2,083 matches
-
dat, de talanții cu care am fost înzestrați, de câte păcate ne-au fost iertate și cu câtă generozitate revarsă darurile cele bogate asupra noastră. Ca răspuns la toate acestea, inima noastră înalță rugăciuni de mulțumire și gurile noastre vor grăi ca și psalmistul: „Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul și nu uita toate bunătățile Lui. Pe Cel ce te iartă de fărădelegi, pe Cel ce te vindecă de toate bolile tale, pe Cel ce te încununează cu milă și cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în fața părinților lui. Ce înseamnă comportamentul unui copil? în primul rând puritate, inimă curată, uitarea răului pe care ni l-au făcut alții și, mai ales, încredere și nădejde în lucrarea lui Dumnezeu. „Nu vă grijiți cum sau ce veți grăi...”. Viața noastră e plină de necazuri, dar Dumnezeu ne întărăște mereu. Ce înseamnă necazurile pentru noi dacă inima noastră primește sprijin de la Dumnezeu. Cea mai mare durere pentru creștin este când se îndepărtează de Dumnezeu și se alipește de patimile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu adevărat făptură”. Prin scufundarea în această apă, cel botezat moare duhovnicește, iar prin ieșirea din apă el învie sau renaște la o nouă viață. Prin Botez se dobândește calitatea de membru al „Trupului lui Hristos”, adică al Bisericii după cum grăiește Apostolul: „într-adevăr toți într-un singur Duh ne-am adăpat”. Sf. Botez este, așadar, ușa de intrare în Sfânta și Dumnezeiasca Biserică a lui Hristos, ca mădular al ei. Botezul reprezintă moartea și învierea Domnului, ambele unice. Prin Botez
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Hristos și care a fost primul dintre fiii oamenilor care a cerut un loc în împărăția Sa, cea dincolo de interesele mărginite și egoiste lumești, zicând: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni în împărăția Ta și Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu Mine în rai”. Aceste cuvinte ale Domnului au umplut de tărie nebiruită pe toți: apostoli, mucenici, mărturisitori și toți credincioșii, în decurs de vreme, și au constituit o învățătură de temelie a credinței noastre creștine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vie cu slavă, să judece viii și morții, a Căruia împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin Prooroci. întru-una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică. Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților, și viața veacului, ce va să fie. Amin. Cel ce în toată vremea și în tot ceasul, în cer și pe pământ, Hristoase
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sau răzvrătire am cugetat sau prea m-am săturat sau m-am îmbătat sau nebunește am râs sau ceva rău am cugetat sau frumusețe străină am văzut și cu dânsa mi-am rănit inima sau ce nu se cade am grăit sau de păcatul fratelui meu am râs, iar păcatele mele sunt nenumărate, sau de rugăciune nu m-am îngrijit sau altceva rău am făcut și nu-mi aduc aminte; că acestea toate și mai mari decât acestea am făcut. Miluiește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cei nedrepți”. Tu însuți, întru tot bunule împărate, caută la mine nevrednicul robul Tău, și dă-mi tărie, ca să nu mă mânii împotriva vrăjmașului meu și să nu-i întorc loviturile cu răzbunare, căci „numai al Meu este a răzbuna”, grăiește Domnul; iar nouă, făpturilor celor după chipul și asemănarea Ta, ne-ai poruncit Tu însuți ca să nu apună soarele peste mânia noastră, și daruri la sfintele Tale altare să nu ducem până nu ne vom fi împăcat mai întâi cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în păcat! Trimite-le lor binecuvântarea Ta ca să se mântuiască și să fie vii întru împărăția Ta! Iar mie, Stăpâne, dăruiește-mi duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, pentru ca în pace și cu bucurie pururea să grăiesc către Tine unele ca acestea: „Iartă-ne nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”. Amin. Dumnezeule veșnic și făcătorule al tuturor lucrurilor, care în neajunsa Ta bunătate, m-ai chemat din neființă la această viață, care mi-ai dăruit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îl înconjoară, cerul sufletului rămâne inaparentul nemanifestat, retras în pura sa transcendență: "cel care, neștiut, cum nu știm cerul/ se roagă-n cerul vieții, cer ascuns/ în el, acum, văzând ce ochii nu văd/ și ascultând, nu sunete, ci viața/ grăind fără cuvinte"38. Ceea ce se vede nu se știe, ceea ce se ascultă e fără de cuvinte, păstrează distanța, căci - "ascultarea/ cerului mereu depărtându-se" - ceea ce face semn - de ființă și urmare - nu se vede, "par îngropate semne/ cele văzute"39. Și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cere nu doar adorarea, ci și contemplarea, rostirea care spune vederea. Nevăzutul vorbește, se arată în chipul vizibil al Logosului: "Venit-ai în sfârșit, te-ai arătat/ Sub formă de grai, ai apărut/.../ Vorbește cineva. El grăitorul, spune/ El nopții, grăiește El și mă transmută/ Din înțelesul meu obișnuit"87. Asceza iluminatoare a vederii deschide rostirea, "vederea cuvântului"88, mărturisirea și invocarea, chemarea fără de care rămânem în nevedere, "căci nu-i nimic, căci nu-i decât/ Iluminare orbitoare", "căci nu mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să dai lecții Le Monde-ului, nu numai cel mai important ziar din Franța, dar unul dintre ziarele mari ale Europei”. Cum se zice, limba (ce-i drept, cam încărcată prin practicarea sportului mai sus mărturisit de dl Breban) păcătosului adevăr grăiește. Într-un număr al Cotidianului, inculpații Manolescu Nicolae și Liiceanu Gabriel sunt luați la refec și pentru sabotarea limbii române. Scrie dl Breban: „Curios e faptul că, deși Academia Română a stabilit elementele esențiale de grafie a limbii literare, unele edituri
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
I. De Paoli din Congregația Pasioniștilor. Despre preotul Liverotti vorbesc nu numai zidurile bisericii, ce parcă i-au sorbit sufletul spre nemurire, ci mai ales, dau mărturie până la noi, amintirile și recunoștința adâncă a oamenilor, pentru tot ceea ce le-a grăit „Găietan-ul” lor (cum îl numeau localnicii). A fost un mare ctitor de biserici și de oameni, „și de aceea și-a făcut un nume nepieritor” (U. Cipolloni). „Toți au nevoie de dascăli” îi scria G. Liverotti Episcopului Camilli, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a familiei, ca și cum aș lăsa cuiva, urmașilor, o moștenire, fără a-i întrevedea valorificarea. Natura întâmplărilor, diversitatea momentelor care s-au înșirat în inelele timpului care s-a scurs, din care cenușa și poate o scânteie întârziată pot să mai grăiască ceva, nu-mi dau liniștea pe care anii mi-ar sol icita-o. Cum mi se prezintă ele, întâmplările, astăzi la atâta vreme distanță de când le-am trăit, pot fi pali de, lipsite de ceea ce a fost esența trăirilor de atunci
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
surpare a galeriei, ca semn al pericolului care avea să vină, șobolanul devenea foarte agitat, nervos, făcea mișcări rapide, fugea prin galerie, din colț în colț, sosea până la picioarele minerilor, parcă pentru a-l trage de mână și a-i grăi: oprește-te, protejează-te! Când vedea asemenea larmă, firește, timpul și experiența muncii îl învățase, minerul se retrăgea , controla toată armătura galeriei, intervenea unde simțea pericolul și astfel „paza bună” făcea să treacă „primejdia r ea”. Nu numai șobolanul, ci
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
o înfățișare dură, care mă înspăimânta în toate, m-a și luat în primire, adresându-mi-se cu un ton foarte ridicat și impunător: —Băiete, bagă-ți mintea în cap, măsoară-ți cuvintele, și fii atent ce și cu cine grăiești, că altfel, o să ai mereu neajunsuri în viață, fii atent cum te pronunți că ai să ajungi să înfunzi pușcăria! Eliberat, ies din birou, o văd pe mama, ieșită și venită imediat după mine, o iau de braț, dăm în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
altceva decât o modelare a spiritului uman, "republica interioară", el atrăgând în numeroase rânduri atenția că o asemenea cetate nu există încă, dar, cum chiar el susține în Republica, "...nu e o imposibilitate ca ea, Cetatea, să existe, nici nu grăim lucruri imposibile". În acest fel, Platon este inițiatorul incontestabil a ceea ce mai târziu se va numi utopismul social, a celui eutopic, benefic sub aspecul forței sale germinative în teoria socială. Cetatea imaginată de Platon prezintă o serie de caracteristici definitorii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și cum ai pretinde să păstrezi în tine tot ce ai mâncat cândva. A trăit dintr-una corporal, din cealaltă spiritual și a devenit pe aceste căi ceea ce este astăzi.” A. Schopenhauer 366. „Cărțile ne delectează până în măduva oaselor, ne grăiesc, ne dau sfaturi și sunt unite cu noi printr-o familiaritate vie și armonioasă.” Petrarca 367. „O carte are nevoie de timpul ei, ca și un copil. Toate cărțile scrise repede, în puține săptămâni, îmi trezesc o anumită prejudecată împotriva
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
spirituale.” Nicolae Georgescu - Tistu 553. „Cu câtă bucurie și pricepere privim la biblioteca noastră. Avem impresia că în rafturi trăiesc mii de inimi și minți. Cărțile, ca și revistele, ziarele, sunt unite cu noi printr-o familiaritate vie, armonioasă. Ne grăiesc, ne dau sfaturi, ne împărtășesc cunoștințe despre lumea înconjurătoare, ne arată cum să facem viața mai rodnică și mai frumoasă, ne delectează. Pentru omul contemporan cu cărțile, revistele, ziarele au devenit aproape tot atât de necesare ca hrana, aerul, apa.” Horia Matei
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru propriu, pe tradițiile, obiceiurile și istoria lui, pe geniul lui" (8 mai 1880). Într-un alt articol din "Timpul", publicat în numărul din 21 noiembrie 1881, scria: "Limba literară, nu cea grăită în societatea cultă, limba cronicarilor și a legendelor e pe alocurea de o rară frumusețe. Multe texte, și bisericești și laice, au un ritm atât de sonor în înșirarea cuvintelor, încât este peste putință ca frumusețea stilului să se atribuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de Unic-Născut din Dumnezeu umanității lui Cristos. Minunea nemaiauzită a fost ca și extinsă fiecărui om în Preasfânta Euharistie, atunci când, în virtutea Preasfintei Împărtășanii, El este în noi și noi în El. Să ai credință, o credință mare și vei putea grăi împreună cu Sfântul Paul: «Nu mai trăiesc eu; ci Cristos este Acela care trăiește în mine» (Gal 2,20). Și atunci ce ne mai lipsește?! Și o să fii tu, preotule, alter Christus (un alt Cristos), cel care vei face caz de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
la Liviu Rusu, Marcel Vârlan sau Teodor Pană, arătîndu-ne bucuros noile misive receptate de la Octavian Paler, Adrian Marino, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu, Bogdan Lefter, Mircea Nedelciu, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Mariana Marin, Eugen Negrici, Mircea Zaciu etc. Lor, dînșilor, le grăia despre noi; nouă ne vorovea cu privire la ei. Și tot așa mai departe: întreținea legăturile vechi, nexuri noi crea, promova și intensifica, pe îngerul sincategorematic făcea, inumerabile conjuncții mijlocea, admirabil go-between cultural se dovedea, de Internet loc ne ținea. A nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Lavric Drumețind prin Țara de Sus, prin minunatele sate bucovinene, ajungem și poposim la Costișa, meleagul nostru drag. Aici, natura și omul și-au dat mâna, având creații rare, cu valoare nepieritoare, oferind ochiului priveliști de o încântare desăvârșită. Ele grăiesc, mai presus de toate, despre oamenii vrednici și talentați ai acestui sat, binecuvântat de Dumnezeu, care au înălțat trepte spre ziua de mâine, în statornica lor aspirație către o viață mai bună. Pe aceste pitorești și străvechi meleaguri, oamenii Cotișei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mâna Stăpânului nostru, al tuturor. El va face cum va crede de cuviință și căile Lui sunt necunoscute... În acea clipă, străinul de la fereastră, care urmărise totul În tăcere, Începu să vorbească: — Vă rog să mă iertați că Îndrăznesc să grăiesc În fața atâtor capete luminate. O fac numai pentru că soarta celor doi tineri mă Îndurerează. Ce știm? știm că domnița Adelheid a plecat de la cuvioșia voastră, se Înclină el către sihastru. Îngăduiți să cercetăm drumurile În jurul acelui loc. Eu, ca străin
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sașilor, rutenilor, slovacilor și evreilor și-au spus cuvântul lor, drept și loial, afirmând cu tărie că alegerile sau făcut libere spre mulțumirea naționalităților care sunt bucuroase, a trăi în cuprinsul României Mari”, semnificativ fiind „faptul că deputații minoritari au grăit fiecare în limba lor”, în contrast „cu parlamentul de tristă memorie din Viena și Budapesta, unde nimeni și pentru nimic în lume n-ar fi îndrăznit să vorbească întro limbă străină, afară de germană și maghiară.” Unirea cuprinde rubrici multe: „Galeria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ea de te grăbești s-o judeci așa repede ? — Ho ! Ho, cumetre, râde Mamutu’. De ce să ne certăm pentru o muiere, în loc să gustăm un pește proaspăt cu lămâie ? — Ei, știam eu că lipsea ceva vinului nostru. Mamutule, mare adevăr ai grăit ! Am o foame de lup și alta nu ! Și așa trece mai bine de un ceas, ei termină de înfulecat păstrăvii copți cu legume și dau gata deja două sticle de vin alb de-al casei, când în sfârșit tânăra
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]