2,286 matches
-
lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau translare, se înscrie însă, atunci când este una reușită, în limitele recognoscibilității. Prin intermediul lui Golopenția, dar și al întregii „geopolitici” românești interbelice, avem un exemplu al relației complexe și ambiguue dintre „centru” și „periferie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
limite sau insatisfacții față de statul român nu se putem contesta un fapt indubitabil: datorită existenței acestui stat am fost acceptați în Uniunea Europeană. Să ne imaginăm situația, de republică unională din cadrul URSS și dificultățile ce ar fi decurs, din această poziție geopolitică, în aderarea la Uniunea Europeană. Spațiul public românesc nu a fost delimitat cu mai multă rigoare între economic și politic a lăsat loc dictaturii politicului care a decis restructurarea economicului cu disprețul față de competențele specialiștilor, conduită continuată și astăzi. Așa se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
culturale, necesitatea de a deveni europeni ca și cum românii ar fi aparținut până acum altui spațiu decât cel european. Mass media din România întăresc această falsă idee. Se neglijează o realitate simplă: românii aparțin spațiului european, cu diferențele date de situarea geopolitică în arealul est-european. S-a spus deja despre necesitatea de a face diferența dintre Europa și Occident, și în consecință, toate țările din Uniunea Europeană cunosc actul de europenizare. Există firesc diferențe între societatea românească și țările europene după cum există și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
instituțiilor și al cantităților brute; prin raportul dintre literatura maghiară și cea italiană e asumată absența vârfurilor, a realizărilor individuale și excepționale; în sfârșit, prin raportul dintre literatura italiană și cea franceză se transferă asupra literaturii române deficitul de prestigiu geopolitic. Textul nu continuă pe această spirală a minusurilor pentru că raționamentul funcționează în cadrul unei reprezentări de secol XVIII, în care modelul dominant, deși contestat, rămâne cel parizian. Însă dacă ar fi coborât în timp, la un stadiu anterior al sistemului mondial
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aici înainte orbește, fără o "hartă" care să repereze resursele prin care societatea se angajează în producția de literatură. 1.3.2. Geniul național (Volksgeist) și poetica poeziei Geniul limbii franceze a devenit în secolul al XVIII-lea o realitate geopolitică, fiind unul dintre argumentele principale pentru revendicarea supremației culturale pariziene. De aceea a fost vizat direct de "mașina de război a culturilor naționale", cum inspirat i-a spus Pascale Casanova. Noii veniți, care intrau pe un teren deja ocupat de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a urmărit pe tot parcursul cercetării sale, dându-i un raspuns adecvat și echilibrat. Desigur că am putea continua cu alte interogări și mulți specialiști europeni o fac: Ce s-a intamplat in Europa? Care este locul Europei în peisajul geopolitic global?, pornind de la realitatea că Europa a fost primadona Relațiilor Internaționale mai bine de o jumătate de mileniu. Ultimele evenimente de respirație planetară, atacurile teroriste vizând revista "Charlie Hebdo" și instituții religioase ale populației evreiești din Paris, probează că unii
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care așteaptă răspunsuri cât mai pertinente. Este de remarcat, în al doilea rând, actualitatea acestei tematici având în vedere că Orientul Mijlociu s-a afirmat mult timp că un model clasic al vacuumului de putere, care a atras atenția principalelor puteri (geopolitice și geostrategice) ale lumii. Având în vedere gradul de investigare a problematicii abordate, la o primă impresie se poate aprecia că la nivel internațional conflictul din Orientul Mijlociu este un subiect destul de mult dezbătut/analizat, numeroasele conferințe organizate pe această temă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
apariția unor state-problemă (care nu se mai aflau sub controlul unor puteri influențe), diplomația tradițională prin instrumentele clasice de negociere s-a dovedit vulnerabilă în fața acestor provocări. Diplomația tradițională devine astfel o institutie perimata nu doar ca urmare a contextului geopolitic generat de prăbușirea Uniunii Sovietice, ci și datorită globalizării care a revoluționat structura diplomației tradiționale.13 În era globalizării mare parte din problemele interne ale unui stat au devenit probleme globale, în condițiile în care unele au fost prezente constant
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
foștii adversari de la începutul Războiului Rece sunt în prezent parteneri în probleme de securitate (și nu numai), tensiunile etnice, economice, sociale și de mediu continuă să cauzeze instabilitate. Mediul de securitate actual este caracterizat de câteva tendințe reprezentate prin amenințările geopolitice și militare pe care națiunile și forțele lor armate vor trebui să le înfrunte și în viitor. Evidente sunt amenințările regionale la adresa securității, numeroase puteri regionale sporindu-și resursele materiale, tehnologice și informaționale care le pot îmbunătăți capabilitățile militare. Experții
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de la începutul secolului actual sunt cele generate de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite și de ripostă americană prin declanșarea războiului împotriva terorismului, intervenția din Afghanistan, războiul din Irak și consecințele acestuia pe termen lung. În acest context geopolitic, criza israeliano-palestiniană din Orientul Apropiat nu a înregistrat ameliorări considerabile, dimpotrivă, incepand cu decembrie 2010 multe state 202 arabe au traversat profunde crize socio-politice; de asemenea, criza Balcanilor de Vest, desi gestionată de NATO și actualmente de UE se continuă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
islamul este cu precădere preocupat să statornicească o comunitate musulmană universală.245 În diferite contexte istorice, conflictul dintre arabii și evreii din Palestina a fost asimilat ca fiind conflictul din Orientul Mijlociu, sintagma general recunoscută și, totodată, emblematica pentru acest spațiu geopolitic. Notă de specificitate rezultă însă din interpretările înregistrate de-a lungul timpului referitor la protagoniștii conflictului; astfel, s-a considerat că acest conflict reprezintă un conflict între poporul arab vs. evreii din Palestina sau Israel, între palestinieni vs. evreii din
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în vedere câteva perspective de analiză: dimensiunea religioasă a conflictului arabo-israelian (cele două religii de origine abrahamică: iudaismul și islamismul, precum și particularitățile civilizației iudaice și islamice); contextul interreligios conflictual al iudaismului și islamismului (respectiv, implicațiile de natură culturală, socială și geopolitică); problemă sacralității spațiului Ierusalimului în tradiția iudaica și islamică; strategile geopolitice de recucerire a Pământurilor Sfinte; fundamentalismul islamic și opoziția față de tendințele economice și culturale dominante (tabuurile și atitudinea antioccidentală a gândirii islamice, a se vedea în acest sens Jihad
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cele două religii de origine abrahamică: iudaismul și islamismul, precum și particularitățile civilizației iudaice și islamice); contextul interreligios conflictual al iudaismului și islamismului (respectiv, implicațiile de natură culturală, socială și geopolitică); problemă sacralității spațiului Ierusalimului în tradiția iudaica și islamică; strategile geopolitice de recucerire a Pământurilor Sfinte; fundamentalismul islamic și opoziția față de tendințele economice și culturale dominante (tabuurile și atitudinea antioccidentală a gândirii islamice, a se vedea în acest sens Jihad vs. Cultură americană); societatea civilă și mișcările sociale. Privită din perspectiva
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
adresată tuturor popoarelor, în acea perioadă neregăsindu-se accente exclusiviste sau terminologia radicală față de celelalte credințe.263 Acestor divergențe de percepții, care la început au avut un fundament pur religios, li s-au alăturat în timp o serie de probleme geopolitice generate de proclamarea statului Israel; toate acestea au condus disputa iudeo-islamică pe o pantă ascendentă, realitate ce vă antagoniza din ce in ce mai mult (chiar și în prezent) părțile implicate în conflictul arabo-israelian. Realitatea istorică a dovedit faptul că divergențele conceptuale s-au
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din locașul sfânt Kaaba din Mecca, iar Moscheea construită aici întrupează această credință".269 În reconstrucția mentală a realității, "sacrul este acela care dă sens", astfel că în tradiția musulmană "sacrul trebuie înțeles în cadrul unei teologii a orașului", iar lupta geopolitică pentru orașul sfânt poate lua valențele unui act ritualic religios.270 În tradiția iudaica există două modele opuse pe care se grefează problemă sacralității spațiului Ierusalimului; pe de-o parte, este modelul particularist care pornește de la tradiția kabbalică ce susține
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de globalizare, care pot fi deseori interpretate de o astfel de comunitate (sau de un astfel de stat) că încercări de dezrădăcinare religioasă, iar pe de altă parte în fața încercărilor antisemite de distrugere a granițelor statale pe motive religioase și geopolitice venite în special dinspre islam, devine explicabila pe același temei al credinței că un popor cu adevarat mare nu se poate mulțumi cu un rol secundar în omenire, ci, așa cum susținea Dostoievski (în "Demonii"), el "trebuie să stea neapărat și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
își vor putea legitimă (ulterior și chiar în prezent) starea conflictuală permanentă. Jihadul este perceput drept o cruciadă, o luptă a tuturor musulmanilor pentru promovarea islamismului religios, pe de-o parte, dar și a implicațiilor de natură culturală, socială și geopolitică, pe de altă parte. Văzut ca un Război Sfânt, Jihadul poate fi comparat cu numeroasele cruciade europene care-și conduceau propriul Război Sfânt având însă alte fundamente. Diferența esențială dintre cele două Războaie Sfinte rezidă în primul rând din limitarea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
inegala, o relație de tipul învingător și învins (win-lose). Interacțiunea dintre cele două lumi a transformat, în mod evident și ireversibil, islamul politic și religios tolerant la origini, într-un islam închis, intolerant. În perioada modernă, din punct de vedere geopolitic, dar mai puțin religios, islamul a fost marcat de constituirea statului evreu sub influența mișcării sioniste și implicit de preluarea unor teritorii importante; astfel, contextul istoric capătă accente cu atat mai grave cu cat aceste teritorii au o puternică încărcătură
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
au o puternică încărcătură religioasă.286 Este incontestabil faptul că o analiză pertinenta a iudaismului și islamismului și implicit a relației lor conflictuale, nu se poate realiza fără un filtru exhaustiv al implicațiilor 287 de natură socială, religioasă, culturală și geopolitică, fără de care ne-am cantona în multitudinea de stereotipii mai mult sau mai putin verosimile. Atât în tradiția iudaica, cât și în cea islamică problemă sacralității spațiului Ierusalimului ocupă un rol important, în decursul istoriei inițiindu-se diferite strategii geopolitice
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
geopolitică, fără de care ne-am cantona în multitudinea de stereotipii mai mult sau mai putin verosimile. Atât în tradiția iudaica, cât și în cea islamică problemă sacralității spațiului Ierusalimului ocupă un rol important, în decursul istoriei inițiindu-se diferite strategii geopolitice de recucerire a Pământurilor Sfinte. Un loc aparte în negocierile palestiniano-israeliene l-a ocupat (și încă îl ocupă) orașul Ierusalim, în planul ONU din 1947 propunându-se că acesta să devină oraș internațional. În urmă războiului arabo-israelian din 1948-1949, Ierusalimul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Ierusalimul de Est".289 Fundamentalismul islamic și opoziția față de tendințele economice și culturale dominante au reprezentat alte perspective de analiză asupra conflictului din Orientul Apropiat, valabile însă și pentru întreagul Orient Mijlociu. În acest context, conflictul arabo-israelian cu dimensiunile sale geopolitice, economice, militare și culturale, manifestat inițial că dezacord cu tentă religioasă, dar care nu se oprește la limitele dictate de interese sau marcate de granițe geografice, tinde să devină un conflict al existenței înseși. 2.1.2.2.2. Perspectiva
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
instaurarea unui regim francez în Egipt, evreii vor primi dreptul de așezare în Palestina; inițiativa lui Napoleon răspundea, astfel, aspirațiilor evreilor, atestându-se, totodată, perenitatea conceptului apartenenței la spațiul palestinian.306 Evenimentele revoluționare de la 1848 vor determina mutații în configurația geopolitică europeană, dar și o redeșteptare a demersului național evreiesc centrat pe identitatea de neam și credința, fiind necesară îmbunătățirea imaginii lumii evreiești în ochii populației creștine. Astfel, se vor regăsi personalități evreiești angrenate în conducerea mișcării naționale europene, li se
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de condiții favorabile edificării unei arhitecturi de securitate perfecționate pentru întreg spațiul euroatlantic, dar și pentru zone precum Orientul Mijlociu, urmărindu-se, totodată, creșterea securității și stabilității la nivel global, în spațiul euroatlantic, evitându-se astfel retrasarea unor linii de divizare geopolitică a lumii. Schimbările sociale care au avut loc în spațiul european la sfârșitul secolului al XX-lea s-au reflectat mai ales în domeniile apărării și securității, acordându-se o atenție deosebită aspectelor pozitive ale acestor schimbări, ca de exemplu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
altă parte, SUA - Chină - Japonia, în fiecare dintre aceste triunghiuri de putere una dintre puteri (Europa sau Japonia) având ca principiu de bază ideea de stabilitate și securitate internațională, iar cealaltă putere (Chină sau Rusia) rămânând interesată de eventuale mutații geopolitice.444 În pofida trendului ascendent înregistrat în contextul reașezărilor geopolitice specifice anilor '90, în unele zone ale Europei, dar mai ales in Balcani, au izbucnit o serie de crize interetnice. Intervenția Uniunii Europene a fost operativă în aceste crize regionale, dar
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
triunghiuri de putere una dintre puteri (Europa sau Japonia) având ca principiu de bază ideea de stabilitate și securitate internațională, iar cealaltă putere (Chină sau Rusia) rămânând interesată de eventuale mutații geopolitice.444 În pofida trendului ascendent înregistrat în contextul reașezărilor geopolitice specifice anilor '90, în unele zone ale Europei, dar mai ales in Balcani, au izbucnit o serie de crize interetnice. Intervenția Uniunii Europene a fost operativă în aceste crize regionale, dar și în alte zone de conflict, precum: Afganistan, Congo
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]