2,018 matches
-
săptămânilor. Pe măsură ce se înaintează în epoca post-exilică, numărul acestor mărturii tinde să crească, chiar dacă, la început, doar în sânul iudaismului heterodox. În Cartea Jubileelor (datată probabil în secolul al II-lea î.C. pe baza unor fragmente descoperite în prima grotă de la Qumran; textul complet s-a păstrat doar în limba etiopiană antică; Sacchi 1981, pp. 179 ș.u.) 6,21 se afirmă: „E vorba de sărbătoarea jurămintelor, sărbătoarea primițiilor. Dublă este sărbătorea și dublu este conținutul său...”. În originalul ebraic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pp. 270 ș.u. și García / Martone 1996, pp. 198 ș.u.), unde sunt numiți 52 de capi ai familiilor pentru a sluji săptămânal, prin rotație, formând deci un an de 52 de săptămâni! E relevant apoi calendarul liturgic din grota 4, numit mišmărôt 4Q 320 ș.u. (García / Martone 1996), „memorandum [al lucrurilor de observat]”, 4Q 319-337, care confirmă utilizarea de către grupul de la Qumran a calendarului Cărții Jubileelor. d) Situația este mai complexă de cât pare la prima vedere: cum
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
salonului oval, marginea exterioară a grădinii se pierde sub linia orizontului, semănând cu un covor uriaș de flori meșteșugit aranjate pentru a crea cea mai bună perspectivă vizuală. Această imagine era completată de fântânile arteziene și de micile peșteri și grote construite pe dealurile din apropiere. Inaugurarea castelului a avut loc la data de 17 August 1661. Totul a fost pregătit în cele mai mici detalii pentru a primi șase mii de invitați. Vizita altețelor regale a început printr-un tur
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai sus menționate. Iar pentru a fi adusă spre palat, era nevoie de un sistem ingenios de conducte, fiind apoi colectată în rezervoare situate pe acoperișurile clădirilor ce împrejmuiau parcul. Din aceste rezervoare un labirint de țevi purta apa către grote, bazine, lacuri, fântâni și canale. Nimeni și nimic nu putea depăși ingeniozitatea cu care au fost calculate toate aceste detalii. Iluzia optică produsă de jocul de apă din Bazinul Oglinzilor a fost recreată mai apoi în Băile lui Apolo și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Oglinzile de Apă. Desigur, regele nu a uitat de lucrarea care a stat la baza conceptului palatului Vaux le Vicomte: Visul lui Polifil. Din acest motiv regăsim în grădinile palatului mai multe motive centrale ale operei. Unul dintre acestea este grota lui Téthys, care povestește dragostea lui Psyché. Simbolic, dubla căutare a dragostei și a înțelepciunii este tema centrală a parcului. Domnișoara de Scudéry descrie grădina utilizând cuvinte alese:„această grădină magnifică[...] inspiră dragoste și plăcere celor care au inima capabilă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nu prezintă interes pentru ascultător, metoda nu prea mai este folosită. Urechea mărită este o antenă parabolică folosită pentru captarea sunetelor; antena obișnuită de captare a sunetelor poate fi folosită și la captarea electrică a emanațiilor de date. În Vietnam, grotele dealurilor erau folosite ca o ureche mărită. Pușca de vânătoare este o variantă a antenei acustice, care folosește o serie de conuri concentrice de întărire reciprocă, montate de-a lungul unei vergele. Cea mai simplă formă constă în plasarea aparatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
simplu fascinat nu doar de finețea acestor minunate gravuri (realizate într-o epocă în care peisajul de lîngă Combarelles, dominat azi de păduri de stejari, era o stepă imensă pe care se plimbau mamuți, rinoceri cu blană și lei de grote), ci și de vechimea lor. Pentru că nu e deloc vorba de desene stîngace; tipul acesta de artă e la fel de rafinată, în orice caz la fel de magistral executată, ca tot ce s-a realizat de atunci și pînă astăzi. Toate prejudecățile asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Chauvet, în Franța sau la Altamira, în Spania. Să remarcăm un lucru înainte de a merge mai departe: cititorul va înțelege că refuzăm să vorbim despre artă în privința capacității pe care o aveau primii oameni de a istorisi povești pe pereții grotelor. Omul este un animal care face parte din familia hominidelor (Hominidae), apărută, se pare, în urmă cu cinci milioane de ani, în Africa. Aparține speciei Homo Sapiens, apărută fără îndoială tot pe continentul african sau în vecinătatea sa, pe la 160
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
000. Potrivit paleoantropologilor, primii stăpînesc focul, inventează tehnici sofisticate de fabricare a uneltelor, construiesc colibe, își îngroapă fără îndoială morții, se adaptează la medii de viață dificile și la importante schimbări climaterice. Dar ei nu desenează, nu pictează pe pereții grotelor. În privința primilor Homo sapiens, strămoșii noștri direcți, avem de a face nu cu o evoluție ci cu o discontinuitate: "În arta oamenilor de CroMagnon se vede ce anume diferențiază specia noastră nu doar de celelalte animale, ci și de hominizii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mintea lor și de a o recrea în lumea reală, în afara lor." E de la sine înțeles, ceea ce desemnează paleo-antropologii prin expresia "gîndire simbolică" se regăsește în mare măsură în ceea ce noi numim "imaginație creatoare de lumi": minunatele desene de pe pereții grotelor reprezintă, după expresia folosită de Tattersall, o "complexă recreare a lumii exterioare". Au fost găsite urme ale acestei activități simbolice, și mai vechi decît cele din Europa, mai ales în Africa și în Australia (ele datează de la 50.000). Lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
fântâna din marmură de carara, sau la Putia dell'Ostello, un wine-bar, aproape de La pescheria, piața de pește. La sfârșit de călătorie la Noto, Marco mi-a făcut o surpriză și mi-a arătat subsolul de la Putia dell'Ostello, o grotă peste apa râului. Înainte să intrăm în barul care îl ascundea pe Amenano, traversând piața, Marco se oprește la o tarabă cu fructe. Portocale roșii de Sicilia. Ia una, o cântărește în palmă, face cu ochiul vânzătorului, apoi se întoarce
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
-mi spuneți... (ital.) 20 Cartier, centrul istoric în Ortigia, Siracusa. 21 Cotidian italian fondat la Milano, în 1876. 22 Aretusa, convinsă de atâta dragoste și insistență, a cedat rugăminților lui Alfeu. Artemis, pentru a le pecetlui dragostea, a săpat o grotă sub fântână. (ital.) 23 O insulă, Ortigia, plutește în mijlocul mării întunecate, în contrast cu Trinacria, unde se află gura țâșnitoare a lui Alfeu, împreună cu izvorul frumoasei Aretusa. (Pausanias) 24 Noi, femeile, suntem destinate unei vieți de sacrificii din cauza Evei, dar și a
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pironiți pe tablou, Olvido Îl apucase de braț, reținându-l. Fii atent, spusese. E ceva obscur, care neliniștește. Uite măgarul care trece podul, scenele pierdute din fundal, femeia care pare să fugă pe furiș la dreapta, schivnicul din spate, la gura grotei de pe stâncă. Tot privindu-le, unele dintre figuri devin sinistre, nu-i așa? Te Înspăimântă că nu știi ce fac. Ce urzesc. Ce gândesc. Și uită-te la râu, Faulques. Arareori am văzut unul mai ciudat ca ăsta. În chip
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a conștientiza pe "sceptici" de adevărurile rațional exprimate ale Bibliei și, în consecință, de a le stimula o esențială nevoie de credință. 14 Că motivul căderii este acela care se regăsește și în "mitul peșterii" povestit de Platon (întemnițații din grotă aveau șansa de a zări "luminoasele umbre" ale adevăratei realități) reprezintă o idee ce ar merita în mod anume cercetată; s-ar putea dovedi astfel că și în creația cultă, filosofică, de pildă scenariul biblic germinează cu fertilitate. 15 "Fiii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
incluzând Europa de sud-vest și centrală. Este răspândit în România, formând populații numeroase. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la altitudinea de 3500 m, în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, grote, mine și alte cavități subterane sau în podurile caselor. Iarna hibernează în peșteri, mine, grote. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor, la înălțimi mici, prinzând insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe pământ. Se hrănește cu insecte de
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în munți pâna la altitudinea de 3500 m, în apropierea lacurilor, în deșerturi. Vara se adăpostește în peșteri, grote, mine și alte cavități subterane sau în podurile caselor. Iarna hibernează în peșteri, mine, grote. Modul de hrănire: Vânează în apropierea adăposturilor, la înălțimi mici, prinzând insectele din zbor sau colectându-le ocazional de pe pământ. Se hrănește cu insecte de dimensiuni mari, hrana preferată fiind fluturii de noapte, cărăbușii și alți gândaci. Reproducerea: Se împerechează
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Marea Mediteraneană, Caucaz, în Asia, până la nordul Kazahstanului, dar și în nordul Africii și în peninsula Arabică.În România este larg răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau colectându-le ocazional de pe substrat. Se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
este o specie comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare de adăpost. Prinde insectele din zbor deasupra apei sau le colectează de pe suprafața
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
întâlnește în Europa, spre sud pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau a ramurilor copacilor. Zboară rapid și cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
aprecierile cantitative sunt : în sezonul cald, când se constituie coloniile de vară (seara când liliecii ies la vânătoare); în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor existente în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
liliecii ies la vânătoare); în sezonul rece, când liliecii se află în hibernare în adăposturi. Prin aceste metode am determinat liliecii din colonia de hibernare din Grota Mare de pe Dealul Repedea, jud. Iași. Exemplu: în cadrul coloniei mixte de hibernare din Grota Mare de la Repedea am estimat populația de chiroptere între 2 - 55 indivizi în anul 2004. 3.4. Metode calitative Sunt utilizate pentru determinarea speciilor existente în anumite areale. 3.4.1. Metoda perimetrelor Se efectuează în orașe pe anumite perimetre
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mlaștini, culturi agricole) sau păduri și plantații forestiere nu prea dese, precum și pe cursul unor râuri. Estimările sunt repetate la intervale mici de timp pe aceiași fâșie. 3.4.3. Metoda cartografică Este utilizată în special pentru localizarea adăposturilor (peșteri, grote, avene, cavități subterane artificiale). 3.4.4. Metoda observației din puncte fixe Din punctul fix, ce corespunde de obicei locului instalării taberei, în preajma adăpostului, se notează toți indivizii ce trec în zbor, într-o anumită perioadă de timp. Metoda prezintă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Gabor). Exemplarele capturate au fost marcate cu un marker de culoare albă. Au fost înregistrate 3 recapturări. Observațiile au început în iarna anului 2003 și au durat până în primăvara anului 2005. 3.5. Puncte de cercetare: colonia de hibernare de la Grota Mare de la Repedea, Iași (9 deplasări) în perioada: 15. 10. 2004 - 15. 03.2005. 3.6. Determinări cu ajutorul detectorului Heterodine (de teren): Grădina Botanică, Iași am determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus Dancu, Iași - am determinat: Nyctalus noctula, Pipistrellus
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
necesar în tehnica speologică: cască de protecție, lanternă frontală, lanterne portabile, salopetă, cizme de cauciuc, mănuși de piele; termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); detector (furnizat de APLR); plase chiropterologice (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV 4. STUDIUL CHIROPTERELOR DIN GROTA MARE−,, DEALUL REPEDEA”, IAȘI 4.1. Rezervația naturală „Dealul Repedea”, județul Iași 4.1.1. Așezare geografică Rezervația naturală „Dealul Repedea”, este situată la 10 km sud de orașul Iași. Ea a fost legiferată prin H. C. M. 1. VIII. 1955
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
noi pentru flora micologică a țării. Cormofitele lemnoase sunt reprezentate de: Cercospora salviicola, Diplodina salviae, Hendersonia foliacea, Cornus mas, Rhamnus tinctoria, Crataegus monogyna, Rosa canina, Sambucus nigra, la care se adaugă câțiva arbori solitari, rămași din pădurea veche. 4.2. Grota Mare de pe Dealul Repedea Aceasta este cea mai mare grotă din Rezevația Paleontologică de la Repedea și din acest motiv a și fost numită astfel. Este săpată în calcare oolitice. Se poate ajunge la ea astfel: de la releul situat în zonă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]