2,003 matches
-
încurcă limba chiar și când pronunți cuvinte simple... - Aș... vlea... pot... pot să-mi văd, să văd... copilu’? - Ai să-l vezi acasă! Acum fii rezonabil, nu te fă de râs aici. Ascultă-mă, Victore, te implor...! Ești într-un hal...! El, având probleme cu stabilitatea, își muta greutatea corpului când pe un picior când pe celălalt. Fără a scoate vreun sunet, își privea soția cu o nedumerire de străin. Nu pricepea de ce un bărbat, la un eveniment ca acesta, nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
zdravăn pe burtă o vioară. Dialoga cu un altul, aflat nu departe de el, și acela într-o stare asemănătoare. - Bețivule, îi spunea cel care sprijinindu-se de un gard căuta drumul spre casă. - Măi țigane, nu vezi în ce hal ești!... Eu cel puțin voi ajunge acasă pe când tu... - Să vedem ce ai să te faci când s-o termina gardul!? Alex stătu locului, îi ascultă și râse în sinea sa. Dar uitându-se mai bine, desluși pe omul cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
face moarte de om. Și acum, ascultă mesajele de pe robot. Dacă a sunat cumva, suntem terminate. Tu ești terminată. Îmii venea să mă târăsc Înlăuntrul calculatorului meu iMac și să mor. Cum putusem s-o dau În bară În așa hal chiar În prima săptămână? Miranda nu venise Încă la birou, iar eu o și dezamăgisem. Și ce dacă mi-era foame? Asta putea să aștepte. Oameni cu adevărat marcanți se străduiau să realizeze lucruri importante aici, oameni care depindeau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
c-am dat-o rău de tot În bară, am zis, acceptând recunoscătoare farfuria. Pe chestia asta s-ar putea să fiu concediată. — O, scumpo, tu Întotdeauna spui așa. N-o să te concedieze. Nici n-a văzut Încă În ce hal muncești. Cel puțin, sper că n-o să te concedieze - ai cel mai mișto loc de muncă din lume! I-am aruncat o privire Încărcată de suspiciune și m-am străduit să-mi păstrez calmul. — Vorbesc serios, zău, a continuat ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Da, chiar așa. Voi intra În birou În pas de defilare și Îmi voi da demisia. În fond, ca ce chestie să Înghit rahatul ăsta din partea ei? Ce anume Îi dădea ei dreptul să-mi vorbească - să vorbească oricui - În halul ăsta? Poziția? Puterea? Prestigiul? Afurisitele de țoale Prada? Unde, În tot universul ăsta, un asemenea comportament putea fi considerat acceptabil? Chitanța pe care trebuia să o semnez zilnic pentru ca prânzul de nouăzeci și cinci de dolari să fie inclus În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ea, pur și simplu așa e ea. Am dat din cap și am Înțeles, dar nu puteam deloc să accept așa ceva. Nu lucrasem niciodată În altă parte până atunci, dar nu puteam crede că peste tot șefii se poartă În halul ăsta. Sau așa se purtau toți? Am pus sacoșa cu mâncare pe biroul meu și am Început preparativele. Am scos cu mâinile goale toată mâncarea din cutiile, Închise ermetic pentru a o păstra caldă, și am aranjat-o (stilat, speram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Mai bine udă fleașcă decât plină de vomă. Era atât de beată că nici n-a observat. A trebuit să duc ceva muncă de lămurire ca să conving un taximetrist să mă lase să urc cu Lily, care arăta În asemenea hal, dar i-am promis un bacșiș gras peste ceea ce avea În mod sigur să se ridice oricum la o sumă considerabilă. Doar mergeam din Lower East Side până la capătul Upper West, iar eu Îmi făceam deja socotelile cum voi putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ore dacă aș fi purtat imprimate pe un tricou cuvintele astea, sau dacă mi le tatuam direct pe frunte. Mi se cerea Întruna să asigur diverse angajate ale revistei Runway că nu erau grase. — Doamne sfinte, ai văzut În ce hal arată burdihanul meu În ultima vreme? Sunt ca Împuțitul ăla de magazin Firestone, cu cauciucuri de rezervă peste tot. Sunt uriașă! Grăsimea era ceva care se afla În mințile tuturor, chiar dacă nu și pe trupurile lor. Emily se jura că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nu m‑ai sunat? — O, Andy, nu mai contează. Zău că n‑a fost așa de rău, vorbesc serios. Nu‑mi vine să cred ce proastă am fost și, crede‑mă, n‑am de gând să mă mai Îmbăt În halul ăsta. Nu merită. — De ce? De ce nu m‑ai sunat? Am fost acasă toată noaptea. — N‑are importanță, zău. N‑am sunat pentru că m‑am gândit că ori ești la muncă, ori ești foarte obosită și nu am vrut să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mi faci legătura la 03.55.23.56.67.89. Imediat. Sau e cumva prea dificil? Emily clătina Încet din cap, parcă nevenindu‑i să creadă, și a mototolit hârtia cu numărul de telefon pe care ne chinuisem În așa hal să Îl obținem. Nu, nu, Miranda, bineînțeles că nu e prea dificil. Îți fac imediat legătura. Așteaptă, te rog, o secundă. Am apăsat butonul „conference“, am format numărul, am auzit vocea unui bărbat mai În vârstă zbierând un „Alo“, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Biroul Mirandei Priestly. — Emily! Stau Într‑o ploaie torențială pe Rue de Rivoli și șoferul meu a dispărut. A dispărut! Mă Înțelegi? A dispărut! Găsește‑l imediat! Era de‑a dreptul isterică și o auzeam pentru prima oară vorbind În halul ăsta și nu m‑ar fi surprins să aflu că e și ultima oară. — Miranda, așteaptă o clipă. Am numărul lui chiar aici. Mi‑am Întors privirile spre biroul meu În căutarea itinerarului pe care Îl pusesem acolo cu câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai În amănunt de chestia asta și să iau În considerare și posibilitatea ca Miranda să fie mai isteață ca toți ceilalți și să‑și fi creat În mod deliberat o imagine atât de agresivă, care speria literalmente În așa hal oamenii, Încât Îi făcea să rămână slăbănogi. — Doamnelor, doamnelor, doamnelor! Ridicați‑vă căpșoarele de pe birouri! Vă Închipuiți ce s‑ar Întâmpla dacă v‑ar vedea Miranda În clipa asta? N‑ar fi peste măsură de fericită! a fredonat James din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
foarte drăguț, care purta un costum - beam Jaeger, n‑aș putea să spun de ce - și asta e tot. — Lily, Îți dai seama ce beată trebuie să fi fost ca să accepți nu numai să faci sex cu cineva care arată În halul ăsta, dar să‑l și aduci În apartamentul nostru? Mie mi se părea că spun ceva de‑a dreptul evident, dar ochii ei s‑au mărit când și‑a dat, brusc, seama ce se petrecuse. — Crezi că am făcut sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nu mă holbez În timpul monologului, dar spectacolul era de‑a dreptul atroce. Văzusem femei Îmbrăcate ca prostituatele, și bărbați Îmbrăcați ca femeile, și fotomodele Îmbrăcate cu mai nimic la petrecerile Mirandei, dar nu văzusem În viața mea oameni Îmbrăcați În halul ăsta. Știam că nu voi avea de‑a face cu oameni În pas cu moda, din New York, dar mă așteptasem să arate ca În Dallas; În loc de asta, arătau ca Într‑o varianta ceva mai acătării a protagoniștilor din Deliverance. Fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
din punct de vedere moral și Îmi explica mie ce am de făcut. Duse erau zilele de odinioară, când Închideam telefonul liniștită că el există, știind că depășim toate greutățile Împreună, nu ca niște facțiuni războinice. Când ajunsese lucrurile În halul ăsta? Nu mai aveam energia să‑i explic ceva evident, și anume că, dacă plecam acasă mai devreme, aveam să fiu dată afară și atunci tot acest an de sclavie ar fi trecut În zadar. Reușisem să suprim ideea oribilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
dar gângurea fericit. — Uite pe cine am eu aici, a ciripit ea În stilul acela caracteristic oamenilor care se adresează unui bebeluș și l‑a zgâlțâit pe băiețașul Încântat. Isaac, spune‑i mătușicii Andy să nu se mai poarte În halul ăsta cu noi, dat fiind că noi plecăm foarte, foarte curând. Poți tu să faci asta pentru mămica ta, scumpișor? Poți? Isaac a trântit un strănut foarte drăgălaș de bebeluș, iar Jill a arătat de parcă ăla micu’ tocmai se desprinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
calcaroase cresc din cadru spre cel ce privește, organizându-se În bulbi, petale, tulpini, frunze mirifice, o adevărată grădină botanică debordând de clorofilă și seve; te și Întrebi În ce fel natura poate fi provocată să se destrăbăleze În așa hal, cu o impudoare atât de nesofisticată; numai adolescentele, adormite În sucurile tari ale corpului dat În pârg, Își etalează urnele vaginale fără a le feri de ochiul hulpav al faunilor, dând târcoale prin crângul vieții; În profunzimea imaginii, o ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tău nu e deloc spre răul țăranilor! ― Te înșeli, tată! Dragoș e indispensabil aici în momentele acestea. Numai el ar fi în stare, prin influența lui firească, să mai înfrîneze pornirile de ură! ― O, dacă am fi ajuns în așa hal, ar fi rău de noi, Grigoriță! zise bațjocoritor bătrânul. Frâna sunt eu, Grigoriță! Tânărul se spăimântă. Înțelegea că tatăl său trăiește pe altă lume sau nu vrea să-și dea seama de realitate. Îi expuse toate câte le-a aflat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
înmuia glasul, cu atât se înverșuna și răcnea: ― Dă-te la o parte, nea Leonte! Lasă-mă, nea Toadere, n-ai auzit cum m-a ocărît? Vreau să-mi spuie burduhosul ce-am greșit eu de mă ocărăște în așa hal? ― Taci, băiete, că nu ți-a dat cu paru-n cap! făcu Leonte Orbișor, zgîlțîindu-l de braț, mândru că e amestecat și el în harță. ― Mai bine-mi dădea o palmă decât să mă trăsnească cu vorbe d-astea! strigă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de foi, în loc să tremure pe aici? Știa dânsul, și din alte experiențe proprii, că a pune sentimentalism în relațiile de afaceri înseamnă a compromite și afacerile, și sentimentul. Ce l-a găsit să se ambaleze după clienta asta în așa hal prostesc? Bine, e frumoasă și pofticioasă, dar iată unde l-a adus. Și măcar de-ar fi profitat ceva. Ba deocamdată nici onorariul pentru procesul divorțului nu i l-a achitat. S-a ales cu avansul ce i l-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
treacă beția. Dar noi suntem încă treji, Leonte! Să ne vedem de treburile noastre, Leonte! Dacă nu putem începe muncile pe afară, pune-i cel puțin să curețe grădinile și parcul, c-a venit primăvara și mai mare rușinea de halul în care ne găsește! ― Prea bine, cucoane, am înțeles! zise logofătul ca un caporal în fața generalului. ― Ș-apoi, să nu uităm că e aici și conița Nadina, continuă bătrânul, și după-amiazi vine prefectul și pe urmă... ― De unde vii, măi Toadere
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și acuma ca un bolovan, măcar că l-a spălat de sânge și l-a legat la cap... Ileana să-i spuie deci cucoanei, când se va trezi, ce s-a întîmplat, ca să chibzuiască dumneaei ce-i de făcut, deoarece, în halul în care se află, șoferul nu e în stare să ducă mașina. Dar nici să mai zăbovească pe-aici cucoana nu e bine. Focul de la Ruginoasa are să se întindă și încoace, negreșit, și oamenii sunt îndîrjiți. De aceea el s-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pentru vânzarea Babaroagei. Poate că-l și cunoașteți? Ei, câte a îndurat bietul om, ți se face părul măciucă. Numai ca prin urechile acului a scăpat de la moarte alergând peste câmpuri de la Gliganu până la Costești unde a ajuns într-un hal fără hal. N-aș fi crezut totuși, dacă azi nu mă întîlneam cu Platamonu, care... Buruiană povesti cu multe înflorituri pățaniile lui Platamonu, ca astfel să evite a-i spune ce se vorbea prin oraș despre Miron Iuga și Nadina
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Babaroagei. Poate că-l și cunoașteți? Ei, câte a îndurat bietul om, ți se face părul măciucă. Numai ca prin urechile acului a scăpat de la moarte alergând peste câmpuri de la Gliganu până la Costești unde a ajuns într-un hal fără hal. N-aș fi crezut totuși, dacă azi nu mă întîlneam cu Platamonu, care... Buruiană povesti cu multe înflorituri pățaniile lui Platamonu, ca astfel să evite a-i spune ce se vorbea prin oraș despre Miron Iuga și Nadina. Ieșiră din
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
scapi de necazuri, ca și cum ai arunca poverile peste parapet. Când povestești, singura șansă e să înțelegi ceea ce nu poți schimba. Dacă ești urât și te uiți în oglindă, te face asta mai frumos ? Abia dacă îți dai seama în ce hal arăți. — Așa vreți să numim cartea asta ? Imaginea din oglindă ? Bătrânul își făcu, o vreme, de lucru cu mâinile. Filip crezu că întrevederea se terminase, se pregătea să-și închidă carnetul. Ar putea fi imaginea din oglindă, spuse bătrânul pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]