10,086 matches
-
valoare. Bătrânul se înviorase, căpătase puteri nebănuite și punea pe hârtie nume, locuri și desene destul de stângaci făcute, pentru a arăta fiecare suprafață de teren, arabil ori împădurit, pe care l‑a avut familia pe vremuri. Adunase peste 20 de hectare de pământ din circuitul agricol, masate în vreo două‑trei locuri și alte câteva creionate prin vatra comunei. Căuta oameni în viață care să mărturisească, la nevoie, despre averea lui fărâmițată de comuniști. Unii, puțini la număr, trăiau și au
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
Hai să te aud! - Tată, poate vom primi pământul, dar să știi că nu va fi acela mult, la care te gândești matale și cu tataie acum. - Ha, ha, ha! Adică ce vrei să spui, băiete? Avem vreo 25 de hectare de luat. N‑ai știut? N‑ai știut că am fost și vom fi din nou bogați, băiete? l‑a întrerupt Vasile bătându‑se, râzând, cu palmele pe genunchi, bine dispus. - Să mă ierți, tată, dar noi, toată familia, vom
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
ai știut? N‑ai știut că am fost și vom fi din nou bogați, băiete? l‑a întrerupt Vasile bătându‑se, râzând, cu palmele pe genunchi, bine dispus. - Să mă ierți, tată, dar noi, toată familia, vom primi doar 10 hectare. Cel mai mult cu putință, după lege. Pe bunici, pentru că sunt în întreținerea voastră, îi socotește ca membri ai familiei. Vasile l‑a oprit pe Gabriel să mai vorbească, ridicând brusc brațul drept cu pumnul strâns de i se albiseră
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
și tot iau pământu’ tatii și al bunicului înapoi. Am acte, bă! Le arăt eu lor, f...e mama lor de bandiți!”. Timpul i‑a demonstrat că a bătut degeaba cu pumnul în masă. Au primit mai puțin de zece hectare de pământ arabil risipit în patru locuri și acelea tocmai la hotarul comunei. În plus, vreo două‑trei hectare erau cu pământ galben, cleios, pe care cultura nu se dezvolta aproape deloc. Era găurit tot, plin de râpe și gropi
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
lor de bandiți!”. Timpul i‑a demonstrat că a bătut degeaba cu pumnul în masă. Au primit mai puțin de zece hectare de pământ arabil risipit în patru locuri și acelea tocmai la hotarul comunei. În plus, vreo două‑trei hectare erau cu pământ galben, cleios, pe care cultura nu se dezvolta aproape deloc. Era găurit tot, plin de râpe și gropi făcute de ploi și de oamenii comunei, care săpau să‑și facă chirpici și cărămizi ori să‑l ducă
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
liber. Cu această livadă și cu suprafața pe care se găsea casa construită, la care se adăuga curtea și grădina, despre care Comisia a descoperit că depășeau limita permisă de vechea lege, se însumau cu chiu cu vai cele 10 hectare de teren. Cu asta i‑a astupat gura, să nu mai aibă alte pretenții. Referință Bibliografică: CHEMAREA DESTINULUI (14) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
duc banii dacă am avut recoltă record? Pe medalii, la câțiva linge‑n cur, nu? Și ce, alea țin de foame, bă nene? Bă! Vouă dacă vă dau ăștia medalii, le mănâncă, bă, copiii? Se satură din ele? Scoatem la hectar mai mult ca niciodată. Facem destul și fără să muncim duminica. Asta e zi de odihnă dată de Dumnezeu, bă fraților”, vorbea el cu hotărâre celor câțiva de încredere care‑l ascultau cu teamă, dar și cu respect pe chipurile
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
evreu. Aceeași soartă o au mai mulți masivi muntoși din Carpați: 36 de evrei din lumea întreagă (precum Hellen Foghel din Dallas, Milan Stern din Viena, Rachel Kochari Stern, Zinder Foghel și Baruch Hagher, toți din Israel), revendică 42.412 hectare din Munții Borșei (zonele alpine: Izvorul Ursului, Vârful Mare, Preluca, Dealul Bucății, Piatra Obreja, Hășmar, Șesuri, Sîlhoiu, Bîrjava, Cislele, Sălășinuri, Bălăsina). Un rabin din Israel solictă două străzi din Oradea, cu sute de case, iar un alt israelian cere l
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
străine sută la sută pot cumpăra pământ în România imediat ce legea circulației pământului o va permite. De altfel, în Bărăgan se vehiculează de pe acum intenția unui mare grup financiar, de origine evreiască, de a cumpăra câteva sute de mii de hectare, pe care să le comaseze și să constituie aici, în România, cel mai mare domeniu funciar. Comparabil ca suprafață cu cel din Israel, pe care românii vor munci ca sclavi, cum spunea într-un articol, publicat în ziarul nostru, dl.
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Dumitru Teaci. Cert este că în perspectiva marii vânzări a teritoriului țării, a părții celei mai productive și tentante, politicile antieconomice și antinaționale au condus la deprecierea acestui bun fundamental al unei nații, până la valori execrabile, inimaginabile, de 200-300 dolari hectarul! Prețul unei biciclete mai bune sau al unui cal mai prost. Sau, ca să fim și mai exacți, un pogon de pământ în Bărăgan a ajuns să coste cât un porc de o sută de kile, vândut în târg la Slobozia
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
francez i-a amenințat pe țărani cu pistolul. În primăvara lui 1996, țăranii din Pojoga au început să dea pământul în arendă investitorului "francez". Acesta le-a promis că le va da câte 600 kilograme de grâu sau porumb la hectar, ori contravaloarea acestor produse la prețul pieței. În primul an Mosser a plătit cu târâita, iar în următorii doi ani n-a mai dat nici un ban. Supărați ca au fost trași în piept, țăranii l-au dat în judecată pe
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
Binche este un oraș francofon din Belgia, situat în provincia valona Hainaut. Acoperind 6063 de hectare, Binche-ul este format din 8 comune: Binche, Bray, Buvrinnes, Epinois, Leval-Trahegnies, Péronnes-lez-Binche, Ressaix și Waudrez. În prezent are o populație de 32.750 de locuitori. Este renumit datorită carnavalului sau și a patrimoniului arhitectural. Binche este situat în regiunea centrală
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
Autorului E r m i t a j u l r â n d u n e l e l o r Undeva, în lumea mare, este o doamnă înaltă care a construit un castel mare, ce se întinde pe hectare. Pe frontispiciul de la intrare, este postată o poză mare cu această d.nă de onoare, de pe contul de socializare. În labirintul castelului acela mare, găsești imagini care mai de care, unele dintre ele puțin sau total goale, sunt expuse pe
ERMITAJUL RÂNDUNELELOR de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346120_a_347449]
-
sufragerie... -Ai dreptate, nu m-am gândit la asta. O aduc imediat, dar am promis că nu mă mai întorc. Să mă duc? -Du-te și hai mai repede, dragule, întârziem la slujbă. Liftul, iar, nu mergea. Cum va coborî cu hectarul ăla de plasmă că abia au urcat-o, când a cumpărat-o, doi oameni? Ușa era întredeschisă, ca și cum îl aștepta. A trecut pe lângă bucătărie fără să-i arunce măcar o privire soției. A tras televizorul din suporturi și l-a
CE UNEŞTE DUMNEZEU, NU POATE DESFACE OMUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356150_a_357479]
-
nepoată a negustorului brașovean Mihai Alexovici, strămoșul matern al lui Caragiale. Mama ei era soră bună cu Elena, mama Ecaterinei Caragiale. La moartea ei lasă o mare moștenire ce consta dintr-o proprietate rurală de pe Vlașca de 4.650 de hectare, și o casă cu loc viran în strada Batiștei. Moștenitorii ei s-au grăbit să pună sub sigiliu într-o casă de bani toată averea ei până la intrarea în posesie. În casa de fier s-au găsit cupoane, obligațiuni, rente
CARAGIALE ŞI MOŞTENIREA DE LA MOMULOAIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356210_a_357539]
-
prezentate de primar, Valeriu Ciobanu, care nici nu este veteran de război, fapt confirmat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, deține un apartament cu 4 camere, pe str. Igor Vieru. De asemenea, în calitate de președinte al unei întovărășiri, a primit 2,2 hectare de teren pentru construcția caselor individuale de locuit în comuna Stăuceni pentru membrii asociației. De asemenea, Anatol Bâzgu, locuiește într-un apartament cu 3 camere de pe str. Ginta Latină, 11/3. De-a lungul anilor, dânsul a mai a obținut
COMUNICAT DE PRESĂ: DORIN CHIRTOACĂ NU VA CEDA ÎN FAŢA PROTESTATARILOR CARE AU OCUPAT ABUZIV SEDIUL PRIMARIEI de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369114_a_370443]
-
în zona Grognon. Orașul Namur are o istorie bogată, datând din neolitic, existând sub formă de cetate încă din perioada galo-romană. Mai târziu cetatea a fost mutată mai sus spre munte și mărită, ajungând la o suprafață de 70 de hectare, căpătând forma unui pinten și devenind un bastion de apărare împotriva invaziei altor popoare. Mai târziu, în jurul cetății înconjurată cu ziduri groase din piatră, prevăzute cu nișe și creneluri pentru apărare, s-a dezvoltat o localitate romană, care cu timpul
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
pentru vizitarea cetății. Ea se afla pe platoul din vârf. În față te întâmpinau zidurile groase, înalte de peste zece metri în anumite locuri. Cetatea ca întindere este foarte mare, așa cum am spus la început, pe o suprafață de peste 70 de hectare. Din parcare puteai să pleci în oraș pe partea contrară venirii noastre, coborând pe malul Meusei, unde existau porturi de acostare și îmbarcare de călători pentru navele de pasageri, sau poduri de traversare pe celălalt mal. Exista și un mijloc
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
de grăniceri de la Nicolinț, acum este un schit Sfântul Dimitrie. Din vechile clădiri mai sunt în picioare doar câteva cu tendința de a se dărâma. Trecem prin satul Nicolinț un sat cândva cu o agricultură intensă, unde oamenii au multe hectare de pământ arabil, care însă sunt nelucrate după cum se spune doar în proporție de10%. Șoseaua, de fapt drumul național 57 între intersecția către Ciuchici și Oravița este mult prea distrus, și autobuzul merge cu încetinitorul. Ajungem în Oravița în jurul orei
DE LA PODUL PESTE NERA LA ORAVIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370862_a_372191]
-
sufragerie... -Ai dreptate, nu m-am gândit la asta. O aduc imediat, dar am promis că nu mă mai întorc. Să mă duc? -Du-te și hai mai repede, dragule, întârziem la slujbă. Liftul, iar, nu mergea. Cum va coborî cu hectarul ăla de plasmă că abia au urcat-o, când a cumpărat-o, doi oameni? Ușa era întredeschisă, ca și cum îl aștepta. A trecut pe lângă bucătărie fără să-i arunce măcar o privire soției. A tras televizorul din suporturi și l-a
CE UNEŞTE DUMNEZEU, NU POATE DESFACE OMUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370936_a_372265]
-
din familia soiului Muscat Rouge de Frontignan, multiplicat la noi din cam două mii de butași aduși din mladele de altădată, din sudul Franței, regiunea Frontignan. Astăzi, pe Domeniul Segarcea, singurul posesor al strugurelui Muscat, alb, roșu, negru, sunt plantate paisprezece hectare cu acest soi. Românii au o solemnitate a băutului licorii din soare topit, ori din grăsimea pământului, supte pe rugul viei, în comori de viață care, revărsându-se în pahar îl preschimbă în potir, turnându-se pe gură luminează omului
VINURILE „PRINCIPESA MARGARETA”, VINURILE POEZIEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371002_a_372331]
-
de elefant și povestești așa de frumos, încât m-ai fermecat. Nu glumesc! adăugă ea, imediat ce observă stinghereala instalată pe chipul lui Eugen. - Ei bine, parcul, în cele mai bune zile ale sale, se întindea pe aproape o sută de hectare și a devenit unul din cele mai întinse spații de acest fel din Europa, cum spuneam. Este mândria craiovenilor și nu numai... - Tu ești craiovean? - Da, m-am născut și am crescut în Craiova. Bunicii mei au venit de la țară
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
din dealul Golgotei și era necesar un iaz de stocare a șlemului rezultat de la noua uzină. Vechiul drum cu duzi avea să dispară, cât și multe terenuri agricole ale locuitorilor din Moldova Veche și Pescari - actual Coronini, dar și multe hectare de viță de vie pe care la ora actuală tronează iazul cu șlem de la Tăușani, care dă bătăi de cap autorităților pentru poluarea care o răspândește în zonă. Referință Bibliografică: CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ȘI VECHE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
lui pricepute la toate. Era o creangă groasă, solidă, a bătrânului dud, existent înainte de a se însura tata și a-i da bunicul moștenire casa cu toate acareturile - două magazii, pătul, grajd, șopron - curtea toată și grădina întinsă pe câteva hectare. Da, că bunicul fusese moșier sau chiabur, cu mare avere, pe care a împărțit-o la toți ceilalți 11 frați ai tatei, după căsătoria fiecăruia în parte. Averea asta a fost, printre altele, și marele meu necaz. A cântărit greu
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
castel, datorită porților cu ziduri înalte de trei metri și a clădirilor sale din cărămidă, cu pinioane în trepte și merloane - era bijuteria arhitectonică a orașului. Ansamblul este format din trei corpuri, o curte oficială și un parc de cinci hectare, cu specii rare de arbori, dealuri artificiale, heleștee cu fântâni, statui și grotă, fiind înconjurat de un zid înalt de trei metri. În centru era situată reședința Mitropolitului, cu capela Sfântu Ioan al Sucevei. În stânga era Seminarul cu Biserica Sinodală
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]