2,054 matches
-
și mi-o lipește de frunte. Nimeni nu face economie de scuipat. Mă trezesc, într-o clipă, cu toată fața acoperită de bancnote. Unchiul aplaudă, își suflecă teatral mânecile și lasă să se vadă niște tatuaje de poveste: gratii, gratii, gratii și iar gratii. Îmi ia vioara, dar numai așa, ca să nu fie singur pe lume, și începe să cânte ca și cum și-ar spune ultima dorință: "Mamă, dacă mă iubești / Vino sus la Văcărești"... Ninetistele nu mai aveau lacrimi; căzuseră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lipește de frunte. Nimeni nu face economie de scuipat. Mă trezesc, într-o clipă, cu toată fața acoperită de bancnote. Unchiul aplaudă, își suflecă teatral mânecile și lasă să se vadă niște tatuaje de poveste: gratii, gratii, gratii și iar gratii. Îmi ia vioara, dar numai așa, ca să nu fie singur pe lume, și începe să cânte ca și cum și-ar spune ultima dorință: "Mamă, dacă mă iubești / Vino sus la Văcărești"... Ninetistele nu mai aveau lacrimi; căzuseră în transă. Își lipiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ce aveau să viseze în nopțile viitoare. Cărțoiul cel vestit al Ninetei avea să fie din nou la mare căutare. Nu trebuia să pierd ocazia. Dona, cea cu un singur n, deja moțăia. Sunt sigur că nu visa decât niște gratii după care un crai de poveste-i cânta doar numai ei: "Dona, dacă mă iubești / Vino sus la Văcărești"... Apoi, brusc, Grătărel s-a apropiat de mine și mi-a întins un plic îngălbenit de vreme: "E cadoul meu; cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ori mai grea decât iarba obișnuită. Dacă o ai, poți deschide orice încuietoare de fier, orice lacăt, orice lanț sau legătură păzitoare de comori. Și, aflați de la mine: cele mai grele lacăte, cele mai nenorocite lanțuri nu sunt aruncate peste gratiile închisorilor, ci peste inimile împietrite ale oamenilor. Iar comorile noastre cele mai bogate, pe care trebuie să le păstrăm, sunt inimile celor dragi. La asta folosește iarba fiarelor. Sunt de toate hoț, declasat, pleava lumii, oaia neagră a universului dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mai putea atunci apropia cineva de un om?... Târziu, când ruptura devenise aproape inevitabilă, ți-am sugerat, glumind, să desfaci plicul cu iarba fiarelor, cu planta aceea magică despre care spuneai că face și desface, rupe lanțuri, sfărâmă lacăte și gratii, întreține flacăra speranței... Ai zâmbit amar. Dar eu știam că tu fuseseși fermecat de darul acela insolit al ciudatului tău unchi, Grătărel, că aveai încredere în puterile magice ale minunii din acel plic. N-ai deschis plicul. Atunci am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mascații au fost înștiințați că se pot prezenta, pentru a-l prelua și a-l duce la interogatoriu. A urmat un proces mai răsunător decât multe alte, din acea vreme. L-au judecat, lau condamnat și l-au pus după gratii. și ce mai viață de huzur a dus, Mobulu Moni, după gratii! Trai de mare restaurant de lux. Apoi au venit alegerile. Au ieșit învingători ai lui. Roata istoriei și-a modificat direcția de mers. Dosarul Mobulului Moni a fost
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
și a-l duce la interogatoriu. A urmat un proces mai răsunător decât multe alte, din acea vreme. L-au judecat, lau condamnat și l-au pus după gratii. și ce mai viață de huzur a dus, Mobulu Moni, după gratii! Trai de mare restaurant de lux. Apoi au venit alegerile. Au ieșit învingători ai lui. Roata istoriei și-a modificat direcția de mers. Dosarul Mobulului Moni a fost redeschis. Rejudecat. Reformulate concluziile. Mobulu repus în toate drepturile, de care anterior
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ce, la poarta penitenciarului? Mai nimic, zice un zeflemist, că, din orice țânțar, ușor se iscă un armăsar, iar, orice bâzâit de gâză naște un psalmodic ritm simfonic. Vine un șef. Mare șef. Confirmă faptul că Elena se află după gratii. Deocamdată, precizază el, pentru învinuire de omor. Ea, cică, ar fi omorât bătrâna căreia i-au fost, ulterior, jefuiți, banii (milioane de dolari), și bijuteriile, din caseta ascunsă cu dibăcie, la fundul coșului de gunoi menajer. Încep comentariile: nu ar
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
impură. Ajuns În acest punct dilematic, Rudolf B. a ales moartea. El a fost singurul erou și poet adevărat din cîți mi-a fost dat să cunosc În această scurtă contemporaneitate atît de instabilă. Un gard lung de fier printre gratiile căruia se zărește parcul cu peluze de iarbă și ronduri de flori. În partea centrală se Înalță, retrasă mult În interior, o construcție din piatră cenușie, Într-o arhitectură sobră datînd probabil de prin anii 20-30, o clădire cu multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o femeie borțoasă care vorbește ungurește și cei de pe scaune se fac că nu o văd... fețe indiferente, absente, acoperind o frică ce se zbate ca o maimuță turbată În cușcă, oameni urmăriți alergînd Înlăuntrul lor besmetici, lovindu-se de gratiile coastelor, sîngerînd acolo și urlînd Înfundat, fiecare călău e victima altui călău și aceeași mască mortuară pe toate chipurile de parcă ne-am afla În plin carnaval, un carnaval straniu ca un pustiu cu dune egale, uniforme, așteptînd simunul Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fi plecat să lucreze la o fabrică din Împrejurimile Trunpingtonului. După fiecare bombardament aerian, obișnuia să hoinărească pe străzi și să-și noteze cu un fel de speranță prăvăliile sau restaurantele distruse - ca un deținut care taie, una cîte una, gratiile celulei. Doamna Purvis aduse Înapoi cozonacul, Într-o cutie de tablă pentru biscuiți. Trei funți și jumătate?! rosti ea cu dispreț În glas. Abia dacă are trei funți! Să nu te-ncrezi niciodată În societățile astea de binefacere. Arthur Rowe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
care era hotărît s-o expedieze prin poștă la Scotland Yard: nu poți ști niciodată ce idei năstrușnice pot să le treacă prin cap celor de la poliție, iar el, unul, nu voia ca singurul său aliat să fie pus după gratii. După ce termină, reciti ce scrisese, sub privirile chelneriței. Povestea lui i se păru cam cusută cu ață albă: un cozonac, vizita unui necunoscut, amintirea unui gust suspect. Dar Începînd cu moartea lui Cost, totul părea să indice propria lui vinovăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
este o emoție intensă și profundă, un sentiment Îmbătător de plenitudine, resimțit de Întreaga conștiință; Îl putem compara cu beția, cu transa, cu extazul. Odată, scosese pasărea din colivie. Terorizat, canarul se găinățase pe canapea, pe urmă se izbise de gratiile coliviei căutând să intre Înapoi. O lună mai târziu, Djerzinski făcu o nouă Încercare. De data asta, sărmana vietate căzuse pe fereastră; amortizându-și de bine de rău căderea, pasărea izbutise să aterizeze Într-un balcon, la blocul de peste drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
urmă cu douăzeci de ani, Adjila a rămas câteva secunde fără să facă nimic, a roșit puțin. Apoi, cu multă blândețe, mi-a Îndepărtat mâna; dar nu s-a ridicat, nu a făcut nici un gest ca să plece. Prin fereastra cu gratii, am văzut o elevă traversând curtea, grăbindu-se În direcția gării. Cu mâna dreaptă, mi-am deschis fermoarul de la prohab. Ea a făcut ochii mari, privirea i s-a pironit pe sexul meu. Ochii ei emanau vibrații fierbinți, aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mai mică, dar nu din cauza depărtării, ci pentru că este micșorată involuntar de mediul înconjurător. Tocmai fusese cineva într‑un parc, iar acum este un nimeni într‑un tramvai. Este o experiență îngrozitoare, fiindcă implică și pericolul dispariției totale. Întunericul înghite gratiile parcului, de parcă nici n‑ar fi fost. Parcul a dispărut, Rainer mai există, dar în altă parte. În urma lui dispare toată lumina care poartă numele de Sophie și nu persistă niciodată prea îndelung. Rainer însă e nevoit să rămână mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
treziți de adierea proaspătă. Privi cerul alb și pufos, zidurile caselor albăstrii, panglicile lucii și umede ale străzilor mișcate de goana vreunei mașini, depărtându-se repede, ca o insectă rătăcită. Se prinse de marginile ferestrei, desfăcând mult brațele. Ferestrele aveau gratii groase de fier. Cer hașurat. Încă alb, totuși, senin. „Închisoarea, boala, singurătatea, nenorocirile acestei vieți ciudate. Scurtă, imprevizibilă durată, de care să ne bucurăm. Dacă nu mi-ar fi silă că am auzit cuvintele de la dânsul, cine știe, le-aș
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
probabil, un duș, și-a revenit. Avea tot timpul. A trecut mai mult de o oră de când a plecat.“ Dar nu se auzea, nici acum, vreo mișcare. „Au deschis doar ușa. Să vadă dacă n-am rupt cumva în pumni gratiile și am evadat, sărind de la etaj. M-au văzut la locul meu și au închis mulțumiți ușa. Sau a fost tot el, să mai arunce o privire între două sorbituri.“ Simți, poate, atunci, o mână moale pe umăr ? Tresări, șarpele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fel de duioșie. O ridică, o lovi de pervaz s-o scuture de praf. O perie, apoi, cu palma. O așeză, cu mișcări încete și grijulii, pe capul ras. Se apropie și mai mult de fereastră. Își vârâse capul până la gratii, să primească aerul și lumina rece a zilei, fugind de vocea care o urmărea. Vuiau parcă sirene, le auzea și nu le auzea, toată noaptea urlaseră, poate, anume pentru dânsa și nu le auzise. — Ai fost cuminte. Poți să te
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
încerca, în zadarnice chinuri, să se împreuneze, foamea urșilor hrăniți cu saci de pâine, maimuța mută și buboasă. Grădina părea pustie. — A, n-ați mai fost de mult... Numai un bilet ? Azi ați venit singur ? Trecu spre zona cuștilor cu gratii, în dreptul prietenilor de altădată. Îi privi și îi părăsi, fără să-și poată aminti, apoi, ce văzuse. Întâlni curând un chioșc. Nu, n-aveau sifon. Rămase la umbră pe o bancă prăfuită, cu spatele spre alee și privirea pierdută în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
viața de unul singur În sudul Brooklyn-ului are și unele dezavantaje. Locuința ta seamănă cu un vagon de tren numai că-i ceva mai scurtă și n-are decît o singură fereastră la fiecare capăt. La fereastra din față sînt gratii puse de proprietăreasă pentru a Împiedica derbedeii din acest cartier plăcut să pătrundă Înăuntru; iarna, Încăperea este rece și Întunecoasă, pereții mustesc de o transpirație lipicioasă, vara transpiri doar tu, dar din abundență, să te saturi; se face o căldură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
îi împrăștie pe uscații veniți să-și arate pătrățelele de pe abdomen. - Guzgan jegos mai ești, Baroane, pișa-m-aș în gura ta! urlă Inspectorul intoxicat. - Bă, băăă, hai să vedeți o puicuță, le abate atenția Tinctură, agățat de geamul cu gratii groase, ruginite al sălii. Ca prin farmec toți uită de înjurături și se reped buluc să vadă minunea. - Fiuuu! ce bucatăă! paișpe copii aș face cu blonda asta! - He, he, băi sulică, du-te-n vestiar și freacă-ți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
biroul lui de la capătul curcubeului, în spatele norilor făinoși de Lucky Strike - placentă a unui duh slab în căutarea sticlei. Mâine o să-i citim ce-a mai rămas din Keats și Berdiaev - apoi câșlegiul. Cu lupa lui Haralambie am văzut printre gratii solul roșu și bocnă cu alb pe la poli al planetei Marte - Septembrie. Mai întâi pe lângă gardurile stufoase și pereții ciuruiți apoi spărtura când! o roată de foc sfârâi pe lângă zidurile murdare de dincolo și mănușa vorace a crăpăturii mă sorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care dețineau acțiuni la cluburi italiene. Ăștia se lăudau că stăpâneau un sfert de sfârc de-al lui Mutu - autentic pentru că era tatuat - și o bătătură din talpa lui Chivu. Din cauza asta fuseseră nevoiți să-și pună uși metalice și gratii la balcon, chiar dacă locuiau la etajul opt. Cosmin ieși pe balcon, să nu scape scrumul pe covor. Printre blocuri văzu mișunând trupuri obeze sau ațoase, cămilite, cărând sacoșe doldora. Aveau umerii frânți, mergeau cu genunchii îndoiți. Pe chipurile de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ușă din lemn gros, negeluit, ferecată pe partea din care o vedem noi cu mari bucăți de metal și cu mai multe zăvoare. În partea de mijloc a ușii, la Înălțimea unui stat de om, o deschizătură dreptunghiulară cu două gratii de metal, un fel de vizetă. Ținând strâns gratiile În mâini, dincolo de ușă, se afla o femeie frumoasă, tunsă scurt, foarte tânără. Privește cu descurajare undeva În sus. Un bărbat foarte solid cu o beretă marinărească și cu un tricou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care o vedem noi cu mari bucăți de metal și cu mai multe zăvoare. În partea de mijloc a ușii, la Înălțimea unui stat de om, o deschizătură dreptunghiulară cu două gratii de metal, un fel de vizetă. Ținând strâns gratiile În mâini, dincolo de ușă, se afla o femeie frumoasă, tunsă scurt, foarte tânără. Privește cu descurajare undeva În sus. Un bărbat foarte solid cu o beretă marinărească și cu un tricou dungat, rupt În bucăți. De gât are legat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]