2,011 matches
-
Regizor secund a fost Ion Năstase, iar operator filmări combinate ing. Alexandru Popescu, fratele regizorului Ion Popescu-Gopo. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Cinematografiei dirijată de Paul Popescu. Înregistrarea muzicii a fost efectuată de ing. Valentin Bude. Rolul haiducului Amza trebuia să fie interpretat inițial de Emanoil Petruț, dar acesta a suferit un accident de călărie la filmări. Se filma la Mănăstirea Suzana și Petruț s-a dus la restaurant. După ce s-a întors, a vrut să încalece pe
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Piciorul actorului a rămas prins în scara calului, iar Petruț a căzut și s-a lovit grav la cap. Regizortul a fost nevoit să-l înlocuiască cu Ion Besoiu, deși nu-l considera pe acesta din urmă potrivit pentru rolul haiducului Amza. "„Eu aveam nevoie de o figură mai necioplită, mai din popor”", a afirmat Dinu Cocea. Actorul Jean Constantin făcea pe atunci doar figurație la Teatrul Fantasio din Constanța. Dându-și seama de potențialul comic al actorului, Dinu Cocea a
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
dar Franco-London Film a comunicat părții române după 12 ani că filmul nu se vânduse nicăieri. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
balansul de la început al cuștii cu Amza în borta Ocnei și legănatul în ștreang al lui Sârbu din final. Succes de public marcat de aproape nouă milioane de solicitări la casele de bilete.”" Analizând acest film, Andrei Gorzo a catalogat "Haiducii" drept un film cu multiple calități, însumate astfel: "„«Haiducii» are sânge în vine și are viteză, are (prin amabilitatea Margăi Barbu) o temperatură erotică mult peste medie, are un aer de amenințare serioasă (insuflat de Amza Pellea din postura sa
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Toma Caragiu) - în fine, are de ce să se considere un adevărat film popular”". Filmul a obținut în anul 1966 Premiul „Prima Opera” și Premiul pentru muzică la Festivalul Național al filmului de la Mamaia. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
referire și la diplomă din 1689, atestă că înaintașii lui Pintea au fost înnobilați încă din anii 1607 și au fost reconfirmați în anul 1650 și ulterior. Hango citează încă un document "original datat în anul 1762, care arată ca haiducul Pintea Viteazul aparține familiei Cupșa din satul Măgoaja”. Cel de-al treilea frate, care a luat drumul Niculei, a fost strămoșul nobilului Ioan Cupșa, care - ctitorind Mănăstirea Nicula din județul Cluj - dăruiește călugărilor celebra icoana a Maicii Domnului cu Pruncul
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
o șură incendiată de Securitate. Întreaga familie Șușman va avea un destin tragic, cu excepția lui Traian, singurul care va supraviețui după ani lungi de pușcărie. Există încă un grup armat din regiunea Munților Apuseni, numit Frontul Apărării Naționale - Corpul de Haiduci, pe care istoricii îl consideră drept important. Acest grup era condus de un fost ofițer al armatei regale, care participase la războiul împotriva URSS pe Frontul de Est, Maiorul Nicolae Dabija, și va ataca biroul perceptorului din Teiuș, înarmat cu
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
începe să acționeze în 1948, sub conducerea fraților Nicolae și Dumitru Fudulea (în nordul Dobrogei) și a lui Gogu Puiu (în sudul Dobrogei). Li se va alătura Nicolae Ciolacu care va conduce mișcarea din centrul regiunii. Grupul a fost numit "Haiducii Dobrogei". Legionar macedo-român, întors din Germania împreună cu alți câțiva camarazi, Gogu Puiu a organizat și a structurat Rezistența, sprijinindu-se în fiecare localitate pe micile grupuri de rezistenți care acționau independent, fiecare având propriul șef. Coordonarea va fi realizată printr-
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
serviciile secrete franceze și americane la Viena, în 1945-1947, apoi, probabil, a fost format în vederea luptelor clandestine și a celor de gherilă. Carismatic, întotdeauna îmbrăcat în uniformă militară, Puiu va lăsa după el impresia unui luptător curajos, hotărât, superior, asemeni haiducilor din secolele trecute. În iulie 1949, va alege să se sinucidă, explodând grenada pe care o avea tot timpul la el, în loc să cadă în mâinile comuniștilor. Obiectivul Rezistenței din Dobrogea era să pregătească România pentru eventualitatea unui război între Occident
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
libertate, doar doi vor supraviețui în fața Securității. Majoritatea vor fi împușcați în timpul ciocnirilor cu Securitatea, sau vor fi trădați de apropiați ori de agenți infiltrați. Longevitatea este prima caracteristică a grupului de rezistenți fondat și condus de locotenentul Toma Arnăuțoiu . Haiducii Muscelului și-au dat 10 ani din viață pentru lupta împotriva comunismului. Mulți săteni și în special femei curajoase i-au susținut în tot acest timp și, dacă au fost prinși, au avut aceeași soartă cu ei. Majoritatea rezistenților au
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
celule sub pretextul unor anchete suplimentare. Urma executarea lor cu un glonț în cap, pe traseul transferului. Elisabeta Rizea și soțul ei, doi țărani care s-au opus politicii de colectivizare forțată a guvernului, s-au alăturat grupului de gherilă "Haiducii Muscelului", comandat de Colonel Gheorghe Arsenescu, ajutându-i pe membrii acestuia cu alimente și alte provizii. Prinsă în 1952, Elisabeta Rizea va petrece 12 ani în pușcărie, timp în care va fi torturată în mod regulat. Considerată o eroină de către
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
la bord. Timp de peste zece ani, nava a fost folosită pentru turnajul filmelor realizate în general cu firme cinematografice străine, fiind astfel o sursă de venituri în valută pentru stat. În primii ani au fost realizate filmele: "Răpirea fecioarelor", "Răzbunarea haiducilor", "Vasul fantomă" (după romanul lui Jack London), "Pirații din Pacific", "Fiul Soarelui" și "Joe printre pirați". În 1975 este greată ca goeletă cu două catarge și hunier, pentru turnajul filmului românesc "Toate pînzele sus!" de Mircea Mureșan, după romanul de
Speranța (goeletă) () [Corola-website/Science/324086_a_325415]
-
Societatea a funcționat până la primul război mondial. Sub pseudonimul , ea a început să scrie romane istorice, concepând o trilogie intitulată “Spărgătorul de valuri”. Din aceasta au apărut două romane scrise în limba germană: "Der Haiduck" (Regensburg, 1908) - o carte despre haiducul Iancu Jianu, tradusă în limba română de Teodor Nica sub titlul “Haiducul”; "Der Pandur" (Regensburg, 1912) - o carte despre Tudor Vladimirescu, tradusă în același an de Elisa Brătianu cu o precuvântare de Carmen Sylva și o prefață în română de
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
să scrie romane istorice, concepând o trilogie intitulată “Spărgătorul de valuri”. Din aceasta au apărut două romane scrise în limba germană: "Der Haiduck" (Regensburg, 1908) - o carte despre haiducul Iancu Jianu, tradusă în limba română de Teodor Nica sub titlul “Haiducul”; "Der Pandur" (Regensburg, 1912) - o carte despre Tudor Vladimirescu, tradusă în același an de Elisa Brătianu cu o precuvântare de Carmen Sylva și o prefață în română de Bucura Dumbravă, iar ulterior a fost tradus chiar de scriitoare. Cel de-
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
se mai adaugă contribuția altor lăutari. Moare în 1887 în Brăila. Este străbunicul pianistului de jazz Johnny Răducanu. Lui Petrea Crețul Șolcan toate genurile populare i-au fost la fel de apropiate. Fie că era vorba de cântecul haiducesc ("„Copii haiduci"; "„Doina haiducului”"; "„Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș”"; "„Străinul sărac
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
altor lăutari. Moare în 1887 în Brăila. Este străbunicul pianistului de jazz Johnny Răducanu. Lui Petrea Crețul Șolcan toate genurile populare i-au fost la fel de apropiate. Fie că era vorba de cântecul haiducesc ("„Copii haiduci"; "„Doina haiducului”"; "„Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș”"; "„Străinul sărac”"; "„Dor de țară”"; "„Înstrăinatul
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
român Grigore Pîntea (1670-1703) se întoarce în satul natal din Maramureș și, după ce află că părinții săi au murit și alți săteni au fost schingiuiți pentru că au protestat împotriva nedreptăților săvârșite de oamenii grofului Bartolok, părăsește armata austriacă și devine haiduc, folosindu-și cunoștințele de tactică și strategie militară. Cetei sale i se alătură numeroși țărani care doreau să scape din robie, iar Pîntea reușește să ocupe Cetatea Chioarului și apoi Baia. În final, pe cand mergea la Sătmar pentru a se
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
lui. Plecând din sat, Pîntea vede cativa slujitori boierești ce păzeau mai mulți țărani răzvrătiți care fuseseră legați de copaci din ordinul grofului Bartolok și îi eliberează. Împreună cu cei doi prieteni și cu țăranii eliberați, el formează o ceață de haiduci și atacă un transport cu taleri al grofului. Deși țăranii voiau să împartă pradă, Pîntea îi convinge să folosească banii pentru a lupta împotriva grofilor. El dă cate o mie de taleri lui Dragomir (pentru a deschide o „bolta” în
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
ajuta în vreun fel șunt amenințați că vor fi spânzurați fără judecată, împreună cu întreaga familie. La un joc ținut într-un sat, Pîntea o cunoaște pe Iza (Maria Ploae), fata morarului de pe răul Iza, care-i devine mai tarziu iubita. Haiducul se bate cu cutițele cu Gânță (Mircea Cosma), care o iubea și el pe Iza. Represaliile declanșate de autorități împotriva țăranilor devin din ce in ce mai brutale, iar țăranii se băjenesc sau ajung să fie închiși în beciurile conacelor. Pîntea îi eliberează pe
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
pe țăranii înlănțuiți în beciurile grofului Jan Bordirona și da foc conacului. Pentru a pune mana pe Pîntea, ostile imperiale îl folosesc drept călăuza pe Gânță, acesta din urmă dorind să-și elimine rivalul în dragoste. Gânță îi urmărește pe haiduci și îi conduce, după urmărirea hangiului Ștefanu lu' Unc, la adăpostul acestora. Prinși în capcana de cătane, haiducii șunt încolțiți într-un varf de munte pe unde numai păsările cerului mai pot trece. Pentru a nu fi capturați de soldați
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
și ceață să se aruncă de pe stănci pentru a servi ca exemplu de curaj celor care vor mai dori să se răscoale. Pentru a-și exemplifică gestul, Pîntea rostește vorbele: „Am fost ș-om fi!”. După aruncarea de pe stănci a haiducilor, cătanele se duc în sate și ucid țăranii. Pe masura ce țăranii mor, haiducii revin unul cate unul la viață pentru a continua lupta. Cetei de haiduci a lui Pîntea i se alătură numeroși țărani (printre care și badea Toader Inău), formându
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
de curaj celor care vor mai dori să se răscoale. Pentru a-și exemplifică gestul, Pîntea rostește vorbele: „Am fost ș-om fi!”. După aruncarea de pe stănci a haiducilor, cătanele se duc în sate și ucid țăranii. Pe masura ce țăranii mor, haiducii revin unul cate unul la viață pentru a continua lupta. Cetei de haiduci a lui Pîntea i se alătură numeroși țărani (printre care și badea Toader Inău), formându-se astfel o oaste care dorește să răscoale norodul pentru a elibera
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
exemplifică gestul, Pîntea rostește vorbele: „Am fost ș-om fi!”. După aruncarea de pe stănci a haiducilor, cătanele se duc în sate și ucid țăranii. Pe masura ce țăranii mor, haiducii revin unul cate unul la viață pentru a continua lupta. Cetei de haiduci a lui Pîntea i se alătură numeroși țărani (printre care și badea Toader Inău), formându-se astfel o oaste care dorește să răscoale norodul pentru a elibera Transilvania de sub stăpânirea habsburgica. În prag de iarnă, oastea lui Pîntea ocupă Cetatea
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]