6,255 matches
-
Luminile serii le sculptau pe față, într-un fel misterios, sentimente diferite fiecăruia. Ea, obosită după o săptămână de lucru la birou, între cifre. Era contabilă. El, încercând să-și manifeste prospețimea fizică, deși săptămâna asta a fost cumplită! O grămadă de proiecte de terminat, avarii la instalațiile mai vechi, clienți nerăbdători, control financiar. Se stabiliseră în Spania, imediat după căsătorie și o avuseseră pe Victoria acolo. Aveau un magazin cu obiecte sanitare și piese de instalații. Inginer, cu pregătire în
DEVA ȘI DEVAȘII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375490_a_376819]
-
ar fi motiv Să fiu eclipsat de-un guraliv. Are el treburi a face? Toată ziua-l vezi cum zace, Iar, când îi simte pe stăpâni, Cel mai lingău dintre câini Se gudură, dă din coadă, Li se face-ndrum grămadă, Îi mângâie cu lăbuța, Își răsucește limbuța Și-i linge pe lângă bot, Spurcăciunea de netot!” Mai încreți din sprâncene Și-l sfredeli printre gene: Afurisitul de cățel! N-aș putea face la fel?” Săltând copita-i colțuroasă, Izbi pe nepusă
MĂGARUL GELOS de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371839_a_373168]
-
pus tânărul comerciant în ea. Când am văzut merele mici cât nucile, strâmbe și pe alocuri putrezite pe care urma să le plătesc, la prețul de mere calitatea I cu tricolor, am răsturnat conținutul de unde a fost luat, adică în grămada de mere Ionatan românesti. Din prea mută supărare și enervare sub ploaia de mere stegulețul tricolor cu tot cu măr a ajuns sub tarabă. Tânărul m-a privit încrucișat și mi-a strigat, gata să sară la bătaie.” „Iacî-tî ci me-i făcut
CUM MI-AM PETRECUT ZIUA NAȚIONALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371947_a_373276]
-
Și sub soare, și sub stele, Cu alămuri lucitoare, Așezați pe scăunele, Au cântat vreo trei fanfare. Nunta a ținut trei zile Și-au jucat pe săturate Moși cu babe, și copile Cu feciorii lați în spate. Și copiii, o grămadă, Cu opinci noi în picioare, Au jucat sârba-n ogradă, Pe cuvântul meu de-onoare! Deși tâmpla mi-e căruntă Și-mi stătea mai bine-acasă, Spre sfârșit, m-am dus la nuntă Și m-am așezat la masă. Vin?... am
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
i-a dat pentru scor bun la votare, curat de-a fii-n buzunare! Două feraze, trei minciuni, pentru naivii români, e o tactică formală ce-i sporește socoteală! Când contul de plevă-i golit, să îl facă burdușit de o grămadă de lei, euroi și dolărei! Cu discurs elaborat, searbăd și sofisticat, se înarmează la drum, să convingă omul bun, că-n conștiință-i curat și că merită votat! Omul de bună credință, singur semnează sentință ce îi omoară sperața și
,,DEZBINĂ ȘI STĂPÂNEȘTE! -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372024_a_373353]
-
un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
LUME Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului cineva crede că trăiesc fără teamă altcineva afirmă că am înnebunit ba chiar mi-a construit dosar la psihiatrie după ce a murdărit o grămadă de cârpe și le-a spălat în covata publică e caraghioasă lumea și eu odată cu ea mă cern prin toate aceste nimicuri când știu că moartea nu iartă nimic oricât rânjește în luciul perfect al coasei atacă frământă cosește iarba
CARAGHIOASĂ LUME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372373_a_373702]
-
boală!... Ne-a-nnebunit de-a capului durere INTERNETUL Și-acum la inimă el tinde să ne-ajungă, Că nu mai poa' să doarmă drept, zău, nici POETUL Când, de la munca zilei, gândul i-l alungă ! Vezi „englezisme” peste tot, grămada lor sporește, De ești boier sau ești țăran, nu mai știi românește!!! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: CE-I DE FĂCUT CU INTERNETUL ?! / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1723, Anul V, 19 septembrie 2015. Drepturi de Autor
CE-I DE FĂCUT CU INTERNETUL ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372543_a_373872]
-
că maestrul Nicolae Breban nu a ales calea justiției. Să-l acuze pe Patapievici de cele scrise și publicate referitor la națiunea romană. Să-i citească judecătorului că: ‚’’Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă: după grămadă la semnul fierului roșu ... sunt 23 de milioane de omuleți patibulari ... cu substanță tarată ... roși de spirocheta românească până la erupția terțiară’’ la care apărătorii lui Patapievici vor aduce ca argument că toate acestea sunt de fapt expresia înaltei sale iubiri
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
de omuleți patibulari” - pag 53. “Un popor cu substanță tarata. Oriunde te uiți, vezi fete patibulare, ochi mohorâți, maxilare încrâncenate, fețe urâte, guri vulgare, trăsături rudimentare” - pag 34. “Romanii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turma: după grămada, la semnul fierului roșu” - pag. 64 DESPRE LIMBA ROMANA : “Româna este o limba în care trebuie să încetam sa mai vorbim sau ... sa o folosim numai pentru înjurături ...” - pag. 64 DESPRE ISTORIA ROMANIEI: “Toata istoria, mereu, peste noi a urinat
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
amenința împresurarea diviziei. Este emoționantă descrierea lui Constantin Kirițescu a acestei lupte violente: „După garduri, din mărăcinișuri, de pe ferestrele caselor și podurilor, dușmanul a ascuns zeci de mitraliere, arunca o grindină de gloanțe asupra falnicului regiment. Cai și călăreți cad grămadă unii peste alții. Două sute de oameni rămân pe câmpul de luptă, formând împreună cu cadavrele cailor, mormane de carne sângerândă. Printre ei, toți ofițerii regimentului în cap cu bravul lor comandant.” Din cei 300 de oameni, fuseseră uciși 216 soldați și
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
și poți să-l ascunzi în ochii tăi mari, rotunzi... Oglinda În ochii mei, nu ai cum să te uiți Sunt prea curați... normal, de-atâtea lacrimi Oglindă-ți sunt și-atunci, chiar de-i eviți, Ți-apar în ei grămada ta de patimi. Și nu mă mir de ce sunt ocoliți. Referință Bibliografică: Adâncuri / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1233, Anul IV, 17 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ADÂNCURI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372862_a_374191]
-
ca să-i aduc aur, apoi să-i cad la picioare, fiindcă-mi aruncă un galben ca unui câine flămând o fărâmă de pâine!” Căpitanii părăsiră încăperea. Pe coridor, Arnăutu îi plesni o palmă peste ceafă lui Sasu, de-l făcu grămadă. - Ce s-a întâmplat căpitane? - îl întrebă acesta surprins, adunându-se de pe jos, buimăcit de lovitură. - Altădată să termini cu slugărniciile! Boierul e tot boier și se sucește ca umbra după soare! Niciodată să nu te bucuri prea mult de
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
mitic plutește în atmosfera în care eul se pierde, curge în cântecul naturii, amintind de versurile scrise de Lucian Blaga sau Nicolae Labiș. Toamna vine gradat ``Cu gând de umbră plumbuind grădina`` păstrează ``frunzișul sonor``, ``livada mlădie``, marcând locurile... ``pâlpâind grămezi de frunze se ivesc``. Lia Ruse are simțul esteticului dezvoltat în metafore ce sugerează coloristica autumnală -cuvântul ``pâlpâind``- are efect vizual ce reliefează simfonia de culori;... epitetul plastic ``scămoasă e lumina`` accentuează atmosfera liniștită ( Septembrie coboară). În general, predomină personificarea
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
nu e posibil să dai oamenilor fericirea ca pe-un algoritm. Cine ar fi capabil să întemeieze fericirea pe rațiune ? Să o clădească după o logică anume ? Ea există și nu există în același timp. Ea este imperceptibilă asemenea unei grămezi de umbre fără liniște și fără intimitate. A vorbi despre fericire atâta vreme cât omul este o ființă nedefinibilă mi se pare un nonsens. Conștientizarea propriei existențe te duce la absurd. Iar absurdul și fericirea sunt de nedespărțit. Ele nasc durere în
CE ESTE FERICIREA ¬… UN PASIONAT NEGATIV, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371110_a_372439]
-
învățam Salutul yoghin al Soarelui - Surya Namaskara! Iar bietul nostru Dayan, așa cum vă spuneam, stătea acolo singur, în Ogdoadă, pe masa de operație, redacta manuscrisul acela secret și plângea... plângea precum Făt-Frumos cu ochii în lacrimi și în jurul lui o grămadă de microbiologi și neurochirurgi, care-l operau la cap și-i tot cereau să reziste încă șapte luni, până la Noaptea Solstițială din 21 decembrie 2012, când vom traversa Rubicondul și vom intra după 72 de ore de întuneric în Centura
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
epocă, fiind primiți chiar de Cuza, în persoana actorului George Marici, care a susținut și un moment artistic alături de poetul Vasile Varjoga. Printre invitați s-au numărat cititori și prieteni ai autorului: Olguța Luncașu Trifan, scriitoare din Iași, etnograful Ioan Grămadă din Câmpulung, dar și Gheorghița Durlan, autoarea prefeței, venită tocmai din Teleorman, ea fiind cea care a prezentat pe scurt și cartea lui Marian Malciu. Deoarece multe din paginile cărții vorbesc despre credință și despre străduința de peste 20 de ani
MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344796_a_346125]
-
din fugă haina de blană și celelalte obiecte, căciula, mănușile, șalul și reveni veselă lângă Narcis ca să-l salute, înainte de ași ocupa locul la masă. - Bună dimineața. A-ți venit de mult? - Sărut mâna. De vreo câteva minute. - Am o grămadă de evenimente de povestit. Să vedeți ce mi s-a întâmplat după ce ne-am despărțit. Dar nu am timp acum. Tocmai a intrat domnișoara Finic și nu vreau să creez tensiune în cancelarie. - Lăsați, doamnă Zbihli, nu mai glumiți așa
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
o pusese, din timp, la poștă. - Acum să vedem de găsește tot ce vrei tu! o necăji ea, în glumă. Sau poate i s-or fi terminat banii pe drum, că de la Polul Nord până aici e cale lungă și o grămadă de copii care îl așteaptă! Cu inima cât un purice, copila se ruga în gând să-i fi rămas Moșului câte ceva și pentru ea, să nu se facă de râs în fața colegilor de la grădiniță, care se lăudaseră că, în fiecare
DAR DE CRĂCIUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344807_a_346136]
-
adus-o pe Emma acasă. Îi pregătisem camera în grabă, așezând într-un colț vechiul pătuț al lui Holly. În timp ce eu o instalam, Linda a scotocit printre lucrușoarele adunate în cămară, pentru a-i încropi o minimă garderobă. Sub o grămadă de hăinuțe a descoperit afișul pe care îl cumpărase cu ani în urmă. “Uitasem de tine”, a spus ea, în timp ce îl deschidea, grăbită. Am auzit-o apoi, cum abia și-a înăbușit un strigăt de uimire. “Ce este?” am întrebat
CAILE LUI MISTERIOASE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 26 din 26 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344973_a_346302]
-
la întoarcerea de la cariera de piatră, o fiertură nesărată de mazăre, amestecată cu mei muced, iar la opt sau chiar nouă zile, trei sferturi de pâine de persoană. Bineînțeles, cine are ceva de vândut sau schimbat - se uită semnificativ la grămezile de lucruri aduse de noi - poate căpăta cartofi sau ceapă, sau pâine, de la țăranii în trecere pe aici. Interzis? Prostie! Nemții și lituanienii abia așteaptă să fie mituiți. Am văzut o femeie tânără, cu un prunc în brațe, născut în
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
-și provoca destinul prin mărinimia lui de-a se expune în locul altora. Pașii împleticiți îl aduseră în acea zi către frate-său ca o prevestire rea. Tocmai când ajunse în zona de lucru unde-l găsea adesea pe Manole, o grămadă de umbre îmbrăcate în mantale zdrențuite făcuse un fel de cupolă asupra unui trup neclintit, cu tâmpla brăzdată de linii sângerii. Își făcu loc și Nică Pintilii în acea adunătură de trupuri, după ce pășise peste un trunchi rostogolit nefiresc în preajma
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
umbre îmbrăcate în mantale zdrențuite făcuse un fel de cupolă asupra unui trup neclintit, cu tâmpla brăzdată de linii sângerii. Își făcu loc și Nică Pintilii în acea adunătură de trupuri, după ce pășise peste un trunchi rostogolit nefiresc în preajma acelei grămezi de oameni. Simți deodată cum i se taie picioarele, căci recunoscu acolo, jos, trupul fratelui său. Cu mâinile nesigure, începu să-i frece fața cu zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său nu dădea însă
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
rămâne în Iași încă vreo două săptămâni până la afișarea rezultatelor, se hotărî să plece acasă pe jos. Era o decizie importantă, voia s-o pună în practică, însă nu fără a-i mulțumi maistrului care-l găzduise. Strecurându-se printre grămezi de moloz și cărămizi împrăștiate la tot pasul, trecu de niște schele metalice înalte. Lucrătorii cu tichii din hârtie de ziar, umpleau din căldări de tablă, mortarul. - Unde-i nea' Pascaru, maistrul? Când îl văzu, maistrul coborî de undeva de la
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
-mi fulgera un gând, c-aș vrea și eu o clonă genuină așa mai de sorginte... feminină. :D Și-acum, c-am încheiat a mea tiradă mă voi retrage într-un colț de vis că, de-or veni azi Evele grămadă, precis m-alungă iar din Paradis. Leonid IACOB Referință Bibliografică: clona / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 837, Anul III, 16 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CLONA de LEONID IACOB în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345893_a_347222]