2,403 matches
-
țara asta a noastră ar behăi deodată, s-ar cutremura pământul. Și nimeni nu s-ar mai întreba dacă e o formă de luptă cuviincioasă, eroică sau ridicolă. Nici n-ar mai semăna cu un behăit, ci cu un oftat gigantic din toți rărunchii. Poate că nomenclaturistul nu și-a dat seama că-l lustram. Nu conta. Ce a contat a fost faptul că am avut și eu un punct de vedere asupra situației. Drept pentru care vin și insist: dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
În picioare. Catedrala este bine Înrădăcinată În inima orașului. Construcția sa rezistentă, tipică erei căreia Îi aparține, o face să arate mai mult ca o fortăreață decît ca un lăcaș de cult. Interiorul Încărcat, strălucitor, Îi reflectă trecutul glorios; picturile gigantice care se odihnesc pe pereții laterali nu se compară cu bogățiile Împrăștiate prin Întregul sanctuar, dar Într-un fel nu dau impresia că ar fi deplasate, iar cea cu Sfîntul Christopher ieșind din apă mi s-a părut, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cumpărătorii vin doar la ora prânzului (pauza de masă) și după ora 17.00 (terminarea programului). În restul timpului, proprietarii libanezi (îmbrăcați mereu în cămăși albe, impecabile, ce le pun în evidență pântecele proemint, par a fi niște porumbei voiajori gigantici) stau lungiți pe teancurile de covoare și lasă muzica orientală lascivă să le picure în cap din difuzoarele ascunse în tavanul fals de rigips. Obosit să nu fac nimic, am luat o carte cu mine și am început să citesc
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cabinelor telefonice din Occident. Se vând și carduri pre-plătite, prețurile și designul acestora fiind gândite în funcție de regiuni. Cardul numit Nostlagie Africa înfățișează o negresă savant coafată, pe un fond de apus de soare roșu-africa. Euro-Latina se adresează clientelei din America de Sud, gigantica statuie din Brazilia a Mântuitorului cu brațele intinse este reprezentată. Iar pe cardul dedicat Europei de Est nu putea fi reprezentată altceva decât o icoană rusească de fapt, cam tot ceea ce cunoaștem unii despre ceilalți într-o lume obsedată de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
anii 80". Apoi o chestionează pe tânăra "galeristă" dacă nu o interesează chiar nimic din lucrurile adunate acolo, măcar niște cărți de rugăciune, ceva... Teribilă, tristă imagine a secularizării devastatoare din lumea catolică de peste Ocean. 20 iunie 2005 Un afiș gigantic domină librăria Zone din orașul-campus al Universității Laval (deh, campanie cu bani de la Guvernul canadian!). Este o reclamă pentru cartea intitulată Le français du Québec: les nouveaux défis. Autorii sunt Pierre Georgeaul și Alexandru Ștefănescu. Nu știu nimic despre acest
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Geneva, după aproximativ opt ore de zbor. Pe la ora două din noapte (care două? care noapte? când traversezi Atlanticul pierzi orice noțiune de timp și spațiu) se auzise un zgomot ciudat, ca și cum fuselajul avionului ar fi fost măturat cu o gigantică mătură de vrăjitoare. Toată lumea tresărise speriată, dar din fericire nu s-a mai întâmplat nimic. Creierul îmi este inundat de senzații bizare când regăsesc și recunosc detalii din bogatul și igienicul aeroport din Geneva. În mod miraculos, pentru prima oară
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
adevărat al recunoștinței naționale, odată cu urarea simplă, caldă, sinceră, la mulți ani!“ (Teatrul, ianuarie 1978) „Iar ceea ce iese în evidență cu extraordinară claritate acum, după ce ne-am distanțat suficient de întâmplările din martie 1977, este efortul de-a dreptul supraomenesc, gigantic aș spune, al secretarului general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pare aproape incredibil - dar paginile cărții document înfățișează faptele cu deplină (și elocventă) obiectivitate - cum a izbutit omul pe care cu îndreptățire și unanimitate l-am numit cel mai iubit al țării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
decenii o jumătate de secol din istoria poporului român în tot ceea ce are ea mai pur, mai nobil: munca neostenită a muncitorilor și țăranilor - exploatați odinioară, stăpâni pe roadele muncii lor astăzi -, lupta revoluționară pentru dreptate socială și națională, efortul gigantic pentru a trece țara în rândul celor înaintate și din punct de vedere economic. Iar prin patosul înalt, prin înflăcărarea cu care această viață este pusă în slujba binelui și fericirii națiunii noastre ne sunt evocate marile și veșnicile staturi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sculptând o zi de vară, August mereu biruitor E țara azi mândră și unită Popor, partid, conducător.“ („Popor, Partid, Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 27 august 1988) DUMITRU, M. Ion, scriitor „Nicicând România nu a cunoscut un asemenea gigantic mod de a-și gândi prezentul și viitorul ca acum, sub geniala conducere a Partidului Comunist, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Luceafărul, 22 august 1974) DUȚESCU Mihai „În amfiteatrele toamnei Tricolorul este o coloană de marmoră, de marmoră
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
intru în ea, dar, o dată ajuns acolo, am rămas nemișcat, neștiind ce mai trebuia făcut. / Ce expresie idioată, „să intru în ea“, de parcă aș fi intrat cu totul, ca în povestirea din O mie și una de nopți cu femeia gigantică. Dar există, oare, expresii mai fericite ? „Să o pătrund“ sună și mai ridicol (mă și văd cu degetul la tîmplă, pătrunzînd adevărurile lumii acesteia). Limbajul științific gen „penisul meu i-a penetrat vaginul“ mi se pare mai vulgar chiar decît
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu fel de fel de date tehnice, cifre, statistici. Rețin faptul că lucrările au început în anul 1978, pentru exploatarea la suprafață a celui mai mare zăcământ de cupru din România. Corpul principal al zăcământului cuprifer ar avea forma unui gigantic morcov, cuprinzând câteva milioane de tone de cupru, din care au fost valorificate până acum, doar frunzele, restul se află mai jos de fundul carierei. După 1989, lucrările de exploatare au fost reduse dramatic, pește 3000 de angajați au fost
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
incredibile aspecte ale paroxismului” <endnote id="(184, pp. 162-163)"/>. Când țăranii ucraineni voiau să colinde negativ (să „descolinde”) pe cârciumarul evreu din sat, ei Încercau să-l sperie, descriind Într-un mod hiperbolic cum cârciuma este pândită de un lup gigantic : „Lângă cârciumioară, Îmi șade la pândă cogeamitea lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cum trebuia să se dea „mare” față de tov. colonel, și-a permis să taie piroane mai ales gândindu-se că eu nu voi avea niciodată ocazia să văd ce-a scris el! Iată că ocazia s-a ivit prin strădania gigantică a celui ce a fost Constantin „Ticu” Dumitrescu, un martir al pușcăriilor comuniste, care a convins fragila majoritate a anilor 1996-2000 de importanța demascării foștilor securiști dar și a uneltelor lor de bază: turnătorii-informatori. Ne mai suportând supliciul așa-zisului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care compuneau filmul acela, o manechină, posesoarea celor mai frumoase picioare din Mexico City, își vătăma grav picioarele într-un accident de mașină. Dar această ironie dramatică era doar începutul : de la fereastra apartamentului ei, eroina era silită să vadă cum giganticul afiș cu ea și picioarele ei, lipit pe zidul de vizavi, se jerpelea de la o zi la alta ; cățelul ei simbolul statutului pierdut cădea printr-o gaură din parchet și murea încet-încet, mîncat de șobolani. Pe scurt, IæÆrritu punea la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a stabilității noastre pe aceste spații. Doresc să redau doar un foarte scurt fragment din această lucrare care prezintă o ipoteză deosebit de importantă pentru românii din totdeauna: „Nu s-a știut (sau nu s-a dorit să se știe) de giganticul arbore genealogic al tracodacilor și nici faptul că Traian a fost Troian-un dac. Războiul cu Decebal a fost un război fratricid. Cel mai mare tezaur al lumii vechi a fost în capitala Daciei. Roma Veche, cu mii de ani
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
brațe voinice, strâns în brațe și sărutat cu drag de colegii sosiți din diferite colțuri ale țării. I-am recunoscut pe toți. În zăpăceala aceea chiar nu știam cine putea fi uriașul care aproape mă sufoca cu toată făptura sa gigantică, a mormăit ceva și... m-am luminat. Cu excelenta mea memorie auditivă recunosc pe colegul Nicolae Pircov, basarabean din localitatea Calceva. Alte îmbrățișări între foștii elevi și foștii profesori după 35 de ani! Colegul Ghiță Iovu strânge în brațe cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
alt tip, mult mai vulnerabil, dacă am fi avut ocazia să le folosim. În iunie 1944 urmăream debarcarea în timp ce mă aflam rănit în spitalul din Făgăraș și comentam „pro și contra” evenimentul epocal. Acum vedeam și pipăiam locurile acelei confruntări gigantice și mă gândeam cu ce preț enorm se făurește istoria! Ne mișcăm încet prin vecinătăți, cunoaștem noi priveliști de basm, căpătăm unele informații de la oameni în vârstă, care-și mai aduceau aminte de acele vremuri și evenimente memorabile! Pentru că timpul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
zbor, să mă bucur că exist într-un colectiv așa cum mi-am dorit ani de zile, pentru că mereu am crezut în echipă, în munca umăr la umăr, în energia pozitivă degajată de cei ce doresc să facă acest act gigantic: TEATRUL. Eu intru în joc! Și cred în el! Chiar dacă am avut îndoieli, azi renunț la ele și-mi impun gândirea pozitivă care va fi temelia spectacolului. Trebuie să mă feresc de cei care încearcă să desființeze și care caută
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
1965ă. La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947ă, Astronautica și astronomia (1959ă, Vorbește Cosmosul (1962ă, Venus și Marte, ținte apropiate ale zborurilor cosmice (1963ă, Precizarea unor condiții pentru producerea eclipselor (1965ă, Construiți un telescop (1965ă, Planete gigantice (1967ă. Așa cum menționam la început, profesorul Victor Nadolschi a avut un rol important în organizarea și dotarea Observatorului astronomic din Iași, unde a lucrat efectiv timp de două decenii, între anii 1946-1966. Activitatea la Observator s-a axat pe repunerea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de o serie de pești: Încercând să evadeze, trecând din burtă În burtă, Iona se trezește În final Într-un spațiu larg pe care el Îl ia drept bolta cerului, pentru a descoperi că e de fapt burta unei balene gigantice. Dificil pariu, totuși Florica Mălureanu a inventat un sistem original de saltele albe pneumatice, ale căror forme și volume erau modulate În cursul acțiunii, creând spații ce răspundeau destul de fidel cerințelor dramaturgice. George Constantin dispărea și reapărea În pliurile cavităților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe care a studiat-o Îndelung În Indonezia. Cu un talent unic, Taymor a reușit nu numai să adapteze tehnicile orientale În teatrul american, dar și-a găsit un stil al ei, potrivit perfect universului suprarealist al lui Gozzi. Urși gigantici manevrați cu abilitate de păpușari-actori dansau prin aer, păsări cu aripi multicolore zburau peste spectatori (de unde gândul la Pasărea verde, o altă fabulă gozziană la care am lucrat). Două imagini erau pregnante: cea a unui bătrân aproape muribund, doar piele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
trupul plin de vânătăi și noroi acoperit de zdrențe, era ca o pasăre de pradă rănită, dar gata de atac. După acest preludiu, turnanta se mișca, descoperind mormântul lui Agamemnon, unde Electra venea să invoce spiritul tatălui ucis. O statuie gigantică a regelui, din sticlă, devenea incandescentă, luminată din interior, În timpul dansului extatic al eroinei În căutarea regăsirii spirituale cu Tatăl. Intrarea Clitemnestrei se făcea simțită din depărtare, din coridoarele Întunecoase ale palatului. Rotația decorului dezvăluia acum locul de Întâlnire a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lume se reflecta și În scenografia geometrică, rece, ca și În jocul de lumini, care crea un fel de câmp magnetic al forțelor negative. În timpul celebrului monolog, unde scriitura lui Molière Îmi amintea de Kafka, din paravanele cenușii apăreau ochi gigantici din care țâșneau mâini Înmănușate În negru, atacându-l de peste tot pe Harpagon, ca o Întruchipare a imaginației lui bolnave. Acest moment Îl doream ca o Împletire de teroare comică și coșmar suprarealist ce depășea realismul obișnuit de situație, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În imagini Îndrăznețe forța exuberantă și plină de bucurie a muzicii. Am fost plăcut surprins să descopăr condițiile de lucru extraordinare puse la dispoziția unui regizor care debutează la Met. Mă așteptasem să fiu inundat de restricțiile caracteristice unei instituții gigantice, care de obicei fac munca imposibilă, dar la Cellini nu a fost deloc așa. Dimpotrivă, toate propunerile mele au fost Încurajate. Niky Wolcz a adus cu el de la Columbia un grup compus din cei mai buni actori-studenți ai noștri, constituind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de 360° peste capetele celor două sute de membri ai ansamblului, Împroșcând foc și scântei În momentele de mare suspans care duc la succesul final: statuia ieșea În toată splendoarea ei din carcasă, aterizând, după o tumbă În stil de hopa-mitică gigantic, la picioarele sculptorului. În timp ce corul intona o odă triumfului artei, un actor, Întruchipându-l pe Însuși Berlioz, plutea prin aer, de unde arunca foi cu paginile finale ale partiturii, cu cerneala Încă umedă. Imaginea evoca asociația artistică dintre Cellini și Berlioz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]