4,959 matches
-
pronume foarte eterogenă, și semantic, și structural, și funcțional. La un prim nivel semantic, pronumele nehotărâte se grupează în două mari subclase: • pronume-expresie a unei identități rămasă și lăsată necunoscută: unul, altul, cineva, altcineva, ceva, careva, altceva, vreunul; • pronume-expresie a generalității: fiecare, fiecine, fiece, oricare, oricine, orice. La un al doilea nivel semantic, diferite trăsături secundare asigură o anumită organizare, cel mai adesea bipolară, a acestei clase de pronume: • pronume exprimând diferențierea, pe fondul unui raport de opoziție sau de alternare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Arghezi) 2. Pronumele din subclasa a II-a vin în enunț cu sensul din clasa care le este proprie prin trăsătura semantică individualizatoare: pot fi substituite de orice substantiv, întrucât raportul de substituție se caracterizează prin nedeterminare, în sensul unei generalități nedeterminate: Oricine cere să intre poate intra în acest cerc. Unele limite în această semantică nedefinită a pronumelor nehotărâte relative introduce, prin conținutul său lexical, verbul-predicat al propoziției: Vine oricine. (sens de generalitate, nediscriminare absolută: pronume nedefinit), Vine oricine plătește
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se caracterizează prin nedeterminare, în sensul unei generalități nedeterminate: Oricine cere să intre poate intra în acest cerc. Unele limite în această semantică nedefinită a pronumelor nehotărâte relative introduce, prin conținutul său lexical, verbul-predicat al propoziției: Vine oricine. (sens de generalitate, nediscriminare absolută: pronume nedefinit), Vine oricine plătește bilet. (sensul de generalitate este limitat la trăsătura introdusă de sintagma verbală: plătitorul de bilete: pronume nedefinit relativ). 3. Pronumele din subclasa a treia, în legătură cu specificul clasei din care provin, au conținutul semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să intre poate intra în acest cerc. Unele limite în această semantică nedefinită a pronumelor nehotărâte relative introduce, prin conținutul său lexical, verbul-predicat al propoziției: Vine oricine. (sens de generalitate, nediscriminare absolută: pronume nedefinit), Vine oricine plătește bilet. (sensul de generalitate este limitat la trăsătura introdusă de sintagma verbală: plătitorul de bilete: pronume nedefinit relativ). 3. Pronumele din subclasa a treia, în legătură cu specificul clasei din care provin, au conținutul semantic variabil în funcție de substantivul care urmează a fi dat ca răspuns și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexical al limbii, verbul este înscris, prin însuși conținutul semantic-ontologic al termenilor, în diferite clase semantice (a) în baza conținutului lexical concret, la un prim nivel de organizare semantică, și (b) în baza trăsăturilor semantice cu un grad variabil de generalitate și abstractizare, la un al doilea nivel de organizare semantică. La un prim nivel, de suprafață, verbele se află înscrise în micro-câmpuri semantice, în funcție de o componentă ontologic-semantică pe care se întemeiază sensul lexical concret al fiecărei unități lexicale 5: • verbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de pronume reflexiv, prin poziția ambiguă a pronumelui între statutul de formant lexical și statutul de morfem, ceea ce face imposibilă reluarea lui sintactică: Dinamic: M-am îngălbenit de spaimă. Reflexiv: M-am îngălbenit (și pe mine) cu șofran. Gradul de generalitate a diatezeitc "Gradul de generalitate a diatezei" Legătura strânsă a diatezei verbale cu planul semantico-sintactic al verbului și al enunțului face ca realizarea concretă a opozițiilor sale interne să depindă mult de apartenența verbului la diferite clase semantico-sintactice sau de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ambiguă a pronumelui între statutul de formant lexical și statutul de morfem, ceea ce face imposibilă reluarea lui sintactică: Dinamic: M-am îngălbenit de spaimă. Reflexiv: M-am îngălbenit (și pe mine) cu șofran. Gradul de generalitate a diatezeitc "Gradul de generalitate a diatezei" Legătura strânsă a diatezei verbale cu planul semantico-sintactic al verbului și al enunțului face ca realizarea concretă a opozițiilor sale interne să depindă mult de apartenența verbului la diferite clase semantico-sintactice sau de conținutul lor lexical concret. Spre deosebire de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului copulativ, potrivit cu apartenența lui la categoria copulelor absolute sau la categoria copulelor lexico-gramaticale. În amândouă variantele, numele predicativ este purtătorul principal al componentei semantic-lexicale a predicației. Prin intermediul verbului copulativ, numele, odată cu actualizarea propriului conținut semantic-lexical, scoate subiectul gramatical din generalitatea planului său semantic (pădure, el) prin atribuirea (dezvoltarea) unei trăsături semantice particularizatoare: Pădurea este/pare un labirint. El este/pare/devine profesor. Verbul copulativ dezvoltă componenta semantică gramaticală a predicației; este „instrumentul” actualizării - prin dezvoltarea sensurilor categoriale de timp-mod, persoană-număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca să urmezi răposatului în domnie...” (Al. Odobescu, 6), „Numai că Marmoroșblanc prea se arăta ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit.” (M. Preda, M. Sg., I, 7) • pronume (adjective) relative: „Refuzăm lucrurile drept ce sunt și le tratăm ca generalități.” (C. Noica, 122) • adverbe relative: „După ce se mântuie clăcușoara asta, lumea ne lasă în cât ne-a găsit și se împrăștie huiduindu-ne.” (I. Creangă, 72), „Dar deodat’un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l Cum din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în convergența, în diferite grade, a trei perspective, complementare, în desfășurarea comunicării și cunoașterii lingvistice: • ontologică, a „reprezentării” experienței de viață constituită la un moment dat în „obiect” de comunicare, individuală în actul lingvistic concret, dar fără a se sustrage generalității în procesul de cunoaștere; • logică, a interpretării, la nivelul gândirii, a acestei experiențe de viață, situată în sfera generalului, la un grad maxim de abstractizare; • lingvistică, a subordonării „reprezentării” ontologice și interpretării logice față de specificul dezvoltării discursive, înscrisă într-un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interesează domeniul electroenergetic sunt prezentate sintetizat în Tab.1 .5. Un loc important, din acest punct de vedere, îl reprezintă perturbațiile produse sub acțiunea câmpului electric și magnetic al instalațiilor electroenergetice. Capitolul 2 ELEMENTE, ECHIPAMENTE ȘI PROCESE NELINEARE 2.1. Generalități Nivelurile semnalelor din orice mediu electromagnetic pot fi încadrate într-o diagramă de forma celei reprezentate în Fig.2.1. Semnalele utile și de zgomot pot interfera până la un nivel maxim, localizat la limita zonei III, de siguranță. Compatibilizarea electromagnetică
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
domeniu. Autorii Notă: Mulțumim colectivului de redacție a firmei S.C. PRO TOBY S.R.L., sub coordonarea domnului ing. Victor Parfichi și alcătuit din Grigoraș Denisa-Liliana și Lucaci Ana Maria Capitolul 1 CARIERE DE ANROCAMENTE 1.1. PREZENTARE GENERALĂ 1.1.1. Generalități Construcția barajelor din materiale locale cunoaște o dezvoltare deosebită în special ca urmare a progreselor tehnice obținute în prelucrarea, transportul și punerea în operă a volumelor mari de materiale. Apariția forezelor de mare productivitate, a excavatoarelor și autobasculantelor de mare
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
ml : 9 227 mii t = 2,17 ml/1000 t sau: mc ml /045,0 1,2:1000 17,2 1.6.5. Centralizatorul necesarului de materiale principale Capitolul 2 UMPLUTURI DIN ANROCAMENTE LA BARAJE DIN MATEIALE LOCALE 2.1. GENERALITĂȚI CLARIFICARE Barajele din anrocamente fac parte din categoria barejelor din materiale locale și de pot clasifica astfel: 1. După modul de alcătuire a corpului barajului: baraje omogene baraje neomogene. 2. Din punct de vedere al realizării etanșării în profunzime: cu
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
readus la profil dar nu a mai putut fi compactat. În timp s-au produs tasări, ceea ce a dus la fisurarea pereului apărând infiltrații puternice prin dig. Capitolul 5 EXECUȚIA BARAJELOR DIN BALAST 5.1. PREZENTARE GENERALĂ 5.1.1. Generalități Prezenta lucrare se referă la tehnologia de execuție a depunerilor în corpul barajelor din balast luându-se ca model un baraj neomogen din balast cu nucleu de etanșare din argilă realizat prin compactare. Barajele din balast fac parte din categoria
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
se încheie procese verbale de lucrări ascunse în care să se precizeze că aceste lucrări au fost bine executate. Capitolul 6 EXECUȚIA FILTRELOR ȘI A NUCLEULUI DE ARGILĂ LA BARAJE DIN MATERIALE LOCALE 6.1. PREZENTARE GENERALĂ 6.1.1. Generalități Barajele din materiale locale pot fi etanșate cu ecran de etanșare pe parametru amonte sau cu nucleu de argilă. Nucleul de argilă poate fi central sau excentric. Din punct de vedere constructiv, la barajele din materiale locale, lățimea de bază
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
urmărindu-se ca pereții din beton să urmărească pe cât posibil axul barajului. h) Este absolut necesar să se execute protecția în jurul A.M.C.-urilor. Capitolul 7 PEREE DIN BETON LA DIGURI ȘI CANALE 7.1. PREZENTARE GENERALĂ 7.1.1. Generalități Prezenta documentație are ca obiect tehnologia cadru de execuție a pereelor de beton și beton armat ale construcțiilor hidrotehnice. Hidrocentralele construite pe râul Olt în aval de Slatina sunt prevăzute cu lacuri de acumulare a căror diguri însumează lungimea totală
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
un index alfabetic pe subiecte. 1. Tabele principale 2. Tabele auxiliare 3. Index alfabetic 153. Ce conțin tabelele principale? R: Tabelele principale conțin indicii principali rezultați din împărțirea universului cunoașterii umane în zece clase mari. Schema generală este aceasta: 0 Generalități. Știință și cunoaștere în general. Informare. Documentare 1 Filosofie. Psihologie 2 Religie. Teologie 3 Științe sociale. Drept. Politică. 4 Liber (anulată în 1962) 5 Științe pure. Științe matematice. Științe naturale 6 Științe aplicate. Medicină. Tehnologie 7 Arte. Recreații. Divertismente. Sport
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Câmpul datelor codificate: Seriale (NR) 115 Câmpul datelor codificate: Proiecții vizuale, înregistrări video și Filme (R) 116 Câmpul datelor codificate: Grafice (Provizoriu) (R) 117 Câmpul datelor codificate: Artefacte trei dimensionale și seturi didactice(R) 120 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Generalități (NR) 121 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice Caracteristici fizice(NR) 122 Câmpul datelor codificate: Perioade de timp pentru conținutul publicației (R) 123 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice Scară și coordonate (R) 124 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice Indicarea materialului specific
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și pericardiectomia au drept complicații posibile pericardiectomia. Capitol 4 ANATOMIA CLINICĂ ȘI CHIRURGICALĂ A CORDULUI <resume> Rezumat * Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă și orientare * Morfologie externă și raporturi * Fața sternocostală sau anterioară * Fața posterioară * Fața diafragmatică * Margine superioară * Margine dreaptă * Margine stângă * Margine inferioară * Apex * Baza * Șanțuri * Scheletul fibros cardiac * Morfologia cardiacă internă * Atriul drept * Ventriculul drept * Atriul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă * Margine inferioară * Apex * Baza * Șanțuri * Scheletul fibros cardiac * Morfologia cardiacă internă * Atriul drept * Ventriculul drept * Atriul stâng * Ventriculul stâng * Joncțiunea atrioventriculară * Sistemul de conducere cardiacă * Elemente de histologie cardiacă * Vasele mari de la baza cordului * Proiecția cordului * Aplicații clinice </resume> * Generalități * Situație Inima (cordul) este un organ cavitar, învelit de pericard, care ocupă cea mai mare parte a mediastinului mijlociu. Cordul nu ocupă o poziție mediană între cele două regiuni pleuropulmonare, în mod normal 2/3 fiind deplasate spre stânga. Cordul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nefiind luat în considerare. Descrierea cordului „in situ” este o concepție a școlii românești de medicină, promovată de Grigore T. Popa, în care se consideră cordul drept situat mai mult anterior, iar atriile dispuse la dreapta planului mediosagital. * Atriul drept Generalități Atriul drept este situat între orificiile de deschidere a venelor cave superioară și inferioară. Atriul drept și ventriculul drept formează ceea ce se definește din punct de vedere fiziologic drept cord drept. La nivelul AD ajunge sângele venos al marii circulații
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
proporțional cu presiunea intracamerală și în general este mai mare în atriul drept și mai redus în ventriculul stâng; orificiul atrioventricular care ocupă peretele anterior stâng al atriului, este înconjurat de un inel fibros și prezintă valvele tricuspide. * Ventricul drept Generalități Ventriculul drept, situat exterior de stern și la stânga atriului drept, primește sânge de la atriul drept pe care îl trimite spre plămâni prin artera pulmonară. Miocardul ventriculului drept este mai gros decât cel atrial și mai subțire decât cel al ventriculului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
infundibulum) prin inelul fibros pulmonar limitat de 3 cuspe semilunare (anterioară, dreaptă și stângă). Fiecare cuspă prezintă câte o lunulă crescentică care are un nodul îngroșat dispus pe arcul său liber. Cuspele adiacente sunt interconectate prin comisurile valvulare. * Atriul stâng Generalități Atriul stâng formează 2/3 din baza cordului, primește sânge prin venele pulmonare și descarcă acest sânge spre ventriculul stâng. AS are formă ovoidală (alungită transversal), pereții mai groși, iar volumul mai mic. Porțiunea sa posterioară nu deriva embriologic din
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng. Venele pulmonare stângi sunt organizate similar și se deschid în peretele posterior. Orificiile celor 4 vene pulmonare sunt localizate în apropierea unghiurilor atriului stâng. Valva bicuspidă (mitrală) și orificiul ei ocupă întreg peretele anterior al atriului stâng. * Ventriculul sâng Generalități Ventriculul stâng formează apexul și suprafața stângă a cordului și participă la formarea suprafețelor sternocostală și diafragmatică. Miocardul VS este de trei ori mai gros comparativ cu cel al ventriculului drept, presiunea la nivelul acestuia fiind de trei ori mai
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sunt obiectivele curente. Ele se elaborează de către profesor/antrenor în funcție de temele de lecție, sunt concrete și pot fi evaluate. Între cele trei categorii de obiective este o relație biunivocă, ce trebuie înțeleasă în felul următor: obiectivele cu grad mare de generalitate le induce pe cele intermediare, iar acestea pe cele operaționale, curente; realizarea obiectivelor curente determină îndeplinirea obiectivelor intermediare și, prin realizarea acestora sunt îndeplinite și cele generale specifice. Conținuturile sunt mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor propuse. Standardele curriculare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]