16,018 matches
-
dorului. Mamă Câmpie, Pe umerii tăi Pădurea a înfrunzit, Iar pe obrajii durdulii Au înflorit și macii purpurii Cu măciulii-făclii, În care se ascunde Visul... Ascult în tăcere Șoaptele sufletului Și graiul norilor, Când ploaia-mi vorbește. Pe trupul tău Grâul înflorește, Iar prepelițele Cuiburi și-ascund La umbră de răsură. Floarea soarelui ne-mbie Să-i sorbim din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
versuri: ” Târnava mea de lapte dulce, mulsă din ugerul unui munte dus la păscut, pe pășuni dumnezeiești de transilvane, te ador din cana malului de lut. Te sorb cu înghițituri de vis, având în mână un codru de pădure, din grâul dealului unde urcam ades, să las priveliștea să mă fure. Și plâng în fibra mea de harul, din meandrele tale de a fi dezgiocat de pământ, antidot al înstrăinării mele de mine, smălțuiești trecerea mea prin cuvânt. ”, iar în altă
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
răsară vlăstarii care vor da nașterii pădurii pline de uscături. Ce te faci însă, când uscăturile încep să reprezinte majoritatea, iar plantele verzi minoritatea? Să ne așteptăm cumva, că se apropie momentul secerișului, atunci când urmează despărțirea neghinei de boabele de grâu? Păi tocmai acest seceriș ar putea fi materializat într-un război mondial ori într-un cataclism, deci ar putea urma acea epurare spirituală (și umană) în masă, un soi de potop biblic ajustat la vremurile de acum. În acest caz
SLUGILE RĂULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364053_a_365382]
-
oda ce a fost adusă Dragostei creștine și în același timp cea mai completă definiție a ei este cea din cap 13 al Epistolei I-a către Corinteni a Sfanțului Apostol Pavel în acel "imn al Dragostei creștine: "De aș grâi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar Dragoste nu am, fâcutu-m-am arama sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea darul proorociei și toate tainele le-aș cunoaște, și orice știință, si de aș avea atâta credință încât să mut
DRAGOSTEA CA LIBERTATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364051_a_365380]
-
el toată viața. Vătaful rămâne până la adânci bătâneți, el neputând părăsi ceata ca ceilalți. În seara când se depune jurământul, călușarii ridică și “steagul” călușului, constituit dintr-o prăjină înaltă de 3-4 metri, în vârful căreia se leagă spice de grâu, frunze de nuc, pelin, usturoi, (plante magice) care conțin uleiuri volatile plăcut mirositoare sau calmante cu reale calitați antimicrobiene și un prosop. Vătaful cunoștea o adevărată medicină populară pe care o folosea mai apoi în descântece. Stegarul - cel care poartă
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
nemurirea cu bâtele lor opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
înlăcrimând pe Zâna Toamnă. Cerul își apleacă privirea către sufletul- balanță. Tulpina lui rămâne verde și rezistentă. Trei anotimpuri stă în picioare până dă bruma, protejat de zăpada moale. • Deznodământ Câmpia lată în cârlig mă prinde în lanurile pline cu grâu. Timpul trage la război firul gros de lână aleasă, tuns, luat de la oi. Câinii latră și-s cu mine, martori loiali stau în prag. Seara-mi spune o poveste despre neamul meu de ieri. Pleoapele sunt obosite, adorm cu stelele
NOIEMBRIE de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362804_a_364133]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > DAR, UITE, VINE PRIMĂVARA! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1155 din 28 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Se cern iubirile de iarnă, Se duc la dracu, domnișoară, Sub grâul ce dospește-n țarnă, Se duc la dracu, domnișoară! Se cern și visurile mele, Se duc în ultima ninsoare. De astăzi voi privi spre stele Și o s-aștept prima ninsoare. Dar, uite, vine primăvara Și mă mănâncă sub călcâie. Mi
DAR, UITE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362819_a_364148]
-
romanului? Dar Y., la lectura capitolului Peisaj cu corbi? Ce-și va șopti Z. în barbă, citind acest capitol cam greu de interpretat, cu atât mai mult, cu cât acesta face referire la capodopera lui Vincent van Gogh, Lan de grâu cu corbi?” Într-un târziu, reluând imagini derulate pe parcursul întâlnirilor cu noii cititori, oarecum extaziat, găsi de cuviință să analizeze parte din priviri, apoi parte din grimase și să ghicească încă de pe acum care dintre beneficiarii așa-zisei ”pomeni” ar
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
firea exigentă asupra modului de a te prezenta în fața lumii. Înaltă, cu tenul parcă ocolit de razele soarelui, cu ochii albaștri ca seninul cerului, un bust pietros, aflat în plină formare, părul ondulat ca al mamei, de culoarea spicului de grâu, înaltă și suplă, cu mersul ca o plutire, se bucura atât de simpatia profesorilor, cât mai ales a colegelor și colegilor de clasă. Mereu era înconjurată de un grup numeros și gălăgios. Îi atrăgea ca un magnet. Era și foarte
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
zâmbește Din muguri frunza o s-apară Natura toată-ntinerește. Vin păsările migratoare Și în ciripitul lor vioi, Albinele din floare-n floare Valsează vesele-n zăvoi. Insă vara, vine grăbită, Iar soarele arde mai tare În pomi e roada pârguită, Grâu-i ca aurul din soare. Spre soare ciocârlia se urcă Aa ei dragoste cântând în zbor Și cucul se aude-n luncă, El strigându-și numele de zor. Dar un zvon din deal se pornește Cică-n vi, frunza a
ANOTIMPURILE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362963_a_364292]
-
mi se înfoaie-n pepeni Mă cunosc doar când am...bani. IN VINO VERITAS Unuia care te plimbă De la Ană la Caiafa, Servește-i vin cu carafa Și-ți vorbi aceeași....limbă. Nechibzuință Când la stână lupu-i paznic, Van alegi grâu de neghină, Sigur nu-l mănâncă harnic Certamente vreo...galină De gustibus... Mi ți-o știe tot creștinul, De-i năframă, de e bască, Unora le place vinul, Celor mulți rămâne...boască. TOMBOLA La tombolă mic și mare... Cin’ trebuie
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363032_a_364361]
-
Salvele de rocă și de lavă începură să erupă și mai tare, încât văile și localitățile din jur deja fumegau de focuri răzlețe ici și colo. De la bulgării de lavă azvârliți cu putere în jur, se aprindeau pădurile, lanurile de grâu, chiar și casele din satele de sub munte. Atunci, credincioșii care se închinau, văzând răbufnirea vulcanului, începură să înalțe rugăciuni solemne către Isus Hristos, să-i apere de necaz. Hotărâră să coboare cât mai repede de pe munte, să vadă ce se întâmplă
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
mâna Providenței aici, să știi! - Da, așa e, scumpule meu frate Artemios! Acum văd că există o Mână Cerească ce conduce lumea. Vom vorbi pe îndelete despre acest lucru. Casele din localitatea de la poalele vulcanului încă mai fumegau. Lanurile de grâu, de asemenea. Toată valea, toate grădinile fuseseră umplute de zgură, funingine și praf gros, așezându-se continuu peste sat. De abia după o săptămână, văzduhul începu să se limpezească. Începură să se vadă proporțiile dezastrului. Încet, încet, mânia muntelui se
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
care dădea reprezentații cu trupa la Giurgiu. N-avea sufleor. Am plecat în port să vedem de vom găsi vreunul cu știință de carte. În port am găsit unul care știa să citească. Interlocutor: Hamal? Caragiale: Hamal, însă nu căra grâu. M-am uitat la el. Ți-era mai mare mila. În picioare avea numai niște pantaloni de dril albaștri, iar pe corp numai un sacou scurt de materie ordinară. Nici cămașe, nici ciorapi. Acela era Mihai Eminescu. Iorgu Caragiale l-
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
către niciundele timpului umbros; am simțit în tine respirul, iarba sortită pentru descântec, în dimineți cu ciocârlii căzute din zbor, de nu mai scap de iluzii. Numai ele în soare zburând cu soare îmi umplu inima, mai departe-i secerat grâul, după o vreme o să culegem porumbul și porumbii necopți se fierb după care începe să fiarbă și mustul, de aroma căruia mă îmbăt. La sînii tăi, struguri-s culeși și mă izbesc de singurătate. Referință Bibliografică: Miraj de toamnă / Llelu
MIRAJ DE TOAMNĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363092_a_364421]
-
păștea turmele sale de oi. La vreme de secetă, rugăciunile sale au adus, prin milostivirea lui Dumnezeu, ploaie și ogoarele au rodit din nou ca să nu sufere oamenii și să moară de foame. Un negustor bogat din cetate strânsese mult grâu pe care nu voia să-l vândă și din lăcomie aștepta să crească prețul pentru câștigul său. Și i s-a plâns un om sărman că neavând bani, negustorul a refuzat să-i dea pe datorie până la recolta următoare iar
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
cu ce să-și hrănească familia. Sfântul Spiridon l-a rugat să aștepte până a doua zi și la rugăciunea sfântului, în timpul nopții, s-a dezlănțuit o furtună cu multă ploaie care, pătrunzând în hambarele negustorului, i-a risipit tot grâul prin cetate și oamenii strângeau fiecare cât putea. Într-un caz asemănător, negustorul nu voia să vândă pe datorie ci numai pe aur, atât de avar și fără inimă ajunsese. Sfântul i-a dat celui strâmtorat un bulgăre de aur
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
Într-un caz asemănător, negustorul nu voia să vândă pe datorie ci numai pe aur, atât de avar și fără inimă ajunsese. Sfântul i-a dat celui strâmtorat un bulgăre de aur spunându-i să-l ofere gaj, să cumpere grâu iar la recolta viitoare să răscumpere aurul și să i-l înapoieze. Când a restituit omul bulgărele de aur, sfântul l-a chemat în grădina sa și rugându-se la Dumnezeu, la care toate sunt cu putință, a văzut că
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care punea niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie sănu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar sub ea pe la mijloc pe lățime
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
un nivel demn de a fi cunoscute. Toți copiii pleacă într-o zi de la casa părintească și se contopesc în oceanul societății care îi transformă, le modelează personalitatea și îi făurește pentru ea, în scopul participării la dezvoltarea ei, așa cum grâul e luat din holde și e purtat printr-o serie de procesări, până la produsul final al pâinii. Când a început acest voiaj al tău, de la prispa casei, spre frenetica lume a orașului? De mic fugeam după curcubee. Depărtarea însă, nu
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
văzut pe toate..., dar încă nu le-ai auzit! • Cine se însoară a doua oară nu merită fericirea primului divorț (Nae Cernaianu). • Poporul nu poate greși, dar se străduiește. • Singurele emisiuni TV care nu te îndobitocesc sunt acelea cu animale • Grâul nu se vede noaptea. • Neștiute sunt căile Domnului, dar toate tot acolo duc! (Vlad Nicolau), • Invidia e singurul domeniu în care succesul nu are succes. INVIDIA 2 • Un deștept care tace spune mai mult decât un prost care vorbește (zicere
ZICERI (59/60) DUBLĂ INVIDIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363485_a_364814]
-
lumină înseamnă energie , creație , risipă ...pe când întunericul nu cere nimic , nu vrea nimic , e doar lipsa , pustiu fără început și sfârșit . Dacă Dumnezeu a fost înainte de toate , singur în întunericul atemporal , ca un superb mac roșu într-un lan de grâu auriu, probabil că lipsa luminii a fost resimțită de omnipotenta , divină Prezenta ....că o irosire și atunci , ca un copil inocent , a aprins miliarde de sori , cu o privire , cu o clipire de pleoape . Creația a adus ceva , unde nu
VENITI DE LUATI LUMINA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363579_a_364908]
-
după cum avea fiecare. Moșul toată săptămâna s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]