2,005 matches
-
păsărele./ Una, iată, zboară,/Ieși și tu afară!"; Foaie verde ghiocel/Să vină un băiețel", "Foaie verde lămâiță/Ia să vină o fetiță!", "balonul ușor plutește/și la tine se oprește" (Radu, 2009, pp. 11-12); * structuri versificate: "Chiț-Chiriț, pe două ghete,/Avea două etichete: / Pe cea stângă scrie gheată, / Pe cealaltă, descheiată" (Héril & Mégrier, 2009, p. 17) etc.; * exerciții-joc de autoprezentare: Eu sunt... (locutorul se prezintă prin trăsăturile pe care le consideră cele mai importante fizice, sufletești -, prin aspirațiile sale, prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Foaie verde ghiocel/Să vină un băiețel", "Foaie verde lămâiță/Ia să vină o fetiță!", "balonul ușor plutește/și la tine se oprește" (Radu, 2009, pp. 11-12); * structuri versificate: "Chiț-Chiriț, pe două ghete,/Avea două etichete: / Pe cea stângă scrie gheată, / Pe cealaltă, descheiată" (Héril & Mégrier, 2009, p. 17) etc.; * exerciții-joc de autoprezentare: Eu sunt... (locutorul se prezintă prin trăsăturile pe care le consideră cele mai importante fizice, sufletești -, prin aspirațiile sale, prin rolurile pe care și le asumă în diferite
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Lungeanu, P. Partenie, Nichifor Crai nic, D. Iov, V. Alexandru Vlahuță 1858 - 1919 295 Voiculescu, Al. Vlahuță, G. Tutoveanu... * Sub semnătura lui Al. Vlahuță, președintele de onoare al „Academiei Bârlădene”, a fost publicată în „Calendarul...” din Bârlad poezia „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, dar și în „Neamul românesc” din Iași, cu titlul „La plimbare” sub pseudonimul Baltazar, versurile: „... Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii, Legănându‐ se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce, la răspântie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lui Al. Vlahuță, președintele de onoare al „Academiei Bârlădene”, a fost publicată în „Calendarul...” din Bârlad poezia „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, dar și în „Neamul românesc” din Iași, cu titlul „La plimbare” sub pseudonimul Baltazar, versurile: „... Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii, Legănându‐ se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce, la răspântie de pieire, Plâng de‐ nvăluirea Țării, în mormântul lor strămoșii... Ea cu farmece‐n privire Grațiile și le plimbă în costum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce, la răspântie de pieire, Plâng de‐ nvăluirea Țării, în mormântul lor strămoșii... Ea cu farmece‐n privire Grațiile și le plimbă în costum de vânătoare: Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii...” Scrise cu doar doi ani înainte de moarte, versurile atestă că Vlahuță, în ciuda altor păreri, era viu și v ehement împotriva aroganței dar și a militarismului prusac care n e cotropise țara. Cinstit și demn, Vlahuță a respins
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
reflexul roșiatic al focului - tușe trase cu un penel fin, cinabru pe galben - care luneca pe metalul puștilor, cu licărul special pe care ochiul nefericitului privitor protagonist Îl captează cu neliniște, de cum deschide ușa, cioc, cioc, cioc, zgomot nocturn de ghete, fier și puști, precis ca Într-o partitură muzicală, Înainte de a-l da afară desculț și a-i tăia - să i-l arunce În văzduh, Într-o versiune actualizată - capul. Voia să prelungească lumina orașului incendiat până În zorii cenușii de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a spălat pe mâini Într-un lighean cu apă și a ieșit afară. Acolo, cei doi bărbați s-au privit câteva clipe În cârâitul monoton al greierilor din tufișuri. Necunoscutul purta o raniță atârnată pe umăr, cămașă albă, blugi și ghete. Privea cu liniștită curiozitate turnul și pe locuitorul acestuia, Încercând parcă să se asigure că acela era locul pe care Îl căuta. - Bună ziua, a salutat. Un accent ce putea fi de oriunde. Pictorul a schițat un gest de plictis. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
realitate, era o fotografie cu ei doi, fiindcă apărea și Olvido În ea: o casă distrusă după un bombardament, cu Faulques - de astă dată era chiar el - care dormea pe jos, cu gura Întredeschisă, barba nerasă, capul sprijinit pe rucsac, ghetele și pantalonii pătați cu noroi, Nikonul și Leika pe piept și o pălărie din foaie de cort peste ochi. Iar Olvido, chiar când apăsa pe declanșator, cu chipul pe jumătate ascuns În dosul camerei foto, parțial vizibilă În oglinda spartă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ochii sub lumina zenitală foarte puternică care Îl acoperea tot, s-a spălat pe mâini și pe brațe și, după ce s-a gândit o clipă, s-a dus la croatul care, tot așezat și nemișcat, stătea la umbră. Avea Între ghete chiștocuri de țigară stinse, o pungă de plastic cu gheață și patru cutii cu bere. - Frumoasă priveliște, a spus Markovic. Au rămas cu ochii la Întinderea albastră care, de la poalele falezei, se deschidea spre orizont În evantai: gurile de la apus
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
uitase nimic. Apoi a făcut stânga-Împrejur și a ieșit afară. Faulques s-a dus după el. - Una dintre aceste vizite poate fi diferită, a spus Markovic. - Presupun. Croatul a aruncat chiștocul pe jos și l-a zdrobit conștiincios cu vârful ghetei. Apoi l-a privit drept În față pe pictorul de război, fără să clipească, și pentru Întâia oară i-a Întins mâna dreaptă. Acesta a șovăit un moment și, În cele din urmă, i-a strâns-o. Un contact aspru
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cer, spre răsărit, când intraseră până la brâu În apă, trecând peste molozul podului cu ajutorul frânghiilor montate Întreaga noapte. Ajunși de cealaltă parte, când Începeau să urce un povârniș printre două coline, uzi de la talie În jos, cu picioarele clipocind În ghete, lumina cenușiu-albastruie era suficientă pentru ca Faulques, cu diafragma unei camere foto deschisă la maximum (expunere 1,4, viteză În obturator de 1/60), să-i fotografieze pe ostașii care se Împărțeau În grupuri, și urcau În urma ofițerilor spre colina din dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tocmai asta este. 18. Toate culorile unei umbre puteau fi transformate În culoarea acelei umbre, iar ea era roșie: galben cu carmin, și Încă puțin galben, adăugând și ceva albastru, ca să te apropii de culoarea sângelui, a noroiului lipicios de sub ghete, de cărămizile făcute praf, de geamurile care, căzute pe jos ca un covor, reflectau incendiile din apropiere, de orizonturile cu sonde de petrol În flăcări, de orașele care izbucneau În contralumini negre pe fundalul unor tablouri imposibile, al căror realism
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
dintre mortierele ale căror urme În formă de stea jalonau șoseaua. Sârbul căzuse pe spate: cu hainele ferfenițite de schije, acoperit de praful cenușiu care Îi ascundea ochii mijiți și gura căscată, era cu buzunarele Întoarse pe dos și fără ghete. Alături de el, obiectele disprețuite de jefuitori: o cască din oțel verde cu stea roșie, un portofel deschis, câteva acte răspândite pe jos, o legătură de chei, un pix cu pastă, o batistă mototolită. Apropiindu-se de cadavru, Faulques luase În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fân, mâine etc. I.7.3. Principiul morfologic explică 28, prin raportare la criterii ce țin de planul formei cuvintelor și al modificărilor lor în funcție de categoriile gramaticale: * scrierea cu -eași pronunțarea -iaatunci când -eaalternează cu -e-: gheață/ ghețuri, cheamă/ chem, gheată/ ghete, veac/ vecie, ceapă/ cepe, meargă/ merge etc.; * scrierea și pronunțarea -iaatunci când -iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mâine etc. I.7.3. Principiul morfologic explică 28, prin raportare la criterii ce țin de planul formei cuvintelor și al modificărilor lor în funcție de categoriile gramaticale: * scrierea cu -eași pronunțarea -iaatunci când -eaalternează cu -e-: gheață/ ghețuri, cheamă/ chem, gheată/ ghete, veac/ vecie, ceapă/ cepe, meargă/ merge etc.; * scrierea și pronunțarea -iaatunci când -iaalternează cu -ie-: viață/ vieți, piatră/ pietre, biată/ biet, băiat/ băieți, baia/ baie etc. sau cu -i: joia/ joi, aceștia/ acești, atâția/ atâți sau când nu există forme
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ochi, imaginat, cercel, chipeș, unghi, Axion, cerere, lexicologie; * gherghină, vocea, cineva, legislație, malaxor, chema, cearșaf, mixer; * precizare, cincinal, ghici, relaxare, examen, legi, cititor, închipuire; * pricepi, mixat, albicios, unghie, lungime, axat, aceeași, legiuitor; * detergent, chinui, baci, ger, chemare, axă, închipuit, mixt, gheată; * mercenar, mingea, răceală, exagerare, chiparos, dungi, strălucit, xilofon, întruchipare, cip-cirip. Indicați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele/ structurile subliniate în textele de mai jos: (a) "Ion începu să se mire: Cum?! Nu vrei nici să mănânci?! Și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al garniturilor interioare. Al bastrul pal, de un azuriu impetuos, al unei rochii mini, tip Barbie, cu guler fronsat, nasturi din material și mîneci aurii din broderie dantelată, pe care o purta peste picioarele goale, încălțate într-o pereche de ghete cosmonaut, cu fermoar lateral, din imitație de miel, lăcuite în albastru ultramarin. Albastrul vînătăilor care îi spuzeau trupul de cînd îl întîlnise pe Samuel Brody, cu mai puțin de un an înainte, în septembrie 1966. Un necrolog monocolor al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sudori, respirații acre și parfumuri obosite peste praful gros, e ceva animal și mineral totodată ; e mai degrabă murdărie și ea se scufundă în această clisă, se așează și se inserează în curgere. Pasul ei hotărît răsună pe pămîntul tare, ghetele ei cu șireturi și tocuri groase sunt lustruite ca saboții unei iepe de gală. Orașul se învață prin corp și se regăsește prin el, pașii răsună și trosnesc așa cum nu ar putea-o face pe pămîntul suplu din cealaltă țară
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din Întoarcerea la cuvinte (1989); - cealaltă secțiune fiind constituită din eseuri -, îl confirmă din plin ca poet autentic și profund. Conceput inițial ca o carte pentru copii, cuprinzând „poeme pentru preșcolari și pentru oameni foarte mari”, Iubitelor lucruri (precum Solnița, Ghetele, Cartea, Paharul, Oglinda ș.a.) li s-au adăugat opt poeme grupate în Nume (II). Cu toate că între poezii ca Triciclul Alinei sau Mingea și poeme dense precum Bălcescu, Hölderlin, Herder, Hegel, Descartes pare să nu fie nimic comun, volumul Între nume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
contabilicească”: „din septembrie 1923, când am fost numit, și până azi am cheltuit salariul pe doi ani pentru un palton (3.000 lei), un costum de haine de iarnă și unul de vară (fiecare 2.500 lei), dou) perechi de ghete (1.200 lei), zece perechi de ciorapi (500 lei), o căciulă (500 lei), o pălărie (600 lei), rufărie (2.000 lei), gazda pe un an (12.000 lei), tutun și diverse reparații (2.500 lei) și patru curse la Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioada interbelică, pentru vremea rece, peste costumele „complete” sau „de gata”, bărbații obișnuiau să poarte paltoanele „lux” sau cele obișnuite, precum și pardesie. Cămășile bărbătești erau făcute din „zefir” sau din stambă. În materie de încălțăminte, cel mai adesea erau folosite ghetele chevreaux, box sau toval, în vreme ce ghetele de lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau fi „asezonate” cu diferite articole de galanterie - gulere, manșete, cravate, batiste, mănuși, butoni, bretele etc. -, puse la dispoziția băcăuanilor de magazine precum „La Derby”, „La
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
costumele „complete” sau „de gata”, bărbații obișnuiau să poarte paltoanele „lux” sau cele obișnuite, precum și pardesie. Cămășile bărbătești erau făcute din „zefir” sau din stambă. În materie de încălțăminte, cel mai adesea erau folosite ghetele chevreaux, box sau toval, în vreme ce ghetele de lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau fi „asezonate” cu diferite articole de galanterie - gulere, manșete, cravate, batiste, mănuși, butoni, bretele etc. -, puse la dispoziția băcăuanilor de magazine precum „La Derby”, „La Carnaval”, „Magazinul Englez” - Blumenfeld & Gropper sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lemn, cu cel puțin 100 elevi”, Primăria Bacău a oferit gratuit sala teatrului comunal pentru o reprezentație a domnului Leonescu (8 februarie 1904). Jumătate din suma totală a încasărilor urma să fie pusă la dispoziția școlii pentru achiziționarea de haine, ghete și arme de lemn, în special pentru elevii săraci. Sala teatrului comunal a intrat într-un amplu proces de reamenajare începând cu luna mai 1911. Motivele acestui demers au fost prezentate în ședința consiliului local din 21 martie 1911. Esențializate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Herman și Rachmil Steinbock, Moise Valdman, Odisei Constantinescu -, cele de pe strada Gării - Issac Leon, Mayer Leibovici, Kuller Marcu -, cele de pe strada Lecca - C. Nathan, Haim Ceaușu, Iosef Aroneanu ș.a. Într-un oraș „prăfuit”, așa cum era Bacăul interbelic, prezența lustragiilor de ghete în preajma acestor localuri era un fapt cât se poate de banal. Locurile cele mai vânate de aceștia erau zonele cu trafic pietonal intens - în zona gării, în apropierea Grădinii Publice sau a primăriei, precum și la intrările în cafenele, crâșme etc.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
zeu de foc! De nu vrei protestăciune Să întind în orice loc..., - femeie "romanțioasă", care răspunde baronului Flaimuc, falsului pretendent, când acesta îi spune că dorește o femeie "care să facă la mine poezii zo vi der Șiller vi der Ghete": "- Ghete! Șiller!, ce nume înalte ai rostit, baron ! Feblele mele talente cum vor răspunde la așteptarea dumitale ?" - femeie care strică limba, influențată de toate mani-ile lingvistice ale vremii (pusăciune, conprinzi, neînvingi-bilă, atășăciune etc.) - femeie modernă, care recomandă bătrânului ei amorez
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]