2,209 matches
-
avea misiunea de a asigura paza frontierei de sud a Dobrogei. La terminarea serviciului militar obligatoriu, la 1 noiembrie 1914, a fost concentrat în cadrul aceleiași unități, ca urmare a izbucnirii Primului Război Mondial. La 1 aprilie 1915 s-a înființat Regimentul 2 Grăniceri, prin împărțirea în două unități distincte a fostului Regiment 1 Grăniceri. Compania 11 din Constanța - din care făcea parte soldatul Constantin Mușat - a fost redenumită "Compania 9" și a fost inclusă în organica Batalionului I Grăniceri din nou creatul Regiment
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
La terminarea serviciului militar obligatoriu, la 1 noiembrie 1914, a fost concentrat în cadrul aceleiași unități, ca urmare a izbucnirii Primului Război Mondial. La 1 aprilie 1915 s-a înființat Regimentul 2 Grăniceri, prin împărțirea în două unități distincte a fostului Regiment 1 Grăniceri. Compania 11 din Constanța - din care făcea parte soldatul Constantin Mușat - a fost redenumită "Compania 9" și a fost inclusă în organica Batalionului I Grăniceri din nou creatul Regiment 2 Grăniceri, păstrându-și vechea garnizoană de dislocare. Începând cu a
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
a înființat Regimentul 2 Grăniceri, prin împărțirea în două unități distincte a fostului Regiment 1 Grăniceri. Compania 11 din Constanța - din care făcea parte soldatul Constantin Mușat - a fost redenumită "Compania 9" și a fost inclusă în organica Batalionului I Grăniceri din nou creatul Regiment 2 Grăniceri, păstrându-și vechea garnizoană de dislocare. Începând cu a doua jumătate a anului 1915, Batalionul I/ Regimentul 2 Grăniceri a fost dislocat la Sinaia, pentru asigurarea serviciului de gardă la Castelul Peleș. În același
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
împărțirea în două unități distincte a fostului Regiment 1 Grăniceri. Compania 11 din Constanța - din care făcea parte soldatul Constantin Mușat - a fost redenumită "Compania 9" și a fost inclusă în organica Batalionului I Grăniceri din nou creatul Regiment 2 Grăniceri, păstrându-și vechea garnizoană de dislocare. Începând cu a doua jumătate a anului 1915, Batalionul I/ Regimentul 2 Grăniceri a fost dislocat la Sinaia, pentru asigurarea serviciului de gardă la Castelul Peleș. În același timp batalionul a constituit rezerva "Grupului
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
Constantin Mușat - a fost redenumită "Compania 9" și a fost inclusă în organica Batalionului I Grăniceri din nou creatul Regiment 2 Grăniceri, păstrându-și vechea garnizoană de dislocare. Începând cu a doua jumătate a anului 1915, Batalionul I/ Regimentul 2 Grăniceri a fost dislocat la Sinaia, pentru asigurarea serviciului de gardă la Castelul Peleș. În același timp batalionul a constituit rezerva "Grupului de acoperire „Predeal”." La izbucnirea războiului, soldatul Constantin Mușat făcea parte din Compania 2 a Batalionului I din Regimentul
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
fost dislocat la Sinaia, pentru asigurarea serviciului de gardă la Castelul Peleș. În același timp batalionul a constituit rezerva "Grupului de acoperire „Predeal”." La izbucnirea războiului, soldatul Constantin Mușat făcea parte din Compania 2 a Batalionului I din Regimentul 2 Grăniceri, comandată de căpitanul Ștefan Georgescu. În seara zilei de 14/27 august 1916 Batalionul I Grăniceri a primit ordin de a se deplasa la Predeal, unde a intrat în compunerea "Grupului de acoperire „Predeal”". Batalionul a ocupat centrul dispozitivului de
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
a constituit rezerva "Grupului de acoperire „Predeal”." La izbucnirea războiului, soldatul Constantin Mușat făcea parte din Compania 2 a Batalionului I din Regimentul 2 Grăniceri, comandată de căpitanul Ștefan Georgescu. În seara zilei de 14/27 august 1916 Batalionul I Grăniceri a primit ordin de a se deplasa la Predeal, unde a intrat în compunerea "Grupului de acoperire „Predeal”". Batalionul a ocupat centrul dispozitivului de luptă al grupului, având la stânga un batalion din Regimentul 20 Infanterie, iar la dreapta Regimentul 6
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
compunerea "Grupului de acoperire „Predeal”". Batalionul a ocupat centrul dispozitivului de luptă al grupului, având la stânga un batalion din Regimentul 20 Infanterie, iar la dreapta Regimentul 6 Vânători. „La decretarea mobilizarii, prima patrulă care a trecut frontiera a fost din grăniceri; iar primul soldat, care a pus piciorul pe pământul sfânt al Transilvaniei, a fost soldatul Mușat.” În perioada 15/28-17/30 august 1916, batalionul a participat la lupte în localitățile Turcheș, Cernatu și Dârste. La 17/30 august unitatea a
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
30 august unitatea a intrat în Brașov, unde a rămas cu misiuni de păstrare a ordinii publice până la 25 august/7 septembrie 1916, când a fost redislocată la București. În perioada 25 august/7 septembrie-13/20 septembrie 1916 Regimentul 2 Grăniceri s-a aflat în refacere la București. În perioada 13/20 septembrie- 26 septembrie/8 octombrie 1916, batalionul din care făcea parte soldatul Constantin Mușat a participat la Bătălia de pe Valea Oltului, în zona localității Câineni (județul Vâlcea), sub comanda
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
8 octombrie 1916, batalionul din care făcea parte soldatul Constantin Mușat a participat la Bătălia de pe Valea Oltului, în zona localității Câineni (județul Vâlcea), sub comanda generalului David Praporgescu. În seara zilei de 26 septembrie/8 octombrie 1916 Batalionul I Grăniceri a fost îmbarcat la gara Cornet și transportat la Mărășești, de unde s-a deplasat prin marș la Soveja, unde s-a alăturat celorlalte subunități din Regimentul 2 Grăniceri care fuseseră dislocate acolo de la București. Regimentul 2 Grăniceri a intrat în
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
Praporgescu. În seara zilei de 26 septembrie/8 octombrie 1916 Batalionul I Grăniceri a fost îmbarcat la gara Cornet și transportat la Mărășești, de unde s-a deplasat prin marș la Soveja, unde s-a alăturat celorlalte subunități din Regimentul 2 Grăniceri care fuseseră dislocate acolo de la București. Regimentul 2 Grăniceri a intrat în compunerea Brigăzii 7 Mixte, comandată de colonelul Alexandru D. Sturdza. Pe timpul participării la acțiunile militare din perioada august-decembrie 1916 soldatul Mușat a a suferit o serie de răni
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
1916 Batalionul I Grăniceri a fost îmbarcat la gara Cornet și transportat la Mărășești, de unde s-a deplasat prin marș la Soveja, unde s-a alăturat celorlalte subunități din Regimentul 2 Grăniceri care fuseseră dislocate acolo de la București. Regimentul 2 Grăniceri a intrat în compunerea Brigăzii 7 Mixte, comandată de colonelul Alexandru D. Sturdza. Pe timpul participării la acțiunile militare din perioada august-decembrie 1916 soldatul Mușat a a suferit o serie de răni ușoare, care nu au necesitat evacuarea de pe front. La
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
unitate. Pentru fapta sa, avea să fie avansat la gradul de caporal și citat prin Înaltul Ordin de Zi pe Armată nr. 32 din 17 februarie 1917. În perioada aprilie-iulie 1917, el s-a instruit în cadrul Batalionului III/ Regimentul 2 Grăniceri, specializându-se în aruncarea grenadelor, reușind printr-un antrenament intens să-și dezvolte abilități foarte bune de aruncător al acestora. "Cu o mână, el ajunsese să arunce la 50 metri grenadele pe care le scotea dintr-un sac, făcut special
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
și fusese găsit cu jumătate de corp deasupra tranșeei, cu mâna întinsă spre dușman, așa cum își aruncase ultima grenadă.” Pentru faptele sale de arme a fost avansat post-mortem, la gradul de sergent. În 1923, prin contribuția militarilor din Regimentul 2 Grăniceri a fost ridicată o cruce de piatră pe locul unde Constantin Mușat a căzut la datorie. Crucea a fost mutată în 1977 lângă Monumentul Eroilor de pe dealul Măgura, închinat celor 14.000 de ostași morți în timpul luptelor de la Oituz. Pe
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). În prezent, Ițcani și Burdujeni sunt cartiere ale municipiului Suceava. Deoarece satul Ițcani era localitate de frontieră pe teritoriul Austro-Ungariei, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
gării s-au construit locuințe ale personalului feroviar care se ocupa de întreținerea căii ferate. Până în anul 1918 în clădirea gării a existat un oficiu vamal și unul poștal. După Unirea Bucovinei cu România (1918), s-au desființat pichetul de grăniceri și oficiul vamal, iar multe spații ale clădirii au devenit disponibile. În anul 1920 au fost instalate în spațiile gării mai multe instituții fără legătură cu traficul feroviar: un orfelinat mixt cu numele „Regina Maria” (înființat la 1 aprilie 1920
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
chemarea în ajutor a armatei române. La 6 noiembrie 1918, ministrul de război, generalul Constantin Hârjeu transmite o directivă însărcinându-l pe generalul Iacob Zadik, comandantul Diviziei 8, având în subordine Regimentele 16, 29 și 37 infanterie, precum și pe toți grănicerii și jandarmii cu serviciul de pază pe frontiera Bucovinei, să ocupe fără întârziere localitățile Ițcani și Suceava, iar de aici să extindă progresiv ocuparea până la Cernăuți inclusiv. La data de 8 noiembrie 1918, comandamentul Diviziei 8 este stabilit la Burdujeni
Iacob Zadik () [Corola-website/Science/309021_a_310350]
-
luata în 24 februarie 1765, hotărâre ce a stat la baza întocmirii unor conscripții amănunțite ce prevedea stabilirea numărului de locuitori ce puteau fi încorporați precum și cuantumul despăgubirilor ce trebuiau să fie plătite de către autoritățiile militare "proprietarilor" satelor. Regimentul I grăniceri, era situat la granița sudică a Transilvaniei și ocupa cel mai întins ținut în cadrul graniței militare transilvănene. El se întindea de la Porțile de Fier, peste părți ale comitatului Hunedoara, ale comitatelor Alba de Sus și Alba de Jos, prin scaunele
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
unele surse documentare consideră această locație ca sediul inițial al regimentului și numai ulterior acesta a fost mutat la Orlat în anul 1770. Ultima sursă indică drept sediu al Regimentului I grăniceresc român, chiar orașul Brașov. O companie cuprindea pe grănicerii care locuiau într-una sau mai multe localități, comandantul acesteia, de regulă cu gradul de căpitan, locuind în localitatea de reședință. Compania era formată din patru plutoane, având următoarele efective: Numărul localităților militarizate pe teritoriul Regimentului de la Orlat nu este
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
să se pronunțe în ce privește folosirea pe viitor a "Fondului de montură". Majoritatea dintre acestea au optat pentru transformarea lui într-un "Fond Școlastic" din care să se înființeze și să se susțină școli poporale în toate localitățile locuite de foști grăniceri. Este important de precizat că la data desființării graniței militare valoarea Fondului de montură al Regimentului I de la Orlat era de 49.287 florini și 24 de cruceri, sumă însemnată pentru acele timpuri făcând comparație cu întreaga avere a comunității
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
I de la Orlat era de 49.287 florini și 24 de cruceri, sumă însemnată pentru acele timpuri făcând comparație cu întreaga avere a comunității Racovița care abia se ridica la suma de 5.116 florini și 26 cruceri. Hotărârea foștilor grăniceri a fost sacționată prin rescriptul împărătesc din 27 august 1861, doi ani mai târziu la data de 22-24 aprilie convocându-se la Sibiu în cancelaria "Astrei" prima ședință a reprezentanților foștilor grăniceri. Aceasta a fost condusă de către căpitanul pensionar racovicean
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
5.116 florini și 26 cruceri. Hotărârea foștilor grăniceri a fost sacționată prin rescriptul împărătesc din 27 august 1861, doi ani mai târziu la data de 22-24 aprilie convocându-se la Sibiu în cancelaria "Astrei" prima ședință a reprezentanților foștilor grăniceri. Aceasta a fost condusă de către căpitanul pensionar racovicean Dionisie Drăgoiu, alegându-se primul său comitet de conducere dintre care au făcut parte și Moise Panga și notarul Ioan Măcelariu. În data de 12 decembrie 1863 comitetul ales împreună cu președintele său
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
însărcinat cu elaborarea "Statutelor" și administrarea fondului. Neaprobate de către forurile superioare în redactarea inițială, acestea au trebuit modificate primind acceptul prin rescriptul împărătesc nr.5530 din 10 martie 1871. Definind scopul "Fondului Școlastic", "Statutele" făceau părtași la el pe toți grănicerii și urmașii lor legitimi, administrarea sa urmând a se face de către ""Reprezentanța generală a foștilor grăniceri"", printr-un comitet ales din rândurile ei, al cărui președinte să fie confirmat de către Ministerul cultelor și instrucțiunii publice din guvernul maghiar. "Reprezentanța" urma
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
trebuit modificate primind acceptul prin rescriptul împărătesc nr.5530 din 10 martie 1871. Definind scopul "Fondului Școlastic", "Statutele" făceau părtași la el pe toți grănicerii și urmașii lor legitimi, administrarea sa urmând a se face de către ""Reprezentanța generală a foștilor grăniceri"", printr-un comitet ales din rândurile ei, al cărui președinte să fie confirmat de către Ministerul cultelor și instrucțiunii publice din guvernul maghiar. "Reprezentanța" urma să se întrunească o dată la trei ani la Sibiu, în prezența unui comisar regesc, ea fiind
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
Tohan, în preajma Brașovului. Operațiunea a durat până în anul 1766 și a fost condusă de generalul Ziskovic, ajutat de contele Lazar și cancelarul transilvan Nicolae Bethlen, deoarece Buccow murise. Prin patentă împărătească, întreg teritoriul supus militarizării a fost declarat liber, viitorii grăniceri urmând a fi scoși starea de iobăgie și scutiți de toate taxele, excepție făcând "taxa capului"(capitația), "taxa marhelor"(vitelor), de un așa zis impozit comercial și unul pe case, stabilit în funcție de sursele de venit ale grănicerului respectiv. Și în
Granița Militară Transilvăneană () [Corola-website/Science/310631_a_311960]