3,294 matches
-
o pătură. Stătea cumva cu genunchii la gură și, când mă uitam printre gleznele ei, aproape că i-o vedeam, ascunsă după cusătura aia subțire. Chiloții intraseră puțin În crăpătură și se dăduseră după alea două buzișoare...” Verii aproape că gemură. Țigările, dacă uitaseră să tragă din ele, li se stinseseră Între degete. „Fire-ai al dracu’ să fii tu, Lică, cu toate prostiile tale. Minți, nu?” „Nu vă mint. Ce vi se pare minciună aicea? Am auzit că la mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pucioasă. De gât Îi atârna un șarpe albăstrui care zvârlea furca neagră a limbii. Prin spărturile zdrențelor Își ițeau capetele gușteri și broaște, popândăi, salamandre portocalii și Încete, nevăstuici furișate, câte o rădașcă În platoșă lucitoare, clămpănind din cleștii fioroși. Gemeau, răsuflarea scurtă le ardea piepturile. Se Împiedicau În ciolane vechi de vite ori alunecau pe leșuri ce putrezeau, colcăind de târâtoare. Din când În când, trăgeau cu coada ochiului la trupul Balaurului răspândit pe cele două maluri povârnite. În mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Tușii aproape deloc despre război. Erau vremuri tulburi și era bine ca toată lumea să-și țină gura Închisă, mai ales dacă pe limbă i-ar fi venit ceva vorbe despre războiul dus În Răsărit. În somn, Însă, povestea Întâmplări nemaiauzite, gemea, plângea, uneori râdea, dar mai mereu parcă se afla cu niște prieteni la un pahar, căci Începea de multe ori cam așa: „E, măi băieți...”. Vieru auzise multe Întâmplări pe care nici măcar Colonelul nu știa că le istorisise cândva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ăla de Gelu și i-am dovedit că fostul ei iubit era un analfabet, că nu știa să despartă cum trebuie În silabe, iar versurile lui șchiopătau. N-a zis nimic, dar am văzut că se supărase. Când ne iubeam, gemea adânc, niciodată ascuțit, iar atunci când se pierdea pe sine, aproape că nu mai respira și se Încorda Îngrozitor, toate moliciunile ei feminine căpătau pentru câteva momente tărie și asprime de piatră neșlefuită. De la un timp Încolo ne Încercau pe amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mintea pustie. Și deodată, ca de niciunde, m-a izbit În moalele capului un gând: „Adică de ce, domnule, să nu mă aștepte? Cum să nu mă aștepte? Asta Înseamnă că acum, În timp ce eu Îmi târâi boașele pe sticlă pisată, ea geme adânc În brațele altcuiva și-și lasă sânii mozoliți de gura băloasă a dobitocului?”. Eram nedumerit și revoltat. Cum, ea nu-și dăduse seama că o iubeam ca un câine? Ori, mai rău, dacă ghicise, de ce mă Îndepărtase cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la sticlă. Cel care dădea berile căpăta și o lanternă chinezească, cu baterii noi, căci lucrurile numai pe Întuneric se petreceau. Lanterna era pentru alungarea nepoftiților. Ca să-ți faci o idee: ești și tu, ca omul, În faptul trebii. Domnișoara geme ușor, cu fețișoara Înfundată feciorelnic Între gulerul cămășii tale și gâtul tău. Policioara de lemn bate o toacă măruntă și șoptită În gardul lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu. Chingile scârțâie un pic la opintelile mai nărăvașe. Deodată, domnișoara te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
jale. Pe malul apei se‐ mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zăresc Pe tine‐ntr‐o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme‐n vreme, Trei vreascuri rupte dintr‐un gard. Iar flacăra lor geme: Clipește‐ abia din când în când Cu stingerea‐n bătaie, Lumini cu umbre‐ amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată n‐au și George nu mai
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
îngrozit de‐acest cuvânt! Ea‐ și bate joc de ce -avea el mai sfânt, și ca de‐un demon, el s‐ a rupt de ea , Dar o iubea nebun, el o iubea Mai mult acum - fără‐nțeles Vorbea cu sine, și gemea mai des; și se - ngrozea de gândul că‐ntr‐o zi Această fată‐ l poate birui. Să‐și piardă mama‐ n chip atât de laș, De două ori să fie ucigaș! și‐ a doua zi s‐a dus și‐a
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
poate birui. Să‐și piardă mama‐ n chip atât de laș, De două ori să fie ucigaș! și‐ a doua zi s‐a dus și‐a întrebat Pe draga lui, dar ea și‐acum i‐a dat Răspunsul vechi. și gemea plângând și nu putea să fugă d‐acest gând - și nouă nopți cu gândul s‐a zbătut și‐ n urmă a dus iubitei ce‐a cerut. El n‐ a putut să plângă și‐ar fi plâns. În mână tremurat ținea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ai glas de vifor să jelești; N‐ ai mâni de fier ca fier să frângi, N‐ ai mări de lacrimi, mări să plângi; Nu ești de foc, la piept să‐l strângi, Să‐l încălzești! și mă‐ sa biata! Cum gemea și blăstăma și se izbea Să sară‐n groapă: ‐ L‐am închis 116 Pe veci! Mi‐a fost și mie scris Să mă deștept plângând din vis, Din lumea mea. Ce urmă lasă șoimii‐n zbor? Ce urmă, peștii‐ n
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Zâmbește pașnic, iertător, El știe că de veci învie Acei ce pentru alții mor. La poala crucii e Maria, și‐ n chipul ei, nespus de trist, A zugrăvit un chin sălbatic Penelul meșter de artist. Ea‐ și frânge mâinile și geme, În gândul ei a‐ ncremenit: Nu dumnezeul, care‐nvie, Copilul ei, care‐a murit. O văd și mă întreb, pe gânduri, De rostul nepătrunsei firi: De ce și chinul unei mame E‐ n prețul unei mântuiri? O văd și simt în
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pe sub priviri pentru că” pasărea vieții a alunecat” și „căzând din înaltʺ s‐a scufundat în pământul care „de fiecare dată naște primăveri.ʺ Ion N.Oprea PENTRU BĂRBATUL... „Te‐am admirat secole‐ntregi fără tutun și fără legi, bărbat grozav gemând de haos, iatac, chilie și pronaos. Biserică cu sfinți bețivi beci cast de idoli primitivi. Cu barba ta de stele bete ai desfetit atâtea fete care‐ au plecat, râzând năuc să fete cântecul de cuc. Ai spart pocalul sub călcâi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ți vedea cât e de darnic Graiul țării noastre dragă. Răsări‐ va o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Înviați‐vă dar graiul Ruginit de multă vreme, ștergeți slinul, mucegaiul Al uitării‐ n care geme. Strângeți piatra lucitoare Ce din soare se aprinde și‐ ți avea în revărsare Un potop nou de cuvinte. Vasile Militaru (1885 ‐1959) Vasile Militaru, n. 21 septembrie 1886 în satul Dobreni, județul Giurgiu, mort la 8 iulie 1959 la Ocnel
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
din fântână are De la moartea ta încoace Gust de lacrimă și sare. Mamă, tata ce mai face? Prin comuna noastră oarbă Nu mai vine nici o veste. Tu, de dincolo de iarbă Vezi mai bine ce mai este. Lemnul a‐ nceput să geamă Strâns de fier în trunchiul roții De pământ ești astăzi, mamă, De pământ vom fi cu toții. 9 martie 1988 Din volumul „Sunt un om liber - poezii”, Editura Cartea Românească, 1989. 271 Viorel V. Păun (n. 25 martie 1917 - d. 15
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ordinele lui Nobunaga, timp de peste un an. Kanbei fu șocat. Că Nobunaga se îndoise de el, era una. Dar să ordone decapitarea lui Shojumaru, era un lucru pe care nu și-l putea imagina nici măcar pe departe. Așa a fost? gemu Kanbei. Dintr-o dată, îl privea pe Nobunaga numai cu răceală și dezolare. Riscase atât de mult: intrase singur în Castelul Itami, fusese întemnițat, scăpase de moarte ca prin urechile acului - și, în cele din urmă, pentru cine lucra? În același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dădeau iluzia că fortăreața era umplută numai cu robuștii războinici din Kai. Dar dacă forțele asediatoare ar fi putut vedea activitățile dinăuntru, ar fi știut că întregul castel era implicat într-o luptă disperată, dar plină de curaj. În timp ce castelul gemea sub asediu, numeroșii săi ocupanți - bătrâni și tineri, chiar și femei gravide - munceau toți cu disperare, alături de soldați, pentru a ajuta apărarea. Tinerele femei aduceau săgeți, în timp ce bătrânii măturau resturile arse de la puști. Oblojeau răniții și găteau mâncarea soldaților. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mergi mai repede. Abaterile din drum nu aduc decât necazuri. — Ce-i cu Domnia Sa? Cu toții se întoarseră. — Uite, acolo! Dintr-o dată, păliră. Cam la o sută de pași în fața lor, Mitsuhide căzuse de pe cal. Mai rău, se zvârcolea pe pământ, gemând în agonie, și părea să nu se mai poată ridica în picioare. — Stăpâne! Shigemoto și Tatewaki descălcară și fugiră la el, încercând să-l salte la loc în șa. Dar Mitsuhide nu mai avea voința să se ridice. Nu făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
boul: „Un bou.../ A urcat o treaptă, a urcat o scară/ ...Și și-a pus proptele să nu se prăvale/ ...Și sunt boi de vite și altfel de boi” Chiar că sunt, spun tot eu și autorul). Luminăția sa măgarul: „Gemea un neam neavând ce face/ Păzit de măgărari cu torbă/ Cum cutezai să spui o vorbă,/ Veneau urgent să te înșface,/ Să nu arunci vreo defăimare/ Înspre măgarul cel mai mare... Și-au spus-o unii-n carnaval/ C-ar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Chervăsărie”, cum i se mai spune. În timp ce bătrânul povestește și îmi arată unde se află „Chervăsăria gospod”, continuăm să urcăm pe Ulița Armenească. Abia acum bag de seamă că ulița începe să devie tot mai plină de chervane și harabale gemând sub povara încărcăturii. Ne apropiem de cele două chervăsării - a armenilor și a golăienilor - iar bătrânul îmi amintește de zapisul din 2 decembrie 1671 (7180), în care stă scris: „Adică eu Aishatîn, fămeia lui Bogdan armanul, și cu feciorii mei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sudoarea șiroindu-le pe față și pe spinările goale încarcă o haraba cât ți-i malul cu niște baloți grei. Aici se opintesc în juguri patru boi ca să urnească din loc un car încărcat doldora cu saci de grâu, dincolo gem sub povară alte perechi de boi care se trudesc să urnească tocmai harabaua pe care o încărcaseră hamalii...Nimeni nu șade în loc. Dacă îți mijești ochii și privești la mișcarea din Chervăsărie, ți se pare că te afli în fața unui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
peste iarbå îmbråțișat de vânt Cålcam pe cuvânt pe litera oarbå șopârlå fugind înspre marea velinå Cålcam pe mirare de val neajungere linå Cålcam peste mine pe umbrå pe orele ce-mi fugeau șchiopåtând fals A vals mirosea necuprinsul și gemeau licuricii-n luminå când tåcerea ncrusta cu daltå hainå pe fruntea-mi dafini Pietrele își luau zborul ningând înspre stele și eu cålcam peste ele
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1642]
-
termina! Nu mi se mai întâmplase niciodată așa ceva! Paralizată, m-am încleștat de umerii lui, în timp ce tot trupul mi se contracta sub valurile de plăcere. Apoi, Luke a început să respire din ce în ce mai greu, să scoată niște sunete răgușite și să geamă, cotropit de plăcerea orgasmului. Ah, Rachel! gâfâia el cu mâinile înfipte în pletele mele. O, Rachel! Apoi, liniște! Luke zăcea prăvălit peste mine. Pielea i se făcuse de găină, iar capul și-l așezase în scobitura umărului meu. în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Simțeam lespezile reci pe spate. Luke era deasupra mea. Greutatea lui mă ținea lipită de pământ. Apoi am trecut eu deasupra. I-am dat jos blugii, după care i-am scos boxerii cu niște mișcări atât de lente încât a gemut și-a zis: —Doamne, Rachel, scoate-i odată! I-am privit cu lăcomie ochii întunecați, măriți de dorință. Blugii lui erau scoși, chiloții mei ajunseseră undeva, pe la jumătatea coapselor, sfârcurile mă dureau de cât mi le mușcase. Mai aveam încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Vreau să mi-l pui tu. Frustrată fiindcă mâinile îmi tremurau și nu se mișcau mai repede, am sfâșiat învelișul prezervativului, după care l-am pus pe vârful lucios al penisului. Apoi într-un gest de venerație - în timp ce Luke a gemut - l-am desfășurat pe lungimea întărită. —Dumnezeule, am gâfâit. Ești așa de sexy! Luke s-a oprit pentru o secundă și, pe neașteptate, mi-a zâmbit. Asta m-a adus în pragul orgasmului. —Ei, Rachel Walsh, mi-a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a venit ciclul“. Scurt, la obiect, nu era loc de confuzii, dar nici nu suna atât de medical ca „Sunt la menstruație“. —Grozav! a exclamat Luke. Asta înseamnă că în următoarele cinci zile nu avem nevoie de prezervative! —încetează, am gemut eu. Sunt în agonie. Adu-mi drogurile! Caută în sertarul ăla! —OK. Luke a sărit din pat și, cu toate că nu-mi mai plăcea de el, nu puteam să neg faptul că avea un trup superb. în întuneric, am urmărit lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]