4,781 matches
-
era ocupat cu școala, cu parohia, cu pământul. Faptul că am rămas fără mama a făcut ca eu și sora mea să fim foarte uniți. Ea nu a putut suporta să rămână fără mine. Când am venit acasă, își pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu. - Ați luat-o de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
foarte multă lume în căutarea amintirii Părintele Constantin Galeriu. În zilele noastre, dacă ar fi printre noi, ar zice așa cum a spus Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Veniți la mine toți cei împovărați și eu vă voi odihni pe voi", fiindcă graiul lui era și înălțător, și odihnitor. Când începea să vorbească, toată lumea era ca și electrizată și stătea câte un ceas în ascultarea cuvântului de propovăduire al Părintelui. Nimeni nu se simțea obosit. Și toți se întorceau acasă cu sufletul împăcat
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
migdală. Aceasta este poezia Verei Crăciun din volumul „Doruri albe”, recent apărut la Editura Națiunea, București, 2012. O carte notabilă. Născută din doruri. Născută-n zăpadă. Zăpadă născută-n durere, din lacrimi fierbinți. Ceva care-ți pătrunde adâncurile, prin viu grai... O zăpadă vorbitoare care te însuflețește. Semnificația din spatele acestei zăpezi, o afli dacă sapi adânc în tine, până la extazul suprem. Puțină candoare, puțină decență, puțină nebunie, ingrediente absolut necesare... Și cui nu i-ar place, cu ochii spre cer și
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
înțelepciune și de har. Ascultă șoapta cărților, cărțile nu strigă, cărțile...vorbesc. Bradului Sub cetina codrului, cer iertare bradului , pentru sacrificiul lui, munca pădurarului. Transformat în coli de scris, neștiut și compromis, fără țepi și fără strai, bradul însuși prinde grai. Mi se tânguie amarnic, că din cât a fost de falnic, l-au tăiat, l-au sfărâmat, coli de scris au fabricat. Cum roșește alba coală, când o scrijelesc în grabă, scriind slove fără noimă, în loc să-i mai cânt o
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
rătăcit în codru. Stele mute răsăreau Fata se ținea tăcută după tatăl istovit. A urmat o noapte neagră ca un iad în vechiul rai Răsărind bătrânul soare n-a mai înțeles nici el Nici a florilor mireasmă, nici al păsărilor grai Cine poate să-nțeleagă dacă n-a iubit la fel? Timpul nu mai vrea să zboare, visul nu mai vrea să vină De la streașina cu vrăbii ciripitul nu-i mai spune “Bună dimineața, Oana!”, tac și florile-n grădină Sufletul
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
geografia și spiritualitatea acestor locuri. Meritul autorilor este acela că au cercetat și au adunat laolaltă prețioasele informații oferite de documentele vremii, le-au coroborat cu mărturii ale localnicilor și au reconstituit istoria evolutivă a acestei localități. Sunt viu ilustrate graiul și portul oamenilor locului, zestrea folclorică și personalitățile reprezentative de-a lungul timpului, elemente definitorii ale unei identități locale bine conturate. Scrisă într-un limbaj accesibil, Monografia Brădeștilor se înscrie într-un val recuperator de identitate națională, atât de necesar
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
Le ignor privind spre stele Și mă rog la Dumnezeu Să m-ajute-n clipe grele Așa cum face mereu. Cu doze mici de iubire, Picurate-n al meu vers, Vreau să dau la toți de știre Că nu am suflet pervers. Iubesc graiul, iubesc glia Și urmașii, îndeajuns, M-am născut în România Și n-am nimic de ascuns. Referință Bibliografică: De veghe / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniela
DE VEGHE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348468_a_349797]
-
are eroii ei care sfidează orice frontieră. Când grănicerii români îi fugăresc prin apele teritoriale pe braconierii turci împătimiți dupa calcan, i-ar putea interpela cu următoarele vorbe: fudul musafir, belea dușman! Nu de alta, dar înseamnă același lucru în graiul lui Harap Alb și al Cosânzenelor de pe carpetele cu răpirea din serai... Dat fiind faptul că, fondul comun de cuvinte este mult mai larg decât o carpetă, este de presupus că discuția dintre cele două grupuri se va relaxa treptat
POVESTEA VORBEI... de KASANDRA KALMANN-NĂSĂUDEAN, MADRID, SPANIA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345024_a_346353]
-
și încă nu-i destul. Sunt Ele și sunt Ei, Noi suntem și sunt Eu, O energie vie ce blocuri de cuvinte Până la cer înalță spre tălpi de Dumnezeu Dând Rugii măreție și României sfinte. Sunt doar un sol al graiului străbun Pe care îl versific uneori în fugă Învrednicit de Dumnezeu cel Bun Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă. Sunt devastat de-atâtea triste toamne Câte să-ndur, să duc, m-ai blestemat Sau m-ai blagoslovit, Tu, Doamne, Să
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345067_a_346396]
-
până la științele pozitive, devenind astfel conștiința noastră mai bună, sau poate mustrarea de conștiință a oricărui intelectual, care-i vede necuprinsul, adică sinteză însăși.” În opinia nu numai a mea, nu vom avea un al doilea Eminescu, el devenind arheul graiului și culturii noastre. În unul din aforismele din Jurnalul de idei, marele Constantin Noica scrie: „O națiune se poate educa printr-un om - Eminescu - și chiar printr-un singur cuvânt - intru”. Iar afirmația să culminativa este aceasta: „Cu numele lui
GANDURI DESPRE EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345155_a_346484]
-
neoficial ca să spun așa. Criminalul a clacat psihologic și când s-a crezut la adăpost s-a fălit unui prieten de-al lui de la țară. Când s-a întors la unitate, i-am prezentat înregistrarea convorbirii și a rămas fără grai. Orice criminal ajunge să comită o eroare, oricât de „curat” ar fi lucrat. Până acum însă, Claudia continua să joace tare. - Și dumneavoastră ce doriți în fond de la mine? Roșeațăîn obraji. Iritare. Poate ar fi fost cazul să-i ofere
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
face depărtare pentru că el vine din mit, e frate cu soarele, cu luna, cu stelele, el e zeul tutelar al limbii române, a rupt orizontul limbii în două, a despărțit apele de uscat, dând sonoritate limbii și cununând-o cu graiul popular. acest tânăr cu ochii mari va umbla prin sufletele noastre ca un orpheu și ni le va răscoli cu dorurile lui, ne va înduioșea, ne va bucura, ne va întrista, cât va dăinui limba românească. duminică, 13 ianuarie 2013
EMINESCU-ORPHEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345184_a_346513]
-
nemurire cât o fi om pe pământ. mamă, al clipei mele dor zâmbet cald și alinare glas mieros, mângâietor, mirosind ca și o floare. mamă,mamă dulce mamă leagăn și vorbă aleasă, atingerea-ți mătăsoasă îmi vindecă orice rană. dulce grai și dulce glas umbra gândurilor mele stea venita ești din stele, ultimul meu dor rămas. De ziua mamei De ziua măicuței mele Un buchet de viorele Cu drag am să-i dăruiesc Să știe că o iubesc. Florile stau sub
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
publice articole și studii de specialitate. În anul 1935 debutează în revista „Vatra” din Năsăud cu articolul „Panait Istrati” și „Gânduri pentru cei duși” (Veronica Micle), iar în 1937 publică în „Buletinul Philippide” primul său studiu cu conținut lingvistic intitulat „Graiul satului Nepos”. Uneori își semnează studiile și articolele cu pseudonime : I.Stratiga, Gr. Savel, Eusebiu Mărgărint, Mihai Vărăreanu, apărute în periodice precum „Ardealul”, „Cuget moldovenesc” „Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Analele Universității „Alexandru Ioan Cuza
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
de alte limbi. În consecință, de la potențial treizeci de milioane de citiori, la peste un miliard. Iar întreprinderea în sine nu este făcută doar de traducători de profesie, ci mult mai înțelept, de poeți care cunosc foarte bine subtilitățile ambelor graiuri. Și nu pot să nu amitesc de augmentarea volumului, foarte inspirată, cu desene ale deja cunoscutei Elleny Pendefunda. Spun asta spre cinstea ei și cu mare admirație pentru vârsta la care lucrează, cu multă seriozitate, în domeniul creeației, cea care
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
un țăran trecut de a doua tinerețe care vena pe lângă carul cu boi fluierând o doină de suflet. Când s-a apropiat de cișmea și-a ridicat pălăria, a înclinat capul cu respect și le-a grăi cu-un dulce grai. Bună ziua la dumneavoastră, dragi români! Bună să-ți fie inima, bade, îi răspund moșnegii deodată. După ce a băut câteva cupe de apă, s-a așezat pe capătul jgheabului, s-a închinat și a spus cu evlavie: „Mulțumescu-Ți Doamne pentru apa
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
și senine. La -Întâi Decembrie- ne duce gândul Bucurându-ne, țară scumpă, în zăpadă, Cum înaintașii au vrut să te vadă : Întreagă, bogată, liberă ca vântul... Ai fost legată de pământul strămoșesc Rămânând statornică, -firească urmare-, -Împotriva năvălirilor barbare- Prin grai, credință și-obiceiul românesc. Cum Mihai Viteazul te-a dorit întreagă, Te-ai pregătit istoric ani grei pământești Și,..prin jertfa ființei sale sufletești Regele a reușit să te-nțeleagă... Azi, contemplându-te, simțim căldura ta, Deși, ușor, lin, se
PATRIA de LIA RUSE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376927_a_378256]
-
Articolele Autorului De ce mă las pradă acestei himere ce-mi strânge în suflet doar dor de înalt, când dinspre Zenit vine numai tăcere sculptată-n Nadir într-un sfinx de bazalt ? I-ascult necuvântul privindu-i muțenia transmisă-ntr-un grai mie necunoscut și-ncep, pas cu pas, să descopăr sluțenia cuvântului fără sfârșit și-nceput. Nu-s somn, nici trezii, doar iluzii în piatra, ce-i simbol de veșnic cu chip albăstriu, târziu părăsesc nemișcarea-i din Hatra, tăcuta relicvă
SFINX de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377040_a_378369]
-
istoria dincolo de Prut? Amarnica și blestemata fu ziua de vară în 940! Și amare ne fură toate zilele și zilișoarele vieții. Vai de suflet de român necăjit și înstrăinat! Ca niște puiuți pribegiți am ramas ... Ne mai îndulceam amaru cu graiul și cu cantul nost.... Da 'îi mulțămesc lui Dumnezeu și acucă n-or uitat copii mei vorba noastră... “ Iar pe alta foaie mai îngălbenita față citi: “Nu mai am nădejde...Nu mai am nădejde Doamne!O să mor prin locuri
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
al muzicii văzute ca o „expresie pură a unei stări de suflet” de către GEORGE ENESCU, noblețea aceea curgătoare și mitică, aidoma simbiozei nemaiîntâlnite dintre fizionomia calmă a pustiului galben și modulația vijelioasă a unui fluviu nepotolit. Căci „muzica este un grai izvorât din inimă și menit s-aducă dragoste și-nfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite”, spunea același compozitor român în cadrul Discursului de recepție rostit în Ședința Academiei Române, în anul 1933. Iar pentru HARICLEEA DARCLÉE, relația
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Într-o zi la cantină, a sosit mătușa ei de la Oradea. De fericire Babutzi, așa-i spuneau ai ei, s-a aruncat la gâtul mătușii. Cerberul, eu stăteam mai la o parte, i-a prins mâna și a rămas fără grai. ,,Ce-i asta, Babutzi, dragă, ce-i cu inelul ăsta?!”...,,Tuși dragă, m-am logodit cu Boris, am vorbit eu cu Mami despre el. Uite-l acolo...” ,,Care?!, ăla cu părul?!, Doamne, Doamne! Mama ta știe?! Unchiul Andrei știe?!...” Încă
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SONETE CONTEMPORANE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului GRAI Se mai aude vocea ei și-acum, Când preferăm, neliniștii, popasul Și-n noapte ascultăm cum bate ceasul, Iar hornul se ridică-n stâlpi de fum. Chiar așa stins, e tot același glasul, Care ne-a însoțit mereu pe drum
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
ceasul, Iar hornul se ridică-n stâlpi de fum. Chiar așa stins, e tot același glasul, Care ne-a însoțit mereu pe drum, Când sufletul era pierdut în scrum Și prea sărac ne rămânea sălașul. Iubirea, ce venea cu dulce grai Și picura pe buze și pe gură, O tot trăim și-acum și încă mai Așteaptă să ne stingă-n inimă arsură, De mână să ne ia, să zică ,,Hai !’’ Și să refacă vechea legătură. ÎNGER În magazinul nostru despre
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
speriat când m-a văzut cu părul măciucă în cap, cu ochii holbați și mut. M-a păzit toată noaptea și s-a rugat în fața icoanei, a stropit cu agheasmă, a aprins tămâie și abia spre dimineață mi-a revenit graiul. Când i-am povestit ce am pățit a rămas înmărmurită. Primărița interveni prompt pe un ton serios: - Oameni buni, este consăteana noastră și obștea are obligația s-o îngroape. Vorbesc cu preotul pentru un loc într-un colț al cimitirului
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
și-a mamei le oftez, Și dorul mă lovește în limba mea frumoasă, În limba mea în care scriu acu și acest vers. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea iubirile se leagă. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... PĂMÂNTULE STRĂBUN, ÎNDURERAT ! În Țara noastră noi suntem stăpâni Și nimănui nu vom ceda Pământul bunilor-străbuni, Nici după ce vom deceda! Ne este Țara ca o casă mică, În care-avem și bucurie și nevoi
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]