4,715 matches
-
încurajeze excelența și performanța, nu au făcut decât să marginalizeze profesia și mediul educațional în general, cu efecte evidente în primul rând la nivelul calității procesului educațional. Un alt paradox în sistemul educațional, care se constituie în argument al disfuncțiilor generalizate, este dat pe de o parte de aplicarea noilor criterii de obținere a gradelor universitate de conferențiar și profesor, iar pe de altă parte de aplicarea sistemului Bologna, care deschide accesibilitatea către studiile postuniversitare de doctorat. Încercarea de dată recentă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
forței de muncă și la susținerea competitivității într-o societate bazată pe cunoaștere, la analiza trendurilor majore și a implicațiilor acestora, la consecințele și efectele pe care le presupune cunoașterea, alături de fenomene demografice precum migrația și îmbătrânirea populației ca fenomen generalizat<ref id=”3”>http://ec.europa.eu/research/social sciences/research en.html, para. 2.</ref>. SBC (KBS) asumată în Europa Operaționalizarea conceptului de SBC ridică însă uneori probleme, deși definirea acestuia nu lasă loc de interpretări. Există o opinie generală
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un enunț-tip (deci în oricare ocurență particulară). 4.1.2.1. Fiecărui conector îi sunt specifice (dacă îi sunt asociate) anumite implicaturi convenționale (neanulabile); de exemplu, toți conectorii biplani
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
convențională vizând acceptarea acesteia, destinatarul putând foarte bine să conteste faptul asertat, fără să conteste și validitatea mesajului ca atare ("Ba, te iubesc și-ți vreau binele, așa că nu te las în pace deloc"). 4.1.2.2. Implicaturile conversaționale generalizate sunt anulabile, fără a afecta validitatea enunțului ca mesaj; ele sunt, de asemenea, specifice fiecărui conector în parte. Astfel, pentru chiar dacă (cvasisinonim al lui deși la nivel logico-semantic6 și purtător al aceleiași implicaturi convenționale, datorate presupoziției) avem, în plus față de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
validitatea enunțului ca mesaj; ele sunt, de asemenea, specifice fiecărui conector în parte. Astfel, pentru chiar dacă (cvasisinonim al lui deși la nivel logico-semantic6 și purtător al aceleiași implicaturi convenționale, datorate presupoziției) avem, în plus față de deși, o dublă implicatură conversațională generalizată: în (chiar dacă) A, B ne așteptăm ca producerea lui A să fie improbabilă, în schimb să antreneze aproape cu certitudine B (atunci când se produce) - așteptare care poate fi însă contrazisă explicit: Chiar dacă nu mă inviți, eu tot vin: tu oricum
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Chiar dacă nu mă inviți, eu tot vin: tu oricum nu mă inviți niciodată, și eu nici n-am nevoie de invitația ta, vin zilnic la sora ta. Pentru un conector monoplan ca nu numai A, ci și B implicatura conversațională generalizată identificabilă ar fi "ne-am fi așteptat ca dacă A, să nu aibă loc și B" - dar utilizarea în exces, până la "tocire", dovedește că atare expectație poate fi ignorată (anulată de facto). 4.1.3. Se va observa că prezența
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
utilizarea în exces, până la "tocire", dovedește că atare expectație poate fi ignorată (anulată de facto). 4.1.3. Se va observa că prezența, în virtutea realizării unui conector, a unei presupoziții (și a implicaturii convenționale respective) sau a unei implicaturi conversaționale generalizate nu reclamă cu necesitate preexistența asumpției respective în universul de expectații al alocutorului: aceasta are de ales între a le rejecta (cu efectele amintite mai sus) sau a și le asuma ad-hoc, într-o atitudine de cooperare binevoitoare. Pe acest
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
reușita în vreo altă profesie", expectație calculată care satisface, în sfârșit, presupoziția asociată adversativului dar și justifică utilizarea acestuia într-un enunț a cărui aserțiune infirmă atare expectație. În mod analog poate fi estimată distanța inferențială în cazul implicaturilor conversaționale generalizate. Un enunț de tipul E nu numai frumoasă, ci și foarte deșteaptă este acceptat firesc, fără raționamente suplimentare, în virtutea prejudecății foarte răspândite că frumusețea se asociază rareori cu inteligența - în timp ce în: (2) Blanchett nu a apărut însă numai în pelicule
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
categorie distinctă de cea a celor cu succes la public. Actorii sunt în general specializați fie în filme sofisticate, cu public 'de nișă', fie în filme 'populare'", pentru a justifica apariția corelativului (nu numai A, ci și B produce implicatura generalizată "ar fi de așteptat ca numai A, nu și B"). O distanță inferențială mare impune un efort de interpretare (cost de prelucrare a informației de către alocutor) mărit; acesta este efectul caracterului marcat pragmasemantic al unui enunț. 4.3. Atât augmentarea
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul lui și (vezi supra, 4.1.2.2). 4.4.2. O altă posibilă diferență între două variante de conectare echivalente logico-semantic este de natură sintactico-semantică și constă în caracterul proiectiv//retroiectiv 14 al conectorilor în cauză
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
o informație care, transmisă fără artificii retorice, s-ar reduce la " Covorul/orice covor contribuie masiv la realizarea stilului unei locuințe". Detalierea exhaustivă a tipologiei covoarelor este superfluă informațional, dar are rolul de a "dramatiza" actul comunicativ, introducând implicatura conversațională generalizată "Ne-am fi așteptat ca doar anumite tipuri de covor să contribuie..." (singura care ar justifica enunțul din punctul de vedere al Maximelor Cantității și ale Manierei). Fenomenul este deosebit de prezent în presă și tinde să-și creeze tipare de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile sunt aprinse, e acasă. Din considerente de relevanță discursivă, condiționalul este interpretat de obicei ca antrenând o implicație strictă ("dacă și numai dacă"), dar atare interpretare este o simplă implicatură conversațională generalizată 4, anulabilă atunci când expresia ori contextul lingvistic nu o impun explicit 5; astfel, (2) poate continua cu: (2') Dar poate doarme, cu luminile stinse, după cum putem avea și: (3) Dacă-i spun, dacă nu-i spun, el tot ce știe
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
la circumstanțierea regentei). O posibilă explicație ar consta în caracterul pragmatic marcat al CI: a exprima "indiferența" unui eveniment/unei stări în raport cu o sumă de condiții conduce (pe baza imperativelor relevanței și ale economiei expresive) la sugestia (de tipul "implicatură generalizată"19) unei expectații de restricționare a condițiilor în care conținutul propozițional al regentei se actualizează, expectație contrazisă de aserțiune. Enunțului i se "pune în scenă" astfel un cadru "conflictual", prin postularea implicită a unor așteptări fictive din partea alocutorului, așteptări care
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
enumerativă" (de exemplificare) Foarte des, alde precedă primul element dintr-o enumerare, dintr-o serie de nominale (mai ales nume proprii) coordonate (copulativ sau disjunctiv). Astfel, deși asociat formal cu un singur nominal, alde participă la o construcție cu sens generalizat, nedefinit și deschis; seriile coordonate realizează de obicei acordul la plural, ceea ce întărește ideea de valoare tipologică ("unii ca..."): Dar, în marșul triumfal spre această veritabilă Ligă a Campionilor, alde Papură și Buhuș trebuie să fie atenți (EZ, 5.IV
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
-ul, conform relației lui Clark, pentru punctele figurate în centrele geometrice ale domeniilor diagramei și reprezentând (fig. 6) coroziunea (c), respectiv pasivizarea și imunizarea (0) funcție de rH-ul obținut, se ajunge la concluzii interesante. Astfel, figura 6 reprezintă un caz generalizat al coroziunii în gradient de rH a fierului, alura dependenței obținute anterior [12] pe redoxtron - un dispozitiv original, brevetat anterior în baza unor date preliminare reluate și dezvoltate în §2.2.3.2 - (fig. 4 [13]) suprapunându-se perfect pe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reducător, rH 0...28,3, respectiv unul oxidant, rH 28,3...42,4. Scara de rH este, după cum se observă, logaritmică, spre deosebire de analogul său, pH-ul, cu scară liniară. Conform conceptelor consacrate [19] potențialul redox, Eh, este descris, în forma generalizată, de următoarea relație: (1) unde: E0 este potențialul standard; R este constanta gazelor, 8,314 J/grd; F este constanta lui Faraday, 96.500 Coulomb; n este numărul de electroni ce iau parte la proces; [OX] este activitatea formei oxidate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
altul, fără însă a dispare complet astfel încât, la un moment dat, Lumea poate fi descrisă de mai multe modele, cel posterior integrându-le pe toate cele anterioare, dar cu contribuție diferită, cumulativă. Ca de exemplu, viața cu V mare, adică generalizată, este o „ștafetă“ preluată de la aceea geologică care, după ce a depășit apogeul și-și reduce contribuția, nu dispare, ... de către viața biochimică (concretizată în coacervate [76]), apoi de aceea biologică, urmată desigur de ceva ce frizează metafizicul (dacă Aristotel l’a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
leagă noțiunea de spațiu de cea de timp datorită interdependenței demonstrate cu ajutorul vitezei de deplasare a luminii. în acest sens, fizica se referă la spațiu și timp ca la o unitatate dialectică sub numele de continuu spațio temporal. Teoria relativității generalizate evidențiază că spațiul este neomogen și anizotrop, iar timpul neuniform. Geometriile neeuclidiene și-au găsit astfel o confirmare în realitatea obiectivă. Această caracteristică fizică a spațiului timp a fost experiată de omul religios cu mult înainte de constatarea ei țtiințifică și
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
logice pe care le Întâlnim la auzitor sunt prezente și la surdomut, dar sunt mai puțin dezvoltate tocmai din cauză că operează cu imagini și nu În cuvinte. Elementul de bază al gândirii și limbajului copilului cu deficiențe de auz este imaginea generalizată. Multiplicarea percepțiilor legate de un anumit obiect, conduce la o imagine esențializată a acestuia, adică o imagine care conservă trăsăturile lui de bază. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc În imagini generalizate. La normali elementul de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de auz este imaginea generalizată. Multiplicarea percepțiilor legate de un anumit obiect, conduce la o imagine esențializată a acestuia, adică o imagine care conservă trăsăturile lui de bază. Elevii cu deficiențe de auz care nu sunt demutizați gândesc În imagini generalizate. La normali elementul de bază al gândirii și limbajului este noțiunea. Aceasta se formează pe baza unor imagini concrete, ale observațiilor. Mimico-gesticulația și felul În care se manifestă deficientul de auz În cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea În imagini
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
manifestă deficientul de auz În cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea În imagini nu este lipsită de unele forme elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea În imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ, caracter critic, suplețea, rapiditatea, lărgimea și profunzimea gândirii. Prin specificul său, imaginea generalizatoare dispune de interpretări ale
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
alfabetul dactilologic și labiolectura ). În funcție de gradul și momentul pierderii auzului, deficiența de auz afectează toate procesele psihice, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. C.Pufan specifica faptul că gândirea persoanelor deficiente de auz presupune operare cu imagini generalizate, analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea fiind realizate dominant prin suport vizual, imaginația este reproductivă, memoria este de scurtă durată, vocabularul activ slab dezvoltat, prezintă dificultăți În decodarea semantică Limbajul persoanelor deficiente de auz este puternic influențat de deficiența senzorială
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu privirea și arată cu degetul spre persoana despre care se vorbește. Gesturile se Împart În gesturi naturale, care au o asemănare oarecare cu obiectele si cele convenționale sau artificiale, acestea sunt cele create.Pe planul gândirii gestul reactualizează „ imaginea generalizată a obiectului desemnat„. În societate, defcienții de auz, chiar și cei demutizați comunică Între ei mai ales prin intermediul gesturilor. Achiziția limbajul mimico-gestual presupune trecerea prin anumite stadii asemănătoare cu cele prin care trece și copilul auzitor În Învșțarea comunicării verbale
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este idea de favoare, existentă În spectrul semantic al conceptului privilegiu. Aceasta, prelucrată pe fundalul unor ipoteze desprinse din co-textul anterior, În care tema dezbaterii a fost axată pe serviciile secrete, pe amestecul nefast dintre afaceri și politică, pe corupția generalizată, de care părea a fi atins inclusiv șeful statului, Îl determină pe interpret să tragă concluzia, preliminară, că locutorul Îl include, oarecum, În categoria celor mai sus menționați. Co-textul imediat (fraza din care expresia face parte) Îi favorizează lui P
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
stimularea creativității se pot ordona după cum urmează: 1. Tehnici intuitive de creație: asocierea consonantă, analogia, evocarea, extrapolarea, empatia, inversia, fantezia. 2. Metode de creație: brainstormingul, Sinectica, Philips 6-6, Discuția Panel, metoda Frisco, oracolul Delphi, metoda ghirlandelor de asociatii, metoda euristică generalizată. Metode logico-intuitive de creație Tehnicile și metodele psihologico-intuitive de creație de tipul: asocierii, analogiei, inversiei, empatiei, combinării, brainstormingului sau al sinecticii, reprezintă mijlocul de bază în generarea noilor idei, deosebit de eficient în special pentru eliminarea inerției și a obstacolelor psihologice
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]