3,097 matches
-
oferi competență, transparență și criterii explicite. Cu toate acestea, potrivit lui Rainer Rochlitz, critica profesională nu mai dispune de criterii pentru a-și justifica judecățile, mulțumindu-se să descrie ceea ce vede ori să redea spusele artiștilor, ceea ce provoacă derută și suspiciune generalizată din partea publicului. Expresia publică a unei poziții ori reflecții politice ajunge să fie evaluată în funcție de luciditatea relației pe care o stabilește artistul față de societatea spectacolului 213. În aceste condiții, Rochlitz indică o serie de consecințe (post- estetice) ale turnurii instituționale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fel de istorie antică. S.A.: Dar cum se explică această lipsă de inters de care vorbești, din moment ce „afacerea Eliade XE "Eliade, Mircea" ” a fost legată și de discuția despre Holocaust, atât de centrală în America? M.I.: E foarte greu să generalizăm. Eu îți comunic impresia mea. Ea poate să explice o parte a situației, nu știu cât, 1 sau 10 %. Să spunem că cineva se află în Oklahoma, și nici măcar n-a auzit despre ce s-a întâmplat în România în anii ’30-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
alte limbi pe care le știu -, dar ratează ceva de bază, capitolul despre simbolismul medieval. Iată un caz în care ediția românească e mai bună. Știu că poate nu asta este regula, dar tocmai de aceea e bine să nu generalizăm atunci când judecăm tradițiile și culturile. La fel, nu pot accepta închiderea orizontului lecturii pe care o practică majoritatea pozitiviștilor, concentrați exclusiv pe textele canonice și pe literatura secundară asociată lor. Eu am citit tot timpul mai multe texte decât pozitiviștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
pe care am prezentat-o deja în cazul Consiliului, se poate aplica de asemenea în studiul Parlamentului European. Prima diferență ce trebuie considerată este că regula de votare în Parlament este majoritatea, fie ea simplă sau absolută, care se poate generaliza ca necesitatea de a obține jumătate plus unu din voturi (în practică, cei care se abțin votează ca majoritatea). O a doua chestiune ce trebuie clarificată este care sunt blocurile de votare, principalele opțiuni fiind statele membre sau grupurile politice
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în trei doze cu vaccinul HPV) a fost suspectat de inducția unor pusee sau precipitarea unor cazuri de scleroză în plăci (SM) sau nevrită optică (Herroelen L., și colab., 1991). Semnalarea acestei posibile relații a fost suficientă pentru amânarea vaccinării generalizate cu peste o decadă. Și azi, în Franța, acoperirea vaccinală pentru hepatita B este sub 25%. Studii populaționale ulterioare au demonstrat că apariția acestor afecțiuni neurologice se încadrează în riscul general acceptat (DeStefano F., și colab., 2005). Posibilitatea apariției unor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
predictiv negativă înaltă; - specificitate și valoare predictiv pozitivă modestă; - posibilitatea lărgirii intervalelor de screening la 5 ani sau peste; - reducerea numărului de probe neadecvate citologiei; - acuratețe, precizie, standardizare și posibilitatea introducerii controlului de calitate. 11. STRATEGII PENTRU IMPLEMENTAREA VACCINĂRII HPV GENERALIZATE Pe măsură ce generațiile de adolescente vaccinate vor atinge vârsta screening-ului, reducerea leziunilor cervicale va determina o scădere a numărului pacientelor trimise pentru examene ginecologice complementare. În țările occidentale se apreciază că numărul examenelor colposcopice va scădea între 40-60%. Deși aceasta se
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la țară: vârsta la care vaccinul trebuie aplicat, oportunitatea unor campanii de recuperare (catch-up) a celor care nu au fost vaccinate din diferite motive, includerea băieților în populația țintă pentru vaccinare (VENICE, 2008) etc. MODELE MATEMATICE PRIVIND INTRODUCEREA VACCINĂRII HPV GENERALIZATE Introducerea unui nou vaccin în calendarul imunizărilor obligatorii a ridicat întotdeauna controverse atât în comunitatea medicală cât și în rândul populației. Tabelul 31 rezumă componentele esențiale ale implementării unui nou program de vaccinare (Schiller J. și colab., 2006). Autorizarea vaccinului
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
dar și legislative legate de acceptarea sau refuzul vaccinării. În ceea ce privește acceptarea vaccinului sunt necesare o serie de recomandări privind obținerea consimțământului informat al minorilor pentru intervenții care îi privesc (Bennett M.P., 2008). INTRODUCEREA VACCINĂRII HPV ÎN EUROPA Decizia introducerii vaccinării generalizate în statele membre ale UE constituie o provocare deosebită pentru autoritățile de sănătate publică. Pe de o parte, performanțele vaccinului și lobby-ul făcut de producători au mobilizat mulți susținători ai implementării imediate a vaccinului, pe de altă parte, popularizarea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Germania, Luxemburg, Austria, Olanda, Belgia. Tarile sudice: Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cypru, Slovenia. Țările estice: Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria. Boldat - țări care au introdus sau și-au propus vaccinarea generalizată. VÂRSTA PENTRU INTRODUCEREA VACCINĂRII HPV GENERALIZATE Diferențele în alegerea populației țintă pentru vaccinare sunt notabile în țările europene. Țările care susțin vaccinarea gratuită optează pentru vârsta de 12 ani și peste. Austria, care propune vaccinarea contra cost, preia indicațiile producătorului dar preconizează și vaccinarea băieților. Alegerea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
apreciază că proporția leziunilor LSIL atribuabile genotipurilor din vaccin este de 24%, iar a celor HSIL de 57% (Arbyn M., Dillner J., 2007). Socotind un interval de incubație al acestor leziuni de 1-4 ani, se poate estima că rezultatul vaccinării generalizate pe termen mediu va fi o scădere semnificativă a procentelor semnalate. Pentru sezizarea mai precisă a efectului vaccinării, leziunile ar trebui genotipate. Genotiparea a devenit obligatorie în monitorizarea terapeutică a leziunilor severe (>CIN 2/3). Compararea internațională a programelor de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
existente (OMS, FDA, ECDC etc.) stipulează utilitatea diagnosticului virusologic numai pentru femeile peste 30 ani. La femeile mai tinere specificitatea testelor moleculare este mică datorită frecvenței infecțiilor tranzitorii, chiar cu genotipurile HPV hr. 13. ARGUMENTE PRO- ȘI CONTRA- VACCINĂRII HPV GENERALIZATE ÎN ROMÂNIA Țara noastră are una dintre cele mai înalte rate de incidență pentru cancerul de col din Europa (>31 cazuri noi/100 000 femei) fiind pe primul loc și în ceea ce privește mortalitatea. Această situație este rezultatul ineficienței programelor de screening
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
este interesul pentru genotipare, deși valoarea clinică și prognostică este discutabilă, mai ales la tinere sub 30 ani. Semnalarea unor diferențe în ceea ce privește frecvența genotipurilor oncogene în raport cu studiile americane sau cu alte studii europene poate incita la reflexii asupra oportunității vaccinării generalizate cu vaccinurile actuale. În România, screening-ul pentru cancerul de col uterin nu îndeplinește standardele europene: - nu întrebuințează criterii de recrutare (exemplu, citologice, histologice, virusologice) unice; - studiile publicate sunt pe serii mici și nu oferă rezultate comparabile între regiuni; - nu asigură
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de fete care urmau să primească vaccinul acoperă o singură generație (tabelul 40, boldat, subliniat) reprezentând în jur de 0,5% din populația țării sau 2% din populația la risc pentru cancerul de col. Este firească întrebarea dacă organizarea vaccinării generalizate la un eșantion atât de mic va putea avea oarecare răsunet asupra epidemiologiei infecției HPV și cancerului de col. Un efort financiar consistent este alocat unui segment care nici nu beneficiază de efectul prezumat decât peste 2-3 decade. Mai mult
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
în trei doze cu vaccinul HPV) a fost suspectat de inducția unor pusee sau precipitarea unor cazuri de scleroză în plăci (SM) sau nevrită optică (Herroelen L., și colab., 1991). Semnalarea acestei posibile relații a fost suficientă pentru amânarea vaccinării generalizate cu peste o decadă. Și azi, în Franța, acoperirea vaccinală pentru hepatita B este sub 25%. Studii populaționale ulterioare au demonstrat că apariția acestor afecțiuni neurologice se încadrează în riscul general acceptat (DeStefano F., și colab., 2005). Posibilitatea apariției unor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
predictiv negativă înaltă; - specificitate și valoare predictiv pozitivă modestă; - posibilitatea lărgirii intervalelor de screening la 5 ani sau peste; - reducerea numărului de probe neadecvate citologiei; - acuratețe, precizie, standardizare și posibilitatea introducerii controlului de calitate. 11. STRATEGII PENTRU IMPLEMENTAREA VACCINĂRII HPV GENERALIZATE Pe măsură ce generațiile de adolescente vaccinate vor atinge vârsta screening-ului, reducerea leziunilor cervicale va determina o scădere a numărului pacientelor trimise pentru examene ginecologice complementare. În țările occidentale se apreciază că numărul examenelor colposcopice va scădea între 40-60%. Deși aceasta se
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la țară: vârsta la care vaccinul trebuie aplicat, oportunitatea unor campanii de recuperare (catch-up) a celor care nu au fost vaccinate din diferite motive, includerea băieților în populația țintă pentru vaccinare (VENICE, 2008) etc. MODELE MATEMATICE PRIVIND INTRODUCEREA VACCINĂRII HPV GENERALIZATE Introducerea unui nou vaccin în calendarul imunizărilor obligatorii a ridicat întotdeauna controverse atât în comunitatea medicală cât și în rândul populației. Tabelul 31 rezumă componentele esențiale ale implementării unui nou program de vaccinare (Schiller J. și colab., 2006). Autorizarea vaccinului
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
dar și legislative legate de acceptarea sau refuzul vaccinării. În ceea ce privește acceptarea vaccinului sunt necesare o serie de recomandări privind obținerea consimțământului informat al minorilor pentru intervenții care îi privesc (Bennett M.P., 2008). INTRODUCEREA VACCINĂRII HPV ÎN EUROPA Decizia introducerii vaccinării generalizate în statele membre ale UE constituie o provocare deosebită pentru autoritățile de sănătate publică. Pe de o parte, performanțele vaccinului și lobby-ul făcut de producători au mobilizat mulți susținători ai implementării imediate a vaccinului, pe de altă parte, popularizarea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Germania, Luxemburg, Austria, Olanda, Belgia. Tarile sudice: Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cypru, Slovenia. Țările estice: Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria. Boldat - țări care au introdus sau și-au propus vaccinarea generalizată. VÂRSTA PENTRU INTRODUCEREA VACCINĂRII HPV GENERALIZATE Diferențele în alegerea populației țintă pentru vaccinare sunt notabile în țările europene. Țările care susțin vaccinarea gratuită optează pentru vârsta de 12 ani și peste. Austria, care propune vaccinarea contra cost, preia indicațiile producătorului dar preconizează și vaccinarea băieților. Alegerea
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
apreciază că proporția leziunilor LSIL atribuabile genotipurilor din vaccin este de 24%, iar a celor HSIL de 57% (Arbyn M., Dillner J., 2007). Socotind un interval de incubație al acestor leziuni de 1-4 ani, se poate estima că rezultatul vaccinării generalizate pe termen mediu va fi o scădere semnificativă a procentelor semnalate. Pentru sezizarea mai precisă a efectului vaccinării, leziunile ar trebui genotipate. Genotiparea a devenit obligatorie în monitorizarea terapeutică a leziunilor severe (>CIN 2/3). Compararea internațională a programelor de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
existente (OMS, FDA, ECDC etc.) stipulează utilitatea diagnosticului virusologic numai pentru femeile peste 30 ani. La femeile mai tinere specificitatea testelor moleculare este mică datorită frecvenței infecțiilor tranzitorii, chiar cu genotipurile HPV hr. 13. ARGUMENTE PRO- ȘI CONTRA- VACCINĂRII HPV GENERALIZATE ÎN ROMÂNIA Țara noastră are una dintre cele mai înalte rate de incidență pentru cancerul de col din Europa (>31 cazuri noi/100 000 femei) fiind pe primul loc și în ceea ce privește mortalitatea. Această situație este rezultatul ineficienței programelor de screening
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
este interesul pentru genotipare, deși valoarea clinică și prognostică este discutabilă, mai ales la tinere sub 30 ani. Semnalarea unor diferențe în ceea ce privește frecvența genotipurilor oncogene în raport cu studiile americane sau cu alte studii europene poate incita la reflexii asupra oportunității vaccinării generalizate cu vaccinurile actuale. În România, screening-ul pentru cancerul de col uterin nu îndeplinește standardele europene: - nu întrebuințează criterii de recrutare (exemplu, citologice, histologice, virusologice) unice; - studiile publicate sunt pe serii mici și nu oferă rezultate comparabile între regiuni; - nu asigură
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de fete care urmau să primească vaccinul acoperă o singură generație (tabelul 40, boldat, subliniat) reprezentând în jur de 0,5% din populația țării sau 2% din populația la risc pentru cancerul de col. Este firească întrebarea dacă organizarea vaccinării generalizate la un eșantion atât de mic va putea avea oarecare răsunet asupra epidemiologiei infecției HPV și cancerului de col. Un efort financiar consistent este alocat unui segment care nici nu beneficiază de efectul prezumat decât peste 2-3 decade. Mai mult
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
hoc de realizare a conciziei, care nu au avut succes la masa vorbitorilor. De altfel, cuvintele scurtate întrebuințate numai într-o anumită terminologie de specialitate sau într-o singură lucrare individuală sunt condamnate să aibă șanse minime de a se generaliza, de a dobândi notorietate și de a fi acceptate în limbajul comun. Intervin în acest proces, în afara nevoii de economisire a spațiului (în scris) și a timpului (în vorbire și în scris), și diverși factori socioculturali, cum sunt moda lingvistică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
îl înlocuiește vremelnic; grupul sintactic poate reveni oricând în cursul discursului, rămânând singura denumire constantă și unanim recunoscută a obiectului de referință. 3. Cuvintele rezultate prin condensare intră în cea de-a treia etapă, cea concurențială, în momentul în care, generalizându-se și stabilizându-se cu înțelesul dobândit în urma condensării, devin variante lexicalizate uneori normate prin acceptarea lor în dicționare ale termenilor complecși de bază și sunt folosite cel puțin la fel de frecvent ca și aceștia. Ele concurează baza sintagmatică sau compusă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
comunicare. În consecință, noul cuvânt nu suferă, de obicei, modificări formale, gramaticale sau semantice, fiind supus presiunii pe care o exercită posibilitatea confruntării sale cu forma, caracteristicile gramaticale și semnificația pe care le încorporează etimonul 114. Pe măsură ce noua formație se generalizează și se lexicalizează, ea este acceptată drept "la fel de corectă" ca și baza sa complexă, iar în final drept "mai corectă" decât aceasta sau chiar ca "singura corectă". Altfel stau lucrurile în ceea ce privește împrumutul lexical prin condensare. Sintagma străină care poate fi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]