoscut sub numele de ”modelul stării staționare”. Pe scurt, dacă universul este infinit, dublându-și dimensiunea, el tot infinit rămâne și, în același timp, neschimbat, atât timp cât între galaxii este creată materie. Gold introduce așa numitul ”principiu cosmologic perfect”: orice porțiune din univers este la fel cu oricare alta și epoca noastră în univers este la fel cu oricare altă epocă. Întrebarea era: cine creează, de unde provine această materie
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
2. Vârsta Universului Modelul Big Bang nu era încă pe deplin edificat. Mai erau probleme care așteptau o rezolvare. Una dintre ele, de importanță capitală, era așa numita problemă a scării temporale. Se știe că Hubble, determinând distanțele până la diferite galaxii precum și vitezele lor de expansiune a reușit să calculeze vârsta universului găsind valoarea de aproximativ 1,8 miliarde de ani. Însă determinările folosind radioactivitatea rocilor au demonstrat că Pământul are o vârstă de cel puțin trei miliarde de ani. Era
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
fost angajat în echipa observatorului Mount Wilson din SUA. Având la dispoziție cel mai bun telescop existent la acea vreme, beneficiind de condiții ideale de vizibilitate, lucrând cu plăci fotografice de sensibilitate ridicată, a reușit să corecteze măsurarea distanței până la Galaxia Andromeda. Astfel, Baade a găsit o distanță dublă față de cea găsită de Hubble. Aceasta însemna și dublarea vârstei universului, ajungându-se astfel la vârsta de 3,6 miliarde de ani. Încurajat de rezultatele lui Baade, un tânăr student al acestuia
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Ryle și-a concentrat atenția asupra unor „obiecte” cosmice care emit puțină lumină însă emit unde radio de mare intensitate. Astfel au fost indentificate peste 50 de surse radio distincte. S-a dovedit că nu stelele emit unde radio ci galaxiile. Aceste galaxii care emit mai curând unde radio decât lumină au fost numite radiogalaxii. 4. Distribuția în univers a galaxiilor tinere Noile descoperiri au făcut să renască, cu o intensitate și mai mare, lupta dintre partizanii celor două modele ale
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a concentrat atenția asupra unor „obiecte” cosmice care emit puțină lumină însă emit unde radio de mare intensitate. Astfel au fost indentificate peste 50 de surse radio distincte. S-a dovedit că nu stelele emit unde radio ci galaxiile. Aceste galaxii care emit mai curând unde radio decât lumină au fost numite radiogalaxii. 4. Distribuția în univers a galaxiilor tinere Noile descoperiri au făcut să renască, cu o intensitate și mai mare, lupta dintre partizanii celor două modele ale universului. O
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Astfel au fost indentificate peste 50 de surse radio distincte. S-a dovedit că nu stelele emit unde radio ci galaxiile. Aceste galaxii care emit mai curând unde radio decât lumină au fost numite radiogalaxii. 4. Distribuția în univers a galaxiilor tinere Noile descoperiri au făcut să renască, cu o intensitate și mai mare, lupta dintre partizanii celor două modele ale universului. O nouă problemă trebuia tranșată: distribuția în univers a galaxiilor tinere. Modelul Big Bang susținea că galaxiile tinere puteau
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au fost numite radiogalaxii. 4. Distribuția în univers a galaxiilor tinere Noile descoperiri au făcut să renască, cu o intensitate și mai mare, lupta dintre partizanii celor două modele ale universului. O nouă problemă trebuia tranșată: distribuția în univers a galaxiilor tinere. Modelul Big Bang susținea că galaxiile tinere puteau exista numai în universul timpuriu iar în zilele noastre astfel de galaxii ar trebui să se afle numai la distanțe mari, dat fiind expansiunea universului. Modelul universului staționar susținea însă că
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
univers a galaxiilor tinere Noile descoperiri au făcut să renască, cu o intensitate și mai mare, lupta dintre partizanii celor două modele ale universului. O nouă problemă trebuia tranșată: distribuția în univers a galaxiilor tinere. Modelul Big Bang susținea că galaxiile tinere puteau exista numai în universul timpuriu iar în zilele noastre astfel de galaxii ar trebui să se afle numai la distanțe mari, dat fiind expansiunea universului. Modelul universului staționar susținea însă că galaxiile tinere ar trebui să fie uniform
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mai mare, lupta dintre partizanii celor două modele ale universului. O nouă problemă trebuia tranșată: distribuția în univers a galaxiilor tinere. Modelul Big Bang susținea că galaxiile tinere puteau exista numai în universul timpuriu iar în zilele noastre astfel de galaxii ar trebui să se afle numai la distanțe mari, dat fiind expansiunea universului. Modelul universului staționar susținea însă că galaxiile tinere ar trebui să fie uniform distribuite. Ele s-ar naște continuu din materia creată continuu în univers (vezi câmpul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]