3,055 matches
-
în cazul demenței de tip Alzheimer, iar surplusul „acoperă” spațiile dintre neuroni, împiedicându-le transmisiile. Concluzie Un al doilea caz de deficiență este cunoscut sub numele de oligofrenie fenilpiruvică (sau fenilcetonurică), oligofrenia însemnând „spirit redus”. De această dată, o singură genă este responsabilă de o deficiență mentală profundă. Aceasta alterează producerea unei enzime care convertește un aminoacid, fenilalanina, într-un alt aminoacid, tirozina; aminoacizii, în număr de 20, sunt constituenții elementari ai proteinelor, fiind cărămizile din care se fabrică oasele, mușchii
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
esențiali ai creierului, dopamina și noradrenalina. Prin urmare, creierul nu poate funcționa normal, situație similară cu cea în care se întrerupe curentul electric într-o casă. Observăm, așadar, că inteligența este determinată de ereditate. Dar de ce nu există în sine gena inteligenței? Într-adevăr, genele nu fabrică decât constituenți elementari. Însă anumite componente de bază, la fel ca electricitatea într-o casă, participă la atâtea procese, încât lipsa unuia singur duce la o dereglare generală. Pentru mai multe detalii Roubertoux, P.
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
au retine alcătuite doar din bastonașe, insensibile la culoare. Nici măcar Majestatea Sa pisica nu pare să distingă culorile (Bonaventure, 1965). Au fost descoperite cele trei gene ale ființei umane care determină producerea celor trei pigmenți ai perceperii culorilor (Nathans, 1989). Gena pigmentului albastru se află în cromozomul 7, genele verdelui și roșului sunt la capătul cromozomului sexual X (23), și nu pe cromozomul Y, căruia îi lipsește un „picioruș”. În timpul duplicării cromozomilor ca urmare a diviziunii celulare, un cromozom își poate
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
albastru se află în cromozomul 7, genele verdelui și roșului sunt la capătul cromozomului sexual X (23), și nu pe cromozomul Y, căruia îi lipsește un „picioruș”. În timpul duplicării cromozomilor ca urmare a diviziunii celulare, un cromozom își poate pierde gena verde sau chiar și pe cea roșie. Această deficiență se numește daltonism (de la numele chimistului englez John Dalton, care s-a confruntat el însuși cu acest fenomen) sau orbire pentru roșu și verde. Concluzie O importantă aplicație a teoriei tricromatice
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
legumelor proaspete. In patogenia infecției cu Helicobacter pylori au fost demonstrate mecanisme directe, mecanisme inflamatorii și modificări ale fiziologiei gastrinei și secreției acide gastrice, toate având ca rezultat lezarea mucoasei. Mecanismele directe sunt reprezentate de citotoxine (proteina Cag) codată de gena cagA, VacA vinovată de vacuolizarea celulelor mucoaseiă, ureaza, care produce amoniac cu efecte toxice asupra celulelor mucoasei, proteaza și lipaza, care alterează stratul bogat în fosfolipide de la polul apical al celulelor mucoasei, permițând retrodifuziunea acidului din conținutul gastric. Mecanismele inflamatorii
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
adică 64 de tipuri de codoni în lanțul A.D.N., fiecare condon fiind în fapt un aminoacid. Aminoacizii sunt „cărămizile” care alcătuiesc proteinele, fiecare proteină putând conține câteva sute de aminoacizi. Secvența de codoni care codează o proteină constituie o genă. În fapt, A.D.N.-ul pare a fi constituit pe baza unui sistem de numerație în baza 4, dacă ar fi să vorbim în termenii obișnuiți ai matematicii și ai informaticii moderne. Nucleotidele formează punți perechi între cele două lanțuri
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
în numărul său din ianuarie 2006 un studiu efectuat pe șobolani care evidenția existența unui nou mecanism pentru reglarea funcțiilor creierului. Cercetătorii descoperiseră o microstructură poziționată în zona considerată „gunoi” a A.D.N.-ului care afecta dezvoltarea sinapselor în creier. Gena, numită miR-134, bloca o altă genă, numită Limk1, ce cauza creșterea dendritelor. Dezvoltarea creierului și creșterea dendritelor duc, implicit, la creșterea nivelului de inteligență. Un alt punct de vedere, neoficial însă, împarte genomul în două părți, fiecare jucând un rol
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
un studiu efectuat pe șobolani care evidenția existența unui nou mecanism pentru reglarea funcțiilor creierului. Cercetătorii descoperiseră o microstructură poziționată în zona considerată „gunoi” a A.D.N.-ului care afecta dezvoltarea sinapselor în creier. Gena, numită miR-134, bloca o altă genă, numită Limk1, ce cauza creșterea dendritelor. Dezvoltarea creierului și creșterea dendritelor duc, implicit, la creșterea nivelului de inteligență. Un alt punct de vedere, neoficial însă, împarte genomul în două părți, fiecare jucând un rol diferit: prima, reprezentând aproximativ 3%, ar
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
celelalte substanțe din aceeași din aceeași familie îl constituie faptul că această moleculă este larg regăsită în lumea vie, începând de la plante și animale, formarea DMT producându-se în creierul uman, în mușchi și celulele roșii ale sângelui. În prezent gena care controlează sinteza acestei molecule a fost izolată, DMT putând fi astfel produsă pe scală largă pentru industria farmaceutică. Experiențele desfășurate pe voluntari au demonstrat că această moleculă are o acțiune psihotropă extrem de puternică, producând puternice stări alterate de conștiință
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
celular, iată că o descoperire recentă aduce o perspectivă îmbucurătoare asupra aplicării pe scară largă a terapiei genice la om. Probabil că vă mai aduceți aminte de transpozoni, acele gene săritoare descoperite de Barbara McClintock prin anii ’50. O asemenea genă, identificată în molia verzei ar putea constitui o alternativă la viruși pentru realizarea terapiei genice in vivo la om, la prețuri de cost mult mai scăzute și având o siguranță mult mai mare decât cea virală. Dr. Joseph M. Kaminski
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cost mult mai scăzute și având o siguranță mult mai mare decât cea virală. Dr. Joseph M. Kaminski, medic oncolog la Colegiul Medical din Georgia afirma: „Unul dintre scopurile noastre îl constituie folosirea transpozonilor pentru a insera în celule o genă radioprotectivă (manganese superoxide dismutaseă, în vederea protejării țesuturilor normale împotriva distrugerilor provocate de terapia prin iradiere”. 150 Unul dintre marile mistere ale biologiei este acela al modului cum informația stocată în ADN poate genera forma corpului. Un posibil răspuns este oferit
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
istoriei poate fi circumstanță atenuantă doar pentru ei. Ca să o accepte, lumea nu trebuie construită decât prin clonare. Celula de bază sunt, firește, tot ei. Doar ei. O geană de eroare este o crimă. Ce să mai zic de o genă? În vreme ce dl Ioan Mircea Pașcu bate câmpii parlamentari spre a se vedea autorul unei legi aberante, dl Vasile Dancu declară jihad împotriva închipuiților dușmani interni și externi ai României, iar dl general Talpeș uită dimineața că peste noapte lucrează la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
grea, tot mai bine-n țara mea"! După întoarcere, multe rude și cunoscuți m-au întrebat de ce nu am "rămas", calificându-mă cu tot felul de epitete (tâmpit, cretin, tembel, fiind cele mai "soft"). N-am rămas fiindcă n-am "genă" de emigrant, am stat ani mulți în misiune în diverse țări, dar era altceva. Să rămân "definitiv" nu puteam concepe. Străinătatea, oricât de aurită ar fi fost, nu putea să-mi ofere mare lucru din ceea ce aș fi pierdut. Făcusem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
facă din ea un prieten. Dar mai întâi trebuie că el însuși să cunoască și să folosească aceste “accesorii”. Acest lucru înseamnă o pregătire suplimentară care se alătură celei de specialitate. Și nu e întodeauna foarte ușor, dar dascălii au... genă învățării! Și totuși, aceste minunate “mașini” nu pot înlocui vocea dascălului, care, printr-o ridicare de ton, poate să încurajeze, poate să corecteze o greșeală, poate sa liniștească temeri, poate să facă un copil fericit cu o laudă. Dascălul este
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
decis - băieții „căminiști“ din anul întîi - să ne întîlnim ca să ne cunoaștem mai bine. Au venit la mine în cameră. De cum ne-am strîns, am hotărît cu toții, ca într-un gînd, să punem bazele unui club. Cred că există o genă umană care e responsabilă cu instinctul organizării... Îi ziceam, pur și simplu, „Club“, iar mai apoi, „Clubul nostru“ (nu eu am fost cu ideea, în virtutea fostei mele experiențe comunitare, să-i zicem așa, denumi rea a venit ca o expresie
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de grame (media statistică). În ultimii 200.000 de ani specia Homo Sapiens prezintă un genom identic, fără nicio (I. Segev 1). Cercetătorii de la Max Planck Institut din Leipzig 2 susțin existența genei vorbirii FOXP23, care servește la articularea cuvintelor. Gena codifică o proteină, formată din 715 aminoacizi, asemănătoare celei din structura genelor implicate în dezvoltarea embrionară. Mutații ale acestei gene sunt răspunzătoare de anumite tulburări motorii ereditare de vorbire. Descoperirea acestei gene va servi la stabilirea perioadei în care au
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a limbajul omului, care ne diferențiază de cimpanzeu, să fie prezentă în doar 1,5% din molecula de ADN? Sau, poate, secretul diferenței este ascuns în ceea ce numim "gunoi genetic" (sector molecular lipsit de gene)? Se știe că o singură genă poate uneori să treacă neobservată, iar alteori să-l transforme pe om într-un monstru. În 1940, descoperirea lui Karl Landsteiner 4 a făcut senzație, motiv pentru care a și primit premiul Nobel pentru decodificarea genei Rh la Macacus Rhesus
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
secundă. Combinația aleatorie a celor două jumătăți de celule germinative asigură noii ființe umane formarea proaspetei matrice-program. Pe verticala spiralei ascendente, 26 iunie 2000 este data la care bioștiința descifrează genomul uman și genoamele a numeroase animale și microbi. Prima genă a fost descoperită în anul 1969, și, după numai 3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În 1996 se descifrează cromozomul 21 a cărui trisomie provoacă boala
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Brain Project. 2 Proiectul de cercetare Lower Danube Survey (LoDanS) are ca obiect de cercetare descoperirea și sondarea mai multor așezări paleolitice în regiunea Dunării de Jos, pentru a stabili, prin mijloace moderne, diferitele etape istorice ale evoluției hominidelor. 3 Gena Forkhead box protein P2, cunoscută ca FOXP2, localizată în cromozomul 7 (7q31, SPCH1 locus), face parte din grupul de factori de transcripție FOX, responsabili de regularizarea expresiei genelor. Proteina conține poliglutamină, zinc și leucin zipper. Mutația acestei gene este responsabilă
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
american, împarte Premiul Nobel cu Rodney Robert Porter pentru descoperirea structurii moleculelor de anticorpi în procesul imunitar. Cercetează procesul de creștere a celulei nervoase, în special al influenței intercelulare. Descoperă procesul de adeziune moleculară, important pentru stabilirea formei oragnelor, precum și gena "neuradeziunii". Dezvăluie secretele structurii moleculei imunoglobulinei G. Se dedică filosofiei minții și elaborează (în patru volume) lucrarea privitoare la o teorie asupra conștiinței, la care colaborează cu Giulio Tononi: Bright Air, Brilliant Fire (1992), A Universe of Consciousness (2001), Wider
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
hiperestrogenism, masculinizare; - sindrom de ovar palpabil postmenopauză; - scădere în greutate; - ascită. ANAMNEZĂ CAUZALĂ: - subfertilitate, celibatare sterile, nuligeste, nulipare, - iradiere pelvină - ovare polichistice cu anovulație, - numărul total de cicluri ovulatorii (incessant ovulation), ANAMNEZĂ FAMILIALĂ: - sindrom cancer familial tip Lynch I, prin genă BRCA 1, - disgenezie gonadică: 46 XY, 46 XO; - sindrom Peutz-Jeghers. STARE PREZENTĂ - masă ovariană nedureroasă, relativ imobilă, bilaterală în 15-30 % din cazuri; - chisturi peste 5 cm. PREDILECȚII - cancer frecvent, în creștere la rasa albă; - apare la orice vârstă, cu o
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
oo.ooo femei. ANAMNEZĂ Anamneză actuală, - noduli mamari; - scurgere (sângerândă) mamelonară; - "eczemă" mamelonară; - "inflamație" cutanată; - adenopatii axilare. Anamneză cauzală: - factori de risc familiali - rude de gradul I pe linie maternă cu cancer mamar sau de colon, uter, ovar, purtători de genă BRCA-1 sau BRCA-2; - mastopatie proliferativă; - factori endocrini: nulipare, nuligeste, sarcină tardivă, contraceptive, estrogeni; - dietă bogată în grăsimi și înalt energetică; - iradierea regiunii mamare la vârste tinere. LOCALIZARE. - 50 % cadran supero-extern, - 5-10 % infero-intern, - 15 % central, șanț submamar. FORME DE PREZENTARE - nodul
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
nu constituie o surpriză. Cîndva am fost contrariat de lipsa lui de stimă față de sine, acum nu mai sînt. Îi înapoiez lui Sp. ziarul, fără nici un comentariu. Dar el reia ațîțat: „Te ai convins?” îi spun: „Omul nostru are în genă comerțul de tejghea și procedează negustorește: știe că poemele omagiale sînt o marfă căutată la anumite date din calendar. (Acum, pe agendă sînt cei 55 de ani de la înființarea Partidului Comunist.) Tip cu dexteritate, «tricotează» repede unul și-l trimite
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
grea, tot mai bine-n țara mea"! După întoarcere, multe rude și cunoscuți m-au întrebat de ce nu am "rămas", calificându-mă cu tot felul de epitete (tâmpit, cretin, tembel, fiind cele mai "soft"). N-am rămas fiindcă n-am "genă" de emigrant, am stat ani mulți în misiune în diverse țări, dar era altceva. Să rămân "definitiv" nu puteam concepe. Străinătatea oricât de aurită ar fi fost, nu putea să-mi ofere mare lucru din ceea ce aș fi pierdut. Făcusem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
deformare corespunde lumii personajelor caragialiene ? Constituie ea un fapt identitar în măsură să califice gesticulația noastră ca români ? Și ceea ce s-a pierdut pe parcurs, este bășcălia, formă de violență aparent beningnă, dar în fond malignă ca un fel de genă recesivă în codul genetico-estetic al personajelor caragialiene ? Constatăm că găsim personajele care să justifice aserțiunea, unul dintre ele este Nae din Situațiune, instalat într-un catastrofism delectabil, altul este Lache din O lacună. Sunt aceste două personaje în măsură să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]