4,644 matches
-
în februarie (Stația meteorologică Cotnari). Scurgerea solidă. Din volumul total al scurgerii solide, 95% revine aluviunilor în suspensie. La râul Bahlui, cantitatea mare de suspensii face ca apa să fie în general tulbure. Turbiditatea medie multianuală a Bahluiului la punctul hidrologic Hârlău este de 826,8 g/m3, dar scade în raport cu constituția litologică și gradul de împădurire, datorită întârzierii în timp a scurgerii lichide de suprafață, cât și posibilității de infiltrare (V. Băcăuanu, 1980). Scurgerea lichidă. Pe suprafața regiunii cercetată, compoziția
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mici de scurgere, a debitului redus, a temperaturii ridicate a apei, a albiei minore în special mâloase, prinse de vegetație, se produc inpurificări naturale cu emanații de gaze toxice și mirosuri puternice de putrefacție (M. Pantazică, 1974). 2.3. Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui în amonte de Cotnari Pentru raionarea hidrologică a acestui bazin hidrografic sa ținut seama de un complex de factori identici în care se desfășoară fenomenele hidrologice, stabilindu-se două raioane hidrologice: Raionul hidrologic al dealurilor înalte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a albiei minore în special mâloase, prinse de vegetație, se produc inpurificări naturale cu emanații de gaze toxice și mirosuri puternice de putrefacție (M. Pantazică, 1974). 2.3. Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui în amonte de Cotnari Pentru raionarea hidrologică a acestui bazin hidrografic sa ținut seama de un complex de factori identici în care se desfășoară fenomenele hidrologice, stabilindu-se două raioane hidrologice: Raionul hidrologic al dealurilor înalte. Analizând harta regiunii , se observă în acest raion este situat în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mirosuri puternice de putrefacție (M. Pantazică, 1974). 2.3. Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui în amonte de Cotnari Pentru raionarea hidrologică a acestui bazin hidrografic sa ținut seama de un complex de factori identici în care se desfășoară fenomenele hidrologice, stabilindu-se două raioane hidrologice: Raionul hidrologic al dealurilor înalte. Analizând harta regiunii , se observă în acest raion este situat în partea de vest, nord și est a bazinului și este delimitat de cumpăna de ape dintre bazinul Bahluiului (în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pantazică, 1974). 2.3. Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui în amonte de Cotnari Pentru raionarea hidrologică a acestui bazin hidrografic sa ținut seama de un complex de factori identici în care se desfășoară fenomenele hidrologice, stabilindu-se două raioane hidrologice: Raionul hidrologic al dealurilor înalte. Analizând harta regiunii , se observă în acest raion este situat în partea de vest, nord și est a bazinului și este delimitat de cumpăna de ape dintre bazinul Bahluiului (în vest și nor-vest) cu bazinul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
2.3. Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui în amonte de Cotnari Pentru raionarea hidrologică a acestui bazin hidrografic sa ținut seama de un complex de factori identici în care se desfășoară fenomenele hidrologice, stabilindu-se două raioane hidrologice: Raionul hidrologic al dealurilor înalte. Analizând harta regiunii , se observă în acest raion este situat în partea de vest, nord și est a bazinului și este delimitat de cumpăna de ape dintre bazinul Bahluiului (în vest și nor-vest) cu bazinul Siretului și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
km, pârâul Pârcovaci de 60 m/km). Albiile majore sunt înguste sau lipsesc. Nivelul apelor este în tot anul pozitiv datorită izvoarelor cu debit constant și precipitațiilor abundente (600-690 mm/m2/an), cât și coeficientului de împădurire ridicat (80%). Raionul hidrologic al zonei de contact: Acest raion este situat la piciorul coastei ce delimitează dealurile înalte din vest, nord și est. Rețeaua hidrografică are caracter permanent; ea se alimentează din apele de suprafață și subterane venite din raionul dealurilor înalte, cât
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și 8% statului (D. Mititelu, 1977). Din suprafața totală, 22% este ocupată de păduri cu funcții speciale de protecție, dintre care ponderea ce mai mare o dețin cele cu rol de protecție a solului (53%), urmate de cele cu rol hidrologic (41%) situate în amonte de acumularea de la Pârcovaci. Pădurile de interes științific ocupă 5%, iar cele cu funcții de recreere au un procent de 1%. În cadrul etajului forestier se disting următoarele subetaje: Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de făgete
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Pe lunca râului Bahlui precum și pe văile interioare mai mari (Buhalnița, Broscăria, Valea Mare), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective și de gradul de mineralizare a apelor lor. De altfel, luncile ocupă suprafețe relativ mici în zona colinară, unde apele acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic Hârlău, în 1995). 2.CLASE, TIPURI ȘI SUBTIPURI DE
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahluiului, contribuind la secarea acestora. (M. Pantazică, 1974) Apa freatică din această zonă are un grad de mineralizare ridicat și gust sălciu. Principala arteră hidrografică care drenează regiunea cercetată este râul Bahlui. Debitul mediu anual al râului este la punctul hidrologic Hârlău de 0,358 m³/s, cu fluctuații mari în timpul anului. Debitele maxime anuale, cu asigurare de 1%, a fost de 119 m³/s în condițiile unor ploi abundente într-un timp scurt (la Cotnari și Hârlău s-au atins
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ieri, astăzi, mâine Editura CMDPA, București, pp. 13-25. Ciobanu I. Burican Gh.(2010) ,, Alunecarea de la Pârcovaci, jud. Iași din decembrie 1996,, Drobeta T. Severin. Valeriu D. Cotea Și colab. ( 2005 ) ,, Podgoria Cotnari ,, Editura Academiei Române , București. Dinu V., Tebeica A. "Rolul hidrologic al pădurilor" în "Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea apelor"; Nr. 4. Donisă I. (1987) "Bazele teoretice și metodologice ale geografiei"; Univ. "Al. I. Cuza", Iași. Doniță N., Purceleanu Șt. (1975) "Pădurile de șleau din Româniași gospodărirea lor"; Ed. Ceres, București. Florescu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare” . Mitetelu D. (1995) "Flora și vegetația județului Iași" în " Buletinul Grădinii botanice". Nistor B. (2008) „Podișul Sucevei - studiu termopluviometric”, Univ. „AL. I. Cuza” Iași . Obreja Al. (1979) "Dicționar geografic al județului Iași"; Editura Junimea, Iași. Pantazică M. (1958) "Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț II a, IV-1. Pantazică M. (1974) "Hidrografia Câmpiei Moldovei"; Editura Junimea, Iași. Petru Șt. (1982) -"Contribuții la studiul sarmațianului din perimetrul Tudora-Oneaga (Dealul Mare-Hârlău)"; Analele Univ. "Al. I.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
comunități din regiune sunt amenințate de riscuri naturale. Efecte pozitive așteptate: • creșterea productivității terenurilor agricole, • îmbunătățirea condițiilor de viață, • utilizarea durabilă a resurselor, • crearea de noi locuri de muncă, • conservarea biodiversității și a cadrului biogeografic natural, • moderarea parametrilor meteorologici și hidrologici. În localitățile rurale nu există sisteme de colectare a deșeurilor menajere, deșeurile din gospodăriile rurale fiind eliminate pe suprafețe de teren amplasate necorespunzător. Deșeurile depuse pe aceste suprafețe sunt animaliere (dejecții, resturi vegetale din diferite activități agricole etc.) precum și, în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
în domeniu În primul rând trebuie caracterizat spațiul litoral, dându-i cea mai largă accepțiune: țărmurile tuturor formelor de apă, nu neapărat maritime, ci și lacustre și fluviale. Acest mediu, îngust prin definiție - lizieră de contact între elementele terestre și hidrologice - este, în consecință, în mod special amenințat și fragil, marcat de degradarea indusă de echilibre biologice și geomorfologice delicate: o amenajare rațională trebuie să se dovedească vigilentă. Însă acest spațiu limitat a devenit un spațiu - cheie, o piesă decisivă în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
protecția unor reglementări eficiente, litoralul românesc al Mării Negre este victima dezvoltării haotice a activităților social-economice. Modificările în timp ale litoralului sunt măsurabile, iar cauzele trebuie căutate atât la distanță cât și la nivel local. Cauzele îndepărtate rezidă în transformările regimului hidrologic în tot bazinul Dunării, precum și în activitățile generatoare de deșeuri solide și lichide. Cauzele locale principale sunt: digurile de agrement perpendiculare pe țărm; deșeurile solide împrăștiate pe plaje; construcțiile neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
structura și dinamica scoarței terestre) și externi (în relație cu climatul, apele și viețuitoarele), pe suportul constituit de scoarța terestră se formează relieful, componentă derivată în sistemul abiotic. Caracteristicile reliefului: altitudinea, înclinarea, fragmentarea, expoziția versanților determină etajarea unor componente climatice, hidrologice, de vegetație și soluri. Aceasta se repercutează asupra prezenței stabile și asupra activităților diversificate ale omului. Astfel, pentru arii întinse de pe Pămînt potențialul natural favorabil societății umane este puternic influențat de relief (ținuturi de munți înalți, podișuri joase, câmpii nefragmentate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
antropică). Acestea din urmă pot avea însă și un rol benefic, dacă sunt orientate în sensul stimulării interacțiunilor echilibrate și al prevenirii conjuncturilor dinamice defavorabile. Spre exemplu, dacă într-un areal despădurit se fac replantări, vor fi prevenite perturbările microclimatice, hidrologice sau procesele geomorfologice agresive. Alteori, coincidența sau decalajul pragurilor pot diminua, periclita sau chiar distruge capacitatea de autoreglare, determinând apariția unor disfuncționalități grave. Spre exemplu, atingerea în același timp a debitelor minime pe râuri și a concentrației maxime admise a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
terestre sub forma asociațiilor vegetale și animale. În cursul adaptării au fost parcurse mai multe etape, impuse de faptul că mediul abiotic însuși a suferit transformări importante de-a lungul erelor geologice. Acestea au oferit formelor de viață ambianțe climatice, hidrologice și de relief diferite. Primele forme de viață, foarte simple, încă slab diferențiate între tipul vegetal și cel animal s-au mai păstrat până astăzi doar în unele roci ale scoarței. Treptat, în timp îndelungat s-au conturat clar forme
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în care aportul suplimentar de apă, prin irigații, nu se poate realiza. Practicarea intensivă a agriculturii a determinat, în unele perioade, acumularea în sol a unui exces de substanțe chimice, provenite din îngrășăminte și pesticide. Diferențieri importante de natură climatică, hidrologică, pedologică și de valorificare social-economică, între cele două regiuni, rezultă din poziția lor geografică. Preeria nord-americană, cu desfășurare latitudinală, are un climat din ce în ce mai aspru spre nord. Aceasta modifică și structura culturilor, regiunea intrând concomitent în complementaritate social-economică cu treptele lanțului
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ca aerul, toate formele de apă pot suferi transformări importante și pe cale naturală, dar acestea nu sunt definitive și nu constituie totdeauna degradări 9. În schimb, aria sistemică social-economică reduce frecvent (sau chiar distruge) mecanisme interactive naturale care reglează bilanțul hidrologic și care permit tuturor categoriilor de ape să-și controleze compoziția chimică și calitățile fizice. Protecția apelor începe tot de la sursele de agresiune, apele uzate (din industrie, agricultură, așezări umane, servicii diverse) fiind trecute prin stații de epurare cu structuri
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
complexă de mari distrugeri în toate structurile afectate (cazul recent al insulei Tikopia din arhipelagul Vanuatu, complet distrusă de un ciclon tropical în ianuarie 2003). O expresie extrem de complexă a dereglărilor multiple ale circuitului aer-apă este El Niño. Ca efect hidrologic al alizeelor, el este un contracurent ecuatorial care produce, relativ periodic, încălzirea mai puternică decât cea obișnuită, de vară, a apelor din sud-estul Pacificului. Aceasta reduce intensitatea ascensiunii apelor mai reci, încărcate cu substanțe nutritive, ceea ce diminuează masiv cantitatea de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cum este în cazul cunoscut al Lacului Aral, alimentat de fluviile Amu Daria și Sîr Daria și care și-a redus constant suprafața, ca urmare a consumului exagerat de apă în sistemele de irigații 18. O formă specială de disfuncție hidrologică se regăsește în cazul lacurilor de acumulare de pe râuri. Alimentarea acestor acumulări se realizează în regim natural, în timp ce consumul apei are motivații strict antropice, ceea ce face ca bilanțul acestor volume de ape să fie aproape permanent dezechilibrat. Consecințele negative afectează
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Sunt foarte puternic poluate, în special datorită deversărilor de ape industriale și ape uzate urbane, Marea Mediterană și Marea Nordului. Este cotată ca excepțional de murdară Baltica iar în cazul Mării Caspice efectele grave ale poluării sunt accentuate datorită continentalismului climatic și hidrologic, care reduce drastic posibilitățile naturale de diluție. Probleme grave de poluare din surse situate pe litoral sau în apropierea lui sunt specifice Mării Negre, în care ajung cantități foarte mari de produse chimice, reziduuri petroliere, ape uzate urbane sau din agricultură
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
științifice corespund categoriei I-a a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii). b) Parcuri naționale Scopul parcurilor naționale este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
erozive monoclinale, cu fragmentare deluroasă, cu văi largi însoțite de terase și versanți. Panta terenului este de la ușoară la moderată. b) Aspecte pedologice: pe suprafața rezervației sunt soluri de tipul brun argiloiluvial tipic, brun luvic și aluvial tipic. c) Aspecte hidrologice: rezervația este străbătută de pârâul Sacovăț, care colectează apele de pe raza rezervației. d) Aspecte climatologice: temperatura medie anuală: 9,6°C, amplitudinea temperaturilor medii anuale este de 24,9°C, temperatura maximă absolută este de 40°C, temperatura minimă absolută
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]