1,949 matches
-
substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice în timpul parturiției) este asigurată de histoarhitectura tunicii mijlocii a peretelui uterin în timpul gestației. Structura histologică a miometrului în gestație, care asigură rezistența uterului la rupere în timpul parturiției prezintă următoarele caracteristici: celule musculare sunt înconjurate de o rețea de reticulină; celule miocite devenite gigante se anastomozează cu congenerele prin prelungiri digitiforme; țesutul elastic devine abundent în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uterului , reluarea activității ovariene postpartum. Puerperium debutează cu eliminarea placentei. În derularea proceselor de eliminare a placentei (anexe fetale) pot fi luate în considerație următoarele etape : A. Înainte de parturiție Studiile au arătat că mecanismul de desprindere a placentei este deja histologic vizibil în ultimele luni de gestație, carunculii suferind un proces de colagenizare progresivă până în momentul parturiției. Scleroza placentei materne este mai evidentă la marginea carunculului, în special la capetele vililor materni (GRUNERT E. 1978 , BOITOR I., 1984). Înainte de parturiție apar
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acizi cetonici, a unei tulburări funcționale hepatice sau a unei producții crescute de aceto-acetat de către glanda mamară (SEICIU FL. și col. 1989). Aspecte morfopatologice Tabloul morfopatologic caracteristic se manifestă la nivelul ficatului, care este de culoare gălbui-palid, moale și friabil. Histologic se evidențiază degenerescența grasă hepatică și renală, hipertrofia suprarenalelor, cu infiltrații grase și degenerări parțiale în zona corticală ( DRUGOCIU GH. și col. 1970, RUNCEANU L. 1995). Simptomatologia Manifestările simptomatice sunt de ordin digestiv (inapetență, pareza rumenului, salivație abundentă, fecale uscate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unui folicul în creștere sau folicul matur, ca urmare a lipsei de dehiscență, datorată unei insuficiențe de hormoni luteinizanți LH. În unii chiști foliculari teaca internă devine foarte activă, secretând cantități mari de 17βestradiol, ceea ce duce la starea de nimfomanie. Histologic se evidențiază o proliferare vasculo-conjunctivă la nivelul tecilor ( granuloasa și teaca internă) cu organizarea unor travee conjunctive (BOGDAN AL. și col. 1984). După dimensiuni chiștii foliculari sunt clasificați în trei categorii: chiști mici (de obicei sunt polichiști), chiști mijlocii (macropolichiști
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unui folicul matur, care a suferit luteinizare preovulatorie, datorită unei insuficiențe relative de hormoni luteinizanți LH. Mărimea acestor chiști este mijlocie, cât o nucă, membrana este îngroșată, de consistență fermă, de culoare gălbuie, lichidul cavitar fiind citrin, iar uneori gălbuiroșiatic. Histologic prezintă zona celulelor foliculare cu aspect amorf, cu rare celule alungite, teaca internă fiind formată din celule mari, rotunde, cu citoplasma abundentă, vacuolizată și nuclei bogați în cromatină (BOGDAN AL. și col. 1981). Chiști ai corpului luteal Sunt chiști ovulatori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uneori foarte mari de mărimea unui ou de găină, cu membrana externă sub tensiune. La examenul macroscopic acesti chiști apar sub forma unor vacuole în parenchimul glandular, uneori sunt mai multe vacuole care confluează, chiștii devenind de mărimi foarte mari. Histologic chiștii apar cu zona corticală amorfă, cu celule alungite, rare, iar în straturile profunde se evidențiază o structură luteinizată (BOITOR I., 1979). Frecvența chiștilor ovarieni este mai mare la primele două cicluri postpartum, valorile fiind de 12,3 % la primul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
A. 1992, JOLLY, P., McDOUGALL, S., 1995). Funcția gonadică este dereglată sau abolită, ovarele devin distrofice, ovogeneza și foliculogeneza sunt tulburate, iar perioada de anestru postpartum crește. Investigațiile asupra efectului subalimentației prelungite la vaci au arătat modificări importante în structura histologică a ovarelor. Acestea sunt mici, distrofice, zona corticală este mult redusă, numărul foliculilor și în special al celor evolutivi este mic, frecvent se constată foliculi chistizați. La unii foliculi tecile interne suferă un proces de hipoplazie, iar alți foliculi sunt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acești compuși membranari sunt recunoscuți de lectinele și receptorii macrofagelor și prin activarea acestora se declanșează mecanismul de fagocitoza. Evoluția rapidă a apoptozei face că prezența ei în țesuturi să fie mai dificil de observat. Totuși ea poate fi observată histologic în bursă lui Fabricius la puii de găină infectați cu virusul bursitei infecțioase sub forma unor puncte intens hematoxilinice, după 3-4 zile de la infecția experimentală (Observație inedită!A. Savill J. și colab. (2002Ă recomandă pentru evidențierea histologica a apoptozei colorantul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
poate fi observată histologic în bursă lui Fabricius la puii de găină infectați cu virusul bursitei infecțioase sub forma unor puncte intens hematoxilinice, după 3-4 zile de la infecția experimentală (Observație inedită!A. Savill J. și colab. (2002Ă recomandă pentru evidențierea histologica a apoptozei colorantul Hoechst 33342. În țară noastră, Mărculescu Zoia și colab. (2000Ă au evidențiat apoptoza cu ajutorul flow-citometrului EPICS-XL și celulele necrozate prin colorarea cu iodura de propidiu. TANATOLOGIA 19 CARACTERELE DIFERENȚIALE ALE APOPTOZEI ȘI ALE NECROZEI Intrarea în circulație
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza uscată, necroza umedă și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se caracterizează printr-o ștergere treptată a structurilor celulare și tisulare, zonele afectate devenind în general cenușii-gălbui, relativ omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare și fibrilare ale celulelor parenchimatoase și stromale, care sunt mai rezistente la acțiunea enzimelor litice. În final se lizează și acestea, totul transformându-se într-o masă omogena, cu rare resturi
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
deosebesc: necroza de coagulare, necroza ceroasa, necroza fibrinoidă, steatonecroza și necroza de cazeificare. NECROZA DE COAGULARE Necroza de coagulare este prototipul necrozelor uscate. Aspectele macroscopice diferă de la organ la organ sau de la țesut la țesut, în raport de structură histologica a acestora și etiologia procesului necrotic. Sunt tipice focarele de necroza ale ficatului produse de tetraclorura de carbon, sau de infecțiile clostridiene; necroza din corticala rinichilor, rezultat al TANATOLOGIA 21 obliterării ramurilor arterei renale - infarctul alb, necroza mușchilor din hiposelenoza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
o hipocuproză, se observa adesea topirea substanței nervoase din emisferele cerebrale sub forma unei magme gelatinoase, așa-numitul ramolisment cenușiu. Dacă intervine și invazia cu sânge a zonelor distruse se constată ramolismentul roșu. În unele cazuri ramoliția tisulara este predominant histologica, exteriorizarea macroscopica fiind foarte ștearsă (encefalomalacia puilor de găină din hipovitaminoza E dar și polioencefalomalacia mamiferelor din hipovitaminoza B1Ă. Malacia sau hidratarea țesuturilor moarte se poate observa și la nivelul epiteliilor cutanate și/sau mucoase, generatoare de afte sau ulcere
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Este o deficiență autosomal recesiva. Purceii în cauză se dezvolta normal câteva săptămâni, după care se opresc din creștere, devin anemici și mor prin tulburări renale. IOAN PAUL64 Necropsic se constată hemoragii peteșiale pe suprafața rinichilor și atrofia papilelor renale. Histologic, atrag atenția leziunile glomerulilor renali, caracterizate prin proliferarea celulelor mezangiale și îngroșarea membranelor bazale ale capilarelor prin depozite intramembranare electronodense, deci o glomerulonefrita membrano-proliferativă de tip ÎI (Tizzard I., 2004Ă. De importanță economică mai redusă sunt: - deficiență în C3 semnalată
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
caracterele transsudatului și macroscopic numai coagularea proteinelor în contact cu aerul sub forma unui gel permite diferențierea. În laborator se utilizează reacția Rivalta pentru determinarea concentrației proteice. Cu cat cantitatea de proteine va fi mai mare cu, atâta, în preparatele histologice, exsudatul se colorează mai oxifil, spre deosebire de trassudat care este bazofil. În general, exsudatul apare că un lichid clar citrin sau opalescent, roșiatic sau gălbui, cu vâscozitate variabilă în raport cu constituția morfochimică; exsudatul are densitatea peste 1,018 ajungând în general la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
formă malignă a febrei aftoase a tineretului rumegătoarelor și în hepatitele virotice ale bobocilor de rață, hepatită cu incluzii a găinilor etc. Organele afectate sunt ușor mărite în volum, de culoare galbenă cenușie sau ruginie-roșiatică, măi friabile decât normal. Examenul histologic relevă fenomene distrofice de intensități variabile, hiperemie, plasmexodie și reacții hiperplazice mai mult sau mai putin accentuate în, raport cu durata procesului morbid și etiologia acestuia. În hepatitele de natură virală procesul se însoțește adesea și de prezența unor incluzii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pseudostratificat, în histomonoza; pot fi net delimitate de țesutul înconjurător, în necrobaciloza sau marginea lor se pierde în țesutul limitrof, în campilobacterioza mieilor. Caracterul necrozei poate fi uscat, în holeră aviară sau manifestă o tendință evidență spre fluidifiere în necrobaciloza. Histologic, se relevă topirea țesuturilor locale cu persistentă unui detritus necrotic mai mult sau mai putin înfiltrat cu plasma, fibrina, IOAN PAUL118 hematii la mamifere, eritrocite la păsări și leucocite. Tentă generală a teritoriului necrotic este bazofila la mamifere și oxifilă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de găină infectați cu virusul BIA (virusul bursitei infecțioase sau al bolii de Gumboroă la 3 zile P.I. Aspectul este recunoscut în literatura de specialitate și se caracterizează macroscopic prin mărirea în volum a bursei, culoare roșie-violacee a pliurilor și histologic, fragmentarea cromatinei bursocitelor în nucleozomi punctiformi. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT EXSUDATIVE Predominantă în țesuturile inflamate a unuia sau a altuia dintre tipurile de exsudat determina formele morfologice ale inflamațiilor predominant exsudative. Se deosebesc astfel inflamații: seroase, fibrinoase, hemoragice, purulente, gangrenoase, catarale, limfomonocitare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
F. (1992Ă, pentru prima fază a inflamațiilor cavitare, în care fenomenele congestive sunt cele mai vizibile, la nivelul seroaselor marilor cavități (pericard, pleura, peritoneuă. Cantitatea de exsudat seros este relativ mică și „se pierde” în cavitățile afectate. Numai la examenul histologic se observa exsudatul care o definește, sub forma unor dilacerări tisulare prin conținut omogen albăstrui-roșiatic, ușor PAS pozitiv. Inflamația seroasa cavitara se caracterizează prin acumularea unor cantități variabile de lichid clar citrin sau ușor opalescentexsudatul seros - în spațiile virtuale ale
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ușor PAS pozitiv. Inflamația seroasa cavitara se caracterizează prin acumularea unor cantități variabile de lichid clar citrin sau ușor opalescentexsudatul seros - în spațiile virtuale ale cavităților afectate. Seroasa acestora este mai mult sau mai putin îngroșata, cenușie-gălbuie, ușor granulara. Examenul histologic relevă disocierea mezoteliului, tumefierea până aproape de pseudoepitelizare a celulelor mezoteliale și prezența pe suprafața cavitara a unor depozite proteice amorfe sau infiltrate cu hematii și leucocite în drum spre moarte. Țesutul submezotelial este disociat prin exsudat și degenerat. Și el
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
seros în țesutul conjunctiv, determinând transformarea acestuia într-o masă gelatinoasa de extensiune variabilă. Consistentă țesuturilor edemațiate poate fi „lemnoasa” în pasteureloza rumegătoarelor sau „păstoasa” în celulitele aviare. Și culoarea zonelor afectate diferă de la cenușie - roșiatica la gălbuie. Examenul histologic relevă distrugerea accentuată a teritoriilor afectate. Inflamațiile papulo-veziculoase sunt cantonate cu predominantă la nivelul pielii și a mucoaselor și se caracterizează prin acumularea exsudatului sub forma unor papule sau vezicule în grosimea epiteliilor afectate. În papule, exsudatul este localizat predominant
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sub forma unei pelicule sau pseudomembrane cenușii gălbui de grosimi variabile, la suprafață seroaselor sau a mucoaselor afectate; este deci o inflamație superficială. Pseudo-membrana de fibrina se desprinde cu ușurință de țesuturile subiacente, fără să lase eroziuni ale suprafeței acestora. Histologic, depozitul fibrinos apare ușor oxifil în colorația tricromica, ușor PAS pozitiv, amorf sau fibrilar, cuprinzând în masă lui ochiuri de țesut seros, hematii, leucocite și germeni, izolați sau aglomerați. Este caracteristică pulmonului la toate speciile, produsă mai ales de germenii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sub denumirea de inflamație de corp străin. Se întâlnește în pulmoni, tractul genital, cavitățile: pericardica, toracica și abdominală, masele musculare etc. Zonele inflamate sunt ușor de recunoscut prin coloritul albăstruiverzui sau chiar negricios la păsări și prin mirosul respingător putrid. Histologic în teritoriile respective se constată zone mai mult sau mai putin întinse de topire totală a țesuturilor. Prin acțiunea litica iau naștere substanțe toxice, ptomaine, aminoacizi cu moleculă mare, care trecând în circulație duc la moartea animalului prin sapremie. Foarte
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
lui, constatăm că modificările alterative din MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 131 inflamația catarala sunt secundare modificărilor exsudative care se continuă și după descuamarea mucoasei. Acesta este considerentul pentru care includem inflamația catarala în cadrul inflamațiilor exsudative chiar și în cazurile când histologic predomina descuamația celulară. În evoluția ulterioară a procesului inflamator, depozitul mucocelular existent la suprafață mucoaselor se îmbogățește prin prezența granulocitelor neutrofile, transformându-se treptat în catar purulent, forma principala de manifestare a inflamației purulente la nivelul mucoaselor. Trebuie subliniat faptul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la nivelul mucoaselor. Trebuie subliniat faptul că primele faze ale inflamației catarale sunt foarte greu de diferențiat, pe cadavru, de modificările cadaverice autolitice. Macroscopic, se poate vorbi de inflamația catarala numai în cazurile când mucoasa este tumefiata și hiperemiată, iar histologic când piesele au fost recoltate și fixate în bune condiții, imediat după moartea sau sacrificarea animalelor. Pe cadavrele vechi cât și în secțiunile provenite de la cadavre vechi, diagnosticul de inflamație catarala trebuie pus cu foarte mare rezervă. Este total eronat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ore ale infecțiilor virale, după care sunt înlocuite de monocite și macrofage. Inflamațiile cristaline Inflamațiile cristaline sunt inflamații produse de agenți patogeni care au capacitatea de a cristaliza în țesuturi (antigelul, acidul uric, etc.Ă. Aceste cristale pot fi evidențiate histologic prin tehnici speciale. Se pot transforma în inflamații granulomatoase de corp străin. INFLAMAȚIILE PREDOMINANT PROLIFERATIVE Așa cum am menționat la fazele evolutive ale procesului inflamator, substratul citologic al acestor inflamații îl constituie histiocitele, macrofagele, gliocitele, limfocitele, plasmocitele, mastocitele și eozinocitele pe
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]