2,459 matches
-
Partidului Țărănesc „dinastic și fidel principiilor monarhiei constituționale”, în care „ Biserica ortodoxă este pavăză morală a sufletului românesc, dar și scutul său național.” Deosebit, ziarul publică articole: „Năzuințele noastre”, „Dr. Nicolae Lupu în Basarabia”, „O scrisoare a lui Badea Gheorghe, gospodar, „Gura satului”, „Către Țărănime” - versuri de Gh. Roboță, gospodar, Informațiuni - din care printre altele, aflăm că „membrii vechii organizații a partidului țărănesc din Bucovina și Hotin s-au întrunit la 2 martie 1927 și au hotărât desfacerea de Partidul Național
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care „ Biserica ortodoxă este pavăză morală a sufletului românesc, dar și scutul său național.” Deosebit, ziarul publică articole: „Năzuințele noastre”, „Dr. Nicolae Lupu în Basarabia”, „O scrisoare a lui Badea Gheorghe, gospodar, „Gura satului”, „Către Țărănime” - versuri de Gh. Roboță, gospodar, Informațiuni - din care printre altele, aflăm că „membrii vechii organizații a partidului țărănesc din Bucovina și Hotin s-au întrunit la 2 martie 1927 și au hotărât desfacerea de Partidul Național, reactivând Partidul Țărănesc și decizând editarea unui organ al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i” de Leca Morariu; Ghicitori
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
amarnic;” Nu zgârcitul are avere, ci averea îl are pe zgârcit!” Pagina sănătății cuprindea sfaturi privitoare la tuberculoză, periculozitatea fumatului, a consumului de alcool, urzica pentru leac, farmacia din casă etc. Erau încrustate în pagină și fotografii ca cea a „gospodarului Ion a lui Toader Ursachi”. Un creștin care slujește Domnului din avutul său.”; ori: „Scrisoarea unei «pocăite» rugânduse să fie primită iarăși în sfânta biserică ortodoxă”. Revista în 5 exemplarea ajungea în mod gratuit și la închisoarea Tribunalului Storojineț, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
limba voastră, dar vorbiți-o frumos” sau „Dați mărfurilor numiri numai în limba voastră!”, urmate de sfatul următor:”Toate inscripțiile prăvăliilor, cât și cele de pe mărfuri, facețile numai în limba voastră, căci numai atunci îi veți birui pe străini.” Și gospodarii aveau rubrici cu sfaturi adecvate: corasla; mulgeți bine vacile; cum se dezgheață legumele și poamele; cum vindecăm arsurile de pe corp. Ce să facem ca să se ouă găinile mai mult în timpul iernii. Unele articole aveau o destinație pentru un cerc mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ion Georgescu, Zoe Georgescu, Dim. D. Scorpan, Filaret Doboș, Gh. Cotor, Alexandru Dănicescu, V. Drafia, iar poezii: Mărășel Georgescu, Gh. I. Tudor, Gh. Stănculescu. Mai semnau cronici de cărți și reviste: I. Marțocea, Emilia Fărâmatu, Mărășel Georgescu semna și Rubrica gospodarului. * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil?” și „Pe marginea unui articol... de Epaminonda Rodinciuc din ziarul „Viața școalei” din 10 și, respectiv, 25 decembrie 1936. * Revista Doina Nistrului, organ al Societății „Doina Nistrului”. Semnează articole, studii și poezii: subrevizor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
preoțesc, anul III, nr.22/23 1 decembrie 1936) * Gazeta Bucovinenilor, organ de informație și cultură, apare la București între 1 noiembrie 1934 - 30 septembrie 1938. Director Grigore D. Grecul. Colaborau condeie din București și din toate provinciile României. * Gazeta Gospodarilor Gazeta Gospodarilor apare la Cernăuți: 1931-1932. Este o publicație lunară. Redactor responsabil Iakob Rosenstok. Tipografia „Eminescu”, Cernăuți. Începând din 1 aprilie 1932 își ia subtitlul: revistă lunară independentă. Un număr din 1931 poartă mențiunea: Ediție de propagandă. Nu are data
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în lagăr pe țăranii de la Răstoaca, peste douăzeci la număr, cu toții condamnați pentru că s-au opus colectivizării. Întîmplarea este redată în amănunt, eroul fiind cel mai iubit fiu al poporului: "Haite de activiști de partid intrau seara prin casele vreunui gospodar și nu ieșeau de acolo decît după ce șeful familiei binevoia să semneze adeziunea de intrare în colectivă. În urma activiștilor rămîneau ai casei, plini de sînge, cu capul spart, mulțumiți totuși că scăpaseră doar cu atîta. În ziua în care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
este un om gospodar și foarte vrednic l-a chemat la curte și i-a spus să rămâie pe moșia lui și să-și ia cât pământ are nevoie pentru gospodăria lui. Și așa a făcut. Apoi au venit alți gospodari și În acest mod s-a născut comuna Botești. Băiatul lui Todică a Învățat ca să fie preot și Învățător; dar nu a profesat. În schimb a fost făcut primar și primar a trăit toată viața. El a fost căsătorit cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Cichirdic să fie dat orașului Fălticeni unde a trăit și a făcut unele donații. Mă bucur că a ajuns bine, Însă Îmi pare rău că nu am avut și rama care era tare frumoasă, a rămas În sat la un gospodar de unde am căpătat numai tabloul. Nu știu de cine este pictat, deasemenea nici unde sunt Îngropați; poate la Tâmpești sau În satul Petia. Am avut și tabloul lui Cichirdic Însă nu l-am mai găsit după evacuare. Cichirdic era refugiat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
publica două romane consistente, în care, mai ales în al doilea, Setea, are „abilitatea” să brodeze, pe canavaua cuminte a unui roman rebrenist, întreaga psihologie bolșevică: disprețul și ura față de măruntul intelectual de țară și față de așa-zisul „chiabur”, acel gospodar ce era un exemplu nu numai de bună geranță și exploatare a pământului și vitelor, dar și un model moral al satului și care le stătea ca un spin în ochii noilor ocupanți - armata bolșevică, dar și instrumentelor lor locale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
anului 1904. Avea Românul o căciulă mare, foarte frumoasă, prea mare, prea frumoasă și prea călduroasă pentru începutul acela de primăvară. D. Strul Cuten bagă de samă lucrul acesta și se gândește la o mică afacere. Intră în vorbă cu gospodarul. "Bade Costache, da ce porți căciulă pe vremea asta? Apoi dă, jupâne, ce să port altceva? Dacă n-am pălărie?... N-ai pălărie? Ce zici? De ce nu-ți cumperi? Cu ce să-mi cumpăr, dacă n-am parale? Parale? cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aici a murit. La 25, seara, înainte de a intra în Tulcea, facem un mic ocol și pe brațul Sulina. Sunt acolo rânduri liniștite de sălcii, și sate care par tihnite în pacea amurgului. În pulberea răscolită ca nouri ușori vin gospodarii de la câmp; trec și copii și fete, cu apă, se întorc vitele, mugind, latră cânii, zburdă caii; și într-un târziu se aprind lumini și prin ogrăzi pretutindeni, focuri mari de gunoae, ca s-alunge prin fum roiurile de țânțari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
satul malorus Tichinăuca, se pare că nu trăiește și nu se bucură de ogoarele sămănate, decât pentru că se află sub traiectoria proectilelor de dincoace. Starostele de acolo bucuros urmează poruncilor de pe țărmul drept numai să poată scuti sărmanele așezări ale gospodarilor lui de fierul și focul care cutreieră în ținuturile învecinate... În noaptea de 24 spre 25 Iulie, în liniștita noapte a Sorocei s-au auzit bătăile surde ale tunurilor. Nimene nu s-a emoționat. Cunoscuții noștri ne-au încredințat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd ș-a doua gospodărie, tatăl își ajută feciorii să-și construiască case și gospodării. Al treilea gospodar e și cojocar; el stă cel mai bine, are poartă cu stâlpi de piatră cioplită, vin din vie proprie, a treia nevastă, tauri, vaci cu lapte etc. A câștigat cu cojocăria, în iarna trecută, 9000 lei. Cizmele aninate la locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Prostia-i mai impunătoare decât inteligența și mai aproape de eternitate. Nu este alt mijloc să fie bine în Basarabia, decât să nu mai fie rău. Moșotic, făclioară de câlți tăvălit prin drojdie de ceară. Mijloc vechiu de iluminat, când ieșea gospodarul afară, noaptea, la grajd ori la perdeaua oilor. Statul, complotul unei minorități împotriva majorității. Soldatul din foișorul de la expoziție, care șade acolo de pază, în vremea căldurilor verii, într-o lene lungă și improductivă. Ca să-și omoare vremea a alcătuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Suceava (3 brazi) (total 16 județe). 10 Iunie. Chestia Filip. Organizarea răspândirii revistei copilărești Mihuță. Povestea pe care-o va auzi când va fi mare despre nenorocirea acestui genial prietin al copilăriei lui... 10 Iulie 1925 Ungheni. Găzduire la un gospodar bun: Crețu. Dimineață, când plecăm, întreb pe gospodină, care pleca la prășit: Pe cine lași acasă, în lipsa d-tale? Pe fată? Da, pe dumneaei. Acest dumneaei am aflat pe urmă, însemna că fata e la școala normală de învățătoare, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
strae albe și cu pălării cenușii. Vulturul polonez pe clădiri în gări, în vârf de catarguri. După Kolomeia așezări sărace. Cai slabi cu coastele aparente. Oiștea goală pe deoparte!! Meri înfloriți. La încrucișeri cu șosele în fața rampei închise, căruțe și gospodari care-și țin caii de bot, domolindu-i. Pământul lucrat arat de curând are o coloare foarte plăcută, o nuanță de roș închis, ca floarea ulmului între dungile verzi gălbui de săcară și ovăs. Buchete de arbori, tufărișuri, dumbrăvi; iarbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a tot puternicul, i-am tăiat mâna cea dreaptă. Deci fiți fără întârziere gata. Din Suceava, în ziua sfântului Pavel, luna Ianuarie în 25, anul Domnului 1475. Ștefan-Voievod, Domnul Țării Moldovei. Jder, boer care s-a luptat la Războeni, mare gospodar pe apa Bistriței și-n munți, prin intrigi cade în dizgrația lui Vodă; e pus la închisoare în Suceava. Jder are un fecior în Lehia, care primește veste despre nenorocirea de-acasă. Vine în țară mânios și pornit împotriva Domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stau pitite satele în văi și munți cum se-ncălzesc la brazi aprinși în codri... Tovarășul lui Bogdan are o soră măritată O găsește acasă plânsă fugită, alungată de bărbat, cum se duce el și se-nțelege prin subînțelesuri cu gospodarul, bărbatul surorei lui. În această afacere se vede mândria oamenilor... cum însă s-au înțeles fără să spue vorbe mari deși mânia clocotea și sora se va întoarce la gospodăria ei... Trebue pus aici ș-un fel de meșter Perdaf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moara dracului. Contimporanii anilor 1490-1500 străinii frânci la curtea lui Ștefan îi povestesc lui Ștefan ori lui Bogdan despre întâmplările și obiceiurile popoarelor și curților din Occident. Înturnându-se din Pocuția cu Bogdan, Ștefan Vodă găzduește pe vreme rea la un gospodar la poalele muntelui. Gospodarul nu-l cunoaște; se tângue pentru durerile lui și Vodă aduce alinare tot fără să se afle cine-i, decât mai târziu. Furtuna își umflă vocea grozavă Nour zdrențuit de vânt Un uragan negru năvăli asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1490-1500 străinii frânci la curtea lui Ștefan îi povestesc lui Ștefan ori lui Bogdan despre întâmplările și obiceiurile popoarelor și curților din Occident. Înturnându-se din Pocuția cu Bogdan, Ștefan Vodă găzduește pe vreme rea la un gospodar la poalele muntelui. Gospodarul nu-l cunoaște; se tângue pentru durerile lui și Vodă aduce alinare tot fără să se afle cine-i, decât mai târziu. Furtuna își umflă vocea grozavă Nour zdrențuit de vânt Un uragan negru năvăli asupra codrilor Un cimpoeș cânta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după ce au scăzut apele. Un popă cere o stamboală de mălaiu dela un creștin și-i binecuvintează roada: să-i iasă la anul cu dobândă; și-i binecuvintează turma să umble în spor. La anul, când se înfățișează iar popa, gospodarul nu vrea să-i mai dea, căci și-a lăsat turma să umble cum i-a fost binecuvântarea, și în loc de spor are pagubă, căci i-au mâncat lupii opt mioare. Apoi dac-a fost lup, creștine, n-am ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și săgeți. Un fel de șatră primitivă, în care suflă foile țigănești și bat ciocanele cu formă preistorică. Coborâre în ocnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apucat din cămara darurilor un colac și s-a dus cu el în sat la doi km. depărtare. Popa a văzut cânele și a cunoscut colacul din cămăruța unde punea el partea din daruri; s-a dat glas, a strigat gospodarii și i-a îndrumat împotriva hoților care pradă sfânta mănăstire. Așa oamenii au prins pe țigani, când coborau cu boccelele de la mănăstire. Te însori? Nu. Pentru care motiv? Mă tem să nu-mi puie nevasta coarne. De ce? Pentru că le-ași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]