2,864 matches
-
Nicolae Ceaușescu. În cadrul acestei diplomații bisericești au fost integrați și preoți-profesori foști deținuți politici, Între aceștia și cunoscutul teolog Dumitru Stăniloae, trecut prin calvarul detenției politice Între 1958 și 1963. Mai mult, Într-o perioadă În care preoții și enoriașii greco-catolici clandestini Încă mai erau supuși la hărțuieli și intimidări, reputatul dogmatist publica lucrări În care Încerca să demonstreze că Biserica Română Unită (BRU) a reprezentat doar o tentativă de dezmembrare a poporului român. Probabil Între 400 și 600 de clerici
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
clandestini Încă mai erau supuși la hărțuieli și intimidări, reputatul dogmatist publica lucrări În care Încerca să demonstreze că Biserica Română Unită (BRU) a reprezentat doar o tentativă de dezmembrare a poporului român. Probabil Între 400 și 600 de clerici greco-catolici au trecut prin universul concentraționar comunist, dar aici se impune precizarea că unii preoți uniți au suferit două sau chiar mai multe arestări și detenții În perioade diferite. În plus, BRU a fost singura Biserică suprimată de autoritățile comuniste, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
clericilor din „rezistență” a fost importantă; În plus, o parte dintre preoții reveniți și-au retractat apoi semnătura de trecere la ortodoxie. După simulacrul de sinod, numit și congres, desfășurat În Cluj la 1 octombrie 194834, toți cei șase episcopi greco-catolici (Ioan Suciu, Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan și Vasile Aftenie) au fost arestați Între 27 și 29 octombrie, iar apoi transferați la vila Patriarhiei de la Dragoslavele, la mănăstirea Căldărușani și ulterior la Închisoarea Sighet. Locul ierarhilor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
29 octombrie, iar apoi transferați la vila Patriarhiei de la Dragoslavele, la mănăstirea Căldărușani și ulterior la Închisoarea Sighet. Locul ierarhilor a fost luat de ternare. Nunțiatura Apostolică a avut un rol important În constituirea acestor ternare de conducere ale eparhiilor greco-catolice, dar din vara anului 1950 greco-catolicii din clandestinitate nu au mai putut conta pe sprijinul moral și material al Vaticanului, deoarece diplomații Sfântului Scaun au fost implicați Într-un proces de spionaj, fiind siliți să părăsească România la 7 iulie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe sprijinul moral și material al Vaticanului, deoarece diplomații Sfântului Scaun au fost implicați Într-un proces de spionaj, fiind siliți să părăsească România la 7 iulie. Nunțiatura a reușit Însă În primii ani de după scoaterea În afara legii a cultului greco-catolic să consacre sau să contribuie la consacrarea a șase episcopi auxiliari clandestini: Alexandru Todea, Tit Liviu Chinezu, Iuliu Hirțea, Ioan Chertes, Ioan Ploscaru și Ioan Dragomir. Primul episcop decedat În temnițele regimului comunist a fost Vasile Aftenie, ucis În Închisoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
apelat la penibile mijloace de a ascunde detenția episcopilor uniți În mănăstirile ortodoxe În perioadele 1948-1950 și 1955-197035. De altfel, partea cea mai dureroasă și mai delicată a memoriilor lui Iuliu Hossu este cea consacrată raporturilor cu ierarhia ortodoxă, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla consemnând cu o profundă tristețe purtarea cinică și lipsită de pocăință a unor prelați ortodocși, precum patriarhul Justinian Marina, mitropoliții Nicolae Bălan și Justin Moisescu, episcopii Nicolae Colan și Teoctist Arăpașu. Cu cel din urmă, Iuliu Hossu a
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prelați ortodocși, precum patriarhul Justinian Marina, mitropoliții Nicolae Bălan și Justin Moisescu, episcopii Nicolae Colan și Teoctist Arăpașu. Cu cel din urmă, Iuliu Hossu a purtat mai multe discuții În contradictoriu atât la Curtea de Argeș, cât și la mănăstirea Ciorogârla. Ierarhul greco-catolic notează că, la 14 august 1956, a fost vizitat la Ciorogârla de episcopul vicar Teoctist și de Alexandru Ionescu, vicar patriarhal, care i-au adus trista veste a separării de cei doi confrați, episcopii Alexandru Rusu și Ioan Bălan. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu nimic la credința lor politică și religioasă. Hossu a declarat În fața episcopului Tșeoctistț Arăpaș, Al. Ionescu și I. Florea: „Credința noastră este viața noastră. Atunci când ni se va lua viața, atunci vom fi dezlegați de credința noastră”36. Practicile greco-catolice s-au perpetuat Însă și În bisericile devenite ortodoxe, unde, În mai multe cazuri, oficiau foști preoți uniți trecuți la BOR. Mai ales de la jumătatea deceniului șase, fie prelații ortodocși, fie autoritățile statale au exercitat presiuni asupra acestora pentru Înlăturarea
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
uitat pe enoriașii uniți care au pierit În universul concentraționar comunist. BOR, care oricum a dat cel mai mare număr de preoți arestați, nu avea nevoie de o astfel de „competiție” cu arbitrii care ocolesc reguli deontologice elementare. Potrivit părții greco-catolice, unii preoți uniți trecuți la ortodoxie, dar care ulterior au retractat și au fost arestați apar În Martirologiu ca fiind ortodocși. În plus, coordonatorul general al acestei lucrări ar fi eliminat din textul articolelor privitoare la mărturisitorii greco-catolici chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Potrivit părții greco-catolice, unii preoți uniți trecuți la ortodoxie, dar care ulterior au retractat și au fost arestați apar În Martirologiu ca fiind ortodocși. În plus, coordonatorul general al acestei lucrări ar fi eliminat din textul articolelor privitoare la mărturisitorii greco-catolici chiar și cele mai timide referiri la conivența cu organele de stat, pe linie antiuniată, a unor preoți și ierarhi ortodocși 38. În plus - s-au Întrebat greco-catolicii -, ce ar spune episcopul Iuliu Hossu dacă ar afla că o astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un numitor comun În ceea ce privește recuperarea trecutului recent. Rămași fără biserici, din iarna anului 1948, o parte din enoriașii uniți au Început să frecventeze lăcașurile de cult romano-catolice, iar unii clerici clandestini au decis, pentru a fi cât mai aproape de comunitățile greco-catolice, să adopte ritul latin și, implicit, să oficieze În bisericile catolice 39. Până În 1989, cu intensități diferite, ierarhi și preoți romano-catolici au oferit sprijin moral și material BRU clandestine; unul din promotorii acestui sprijin a fost, până În 1980, episcopul latin
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Magazin Istoric, an XXX, nr. 1 (346)/ianuarie 1996. Bogdan, Cătălin, „Insidioasa intoleranță”, Idei În dialog, an III, nr. 1 (16)/ ianuarie 2006. Bota, Ioan, Ionițoiu, Cicerone, Martiri și mărturisitori ai Bisericii din România (1948-1989). Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Biserica Romano-Catolică, prefață de Doina Cornea, ediția a II-a, Patmos, Cluj-Napoca, 1998. Bozgan, Ovidiu, Cronica unui eșec previzibil. România și Sfântul Scaun În epoca pontificatului lui Paul al VI-lea (1963-1978), Curtea Veche, București, 2004. Bucur, Ioan-Marius, Din istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Romano-Catolică, prefață de Doina Cornea, ediția a II-a, Patmos, Cluj-Napoca, 1998. Bozgan, Ovidiu, Cronica unui eșec previzibil. România și Sfântul Scaun În epoca pontificatului lui Paul al VI-lea (1963-1978), Curtea Veche, București, 2004. Bucur, Ioan-Marius, Din istoria Bisericii Greco-Catolice Române (1918-1953), Accent, Cluj-Napoca, 2003. Caravia, Paul, Constantinescu, Virgiliu, Stănescu, Flori, Biserica Întemnițată. România. 1944-1989, cuvânt Înainte de Radu Ciuceanu, studiu introductiv de Paul Caravia, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1998. Catalan, Gabriel, „Prigoana anticatolică În România Între 1949-1953. Arestări
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Church and State in Romania before and after 1989”, În Henry F. Carey (ed.), Romania since 1989: Politics, economics, and society, Lexington Books, Lanham, 2004. Totok, William, „Adevărul, nu Îngăduință”, Ziua, sâmbătă, 3 septembrie 2005. Vasile, Cristian (ed.), Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989. Documente și mărturii, Polirom, Iași, 2003. Vasile, Cristian, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică În timpul regimului comunist, Curtea Veche, București, 2003. Vasile, Cristian, „Elita greco-catolică din județul Satu Mare sub lupa Securității”, Arhiva istorică a României, serie
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
economics, and society, Lexington Books, Lanham, 2004. Totok, William, „Adevărul, nu Îngăduință”, Ziua, sâmbătă, 3 septembrie 2005. Vasile, Cristian (ed.), Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989. Documente și mărturii, Polirom, Iași, 2003. Vasile, Cristian, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică În timpul regimului comunist, Curtea Veche, București, 2003. Vasile, Cristian, „Elita greco-catolică din județul Satu Mare sub lupa Securității”, Arhiva istorică a României, serie nouă, vol. I, nr. 2/2004. Vasile, Cristian, „Un monument al memorialisticii românești. Amintirile lui Iuliu Hossu”, Apostrof
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Îngăduință”, Ziua, sâmbătă, 3 septembrie 2005. Vasile, Cristian (ed.), Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989. Documente și mărturii, Polirom, Iași, 2003. Vasile, Cristian, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică În timpul regimului comunist, Curtea Veche, București, 2003. Vasile, Cristian, „Elita greco-catolică din județul Satu Mare sub lupa Securității”, Arhiva istorică a României, serie nouă, vol. I, nr. 2/2004. Vasile, Cristian, „Un monument al memorialisticii românești. Amintirile lui Iuliu Hossu”, Apostrof, nr. 12/decembrie 2004. Vasile, Cristian, Biserica Ortodoxă Română În primul
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Oprea. Doina Cornea intră pentru prima dată În vizorul autorităților comuniste În 1949, pe când era studentă În primul an de facultate. După o razie În casa gazdei sale din Cluj, agenții Securității descoperă o circulară care Îi Îndemna pe credincioșii greco-catolici la rezistență, după ce Biserica Greco-Catolică fusese desființată prin decret de către comuniști. Doina Cornea primise scrisoarea de la un văr, teolog, cu rugămintea de a o copia și de a o oferi și altor cunoștințe. Ancheta care urmează imediat după arestare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prima dată În vizorul autorităților comuniste În 1949, pe când era studentă În primul an de facultate. După o razie În casa gazdei sale din Cluj, agenții Securității descoperă o circulară care Îi Îndemna pe credincioșii greco-catolici la rezistență, după ce Biserica Greco-Catolică fusese desființată prin decret de către comuniști. Doina Cornea primise scrisoarea de la un văr, teolog, cu rugămintea de a o copia și de a o oferi și altor cunoștințe. Ancheta care urmează imediat după arestare nu este brutală, ofițerii rezumându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în timp ce Iștihaza și Cecălaca sunt sate de maghiari (vezi și tabelul 1). Din spusele sătenilor, românii și maghiarii conviețuiesc în pace, neexistând conflicte în nici unul dintre satele comunei. În satul Ațintiș, 81,8% din populație este ortodoxă, 14,6% sunt greco-catolici, iar restul, în număr mic, romano-catolici, reformați și baptiști. În sat există o biserică ortodoxă și una greco-catolică, așezate față în față pe aceeași uliță (foto 1). Romano-catolicii merg la slujbă la biserica greco-catolică, iar cei de alte religii, în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
populație este ortodoxă, 14,6% sunt greco-catolici, iar restul, în număr mic, romano-catolici, reformați și baptiști. În sat există o biserică ortodoxă și una greco-catolică, așezate față în față pe aceeași uliță (foto 1). Romano-catolicii merg la slujbă la biserica greco-catolică, iar cei de alte religii, în Luduș sau în celelalte sate. În Cecălaca și Iștihaza, unde predomină populația de etnie maghiară, există și o pondere ridicată de religie reformată (după cum se vede în tabelul 2). Tabelul 2. Populația stabilă a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
celelalte sate. În Cecălaca și Iștihaza, unde predomină populația de etnie maghiară, există și o pondere ridicată de religie reformată (după cum se vede în tabelul 2). Tabelul 2. Populația stabilă a comunei Ațântiș după religie - număr de persoane Ortodoxă Romano-Catolică Greco-Catolică Reformată Penticostală Adventistă de ziua a șaptea Altă religie Ațântiș (comună) 899 13 112 491 49 48 11 ...din care Ațintiș 608 5 109 14 0 2 0 Botez 119 5 1 0 14 45 1 Cecălaca 122 0 0
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
19 3 2 179 0 0 10 Sâniacob 31 0 0 7 0 0 0 Sursa: Recensământul populației și locuințelor, 2002; Comisia Județeană de Statistică - Mureș. Foto 1. Biserica ortodoxă din satul Ațintiș. Peste drum se poate vedea turla bisericii greco-catolice Infrastructura satului Posibilități de transport sau „legăturile sătenilor cu lumea” Satul Ațintiș este amplasat la 5 kilometri de Luduș, singurul mijloc de transport până acolo fiind un autobuz care pleacă la Luduș dimineața la ora 8,00 și se întoarce
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
La 13 aprilie 1204, Constantinopolul este trecut prin foc și sabie, spre indignarea papei Inocențiu al III-lea (Gârdan, 2004). În prezent, în România își desfășoară activitatea 15 culte religioase, recunoscute oficial: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică), Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană (C.A.), Biserica Evanghelică Luterană Sinodo-Presbiteriană (S.P.), Biserica Unitariană, Biserica Armeană, Cultul Creștin de Rit Vechi, Cultul Musulman, Cultul Mozaic, Cultul Creștin Baptist, Cultul Adventist de Ziua a Șaptea, Cultul Penticostal
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
așezat pe lîngă satele românești și au participat la slujbele religioase din bisericile românilor, neavînd posibilitatea de a-și construi biserici proprii. Așa s-au întors la ortodoxie, căci în Galiția trecuseră (fuseseră obligați să treacă) în masă la biserica greco-catolică, sub presiunea bisericii catolice, biserica oficială din Galiția. În toate bisericile ortodoxe din Bucovina slujba se oficia în limba română pînă spre jumătatea secolului al XIX-lea, cînd a fost acceptată și limba ruteană ca slujbă de oficiere în bisericile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
urmăreau distrugerea Bisericii, prin anexarea ei puterii politice bolșevice. Studiul istoricului de la Institutul de Istorie Recentă, Adrian Nicolae Petcu, " Cazul Episcopului Nicolae Popovici" demolează o parte a tezei comuniste potrivit căreia Biserica Ortodoxă nu a dat martirii ei, precum Biserica greco-catolică sau romano-catolică. Acest caz este grăitor pentru ținuta unui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe care, alături de alți reprezentanți de marcă: Irineu Mihălcescu, Visarion Puiu, Nicolae Bălan, Vartolomeu, Nicolae Colan ș.a au înțeles să se opună ateismului puterii comuniste și
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]