4,292 matches
-
l-am trăit de sâmbătă până acum nu le mai pot scoate din suflet, așa cum doream, pentru ca să le țes în pânza vieții mele cu cuvinte potrivite. însoțit de pelerini, am mers pe jos sâmbătă, de la Volovăț până la Mănăstirea Sucevița, la hram. Creștini buni, credință tare, puternică. Sâmbătă spre duminică, la mănăstire, am oficiat un acatist la miezul nopții. Am vărsat lacrimi când fecioarele Maicii Domnului au cânta în curtea mănăstirii: Iată Mirele vine și fericită este sluga pe care o va
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
în suflatul meu o pace, o lumină, o putere neobișnuite pe care nu le pot descrie, dar le pot saluta cu lacrimi curate. A fost slujbă arhierească. Am citit rugăciunile pentru Sfânta împărtășanie. Cam trei ore am miruit credincioșii. După hram, luni dimineațatot cu peleriniicu maicile de la mănăstirea Vatra Moldoviței am mers peste munte la mănăstirea lor. Era prima mea pătrundere în pădurile de brad ale munților. Ce priveli ști ! Ce minuni ! Cred că nu există peniță care să poată descrie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
legionarii ar fi luptat pentru distrugerea neamului și a ță rii, ar fi fost ajutați, ar fi fost lăudați, ar fi fost dați ca exemplu de toți cei care ne-au chinuit din 1938 până în 1990. Să înțelegem dar, ce hram purtau dușmanii Mișcării Legionare ! Închisorile în care zăceau sute de legionari înainte de cel de al doilea război mondial, în timpul războiului ca și după terminarea lui, au fost apreciate de legionari ca cele mai bune școli, în înțelesul de cele mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de unde sînt, veghează la faptele mele. Lucica i-a visat altădată des, însă de la o vreme nu, și se întreabă oare de ce? *Student în vacanță, în urmă cu 16 ani, pe la ceasul acesta, mergeam împreună cu Eusebiu Camilar la Chilișeni, la hramul de Sfînta Maria. Nu mergeam la cineva anume, ci de dragul plimbării. Am pornit la amiază, am urcat Oadeciul, am străbătut Poiana Popii, am ieșit în șoseaua care duce de la Suceava la Liteni, și ne-am îndreptat către tăpșanul din centrul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
m-a îmbrățișat și a plîns în tăcere mai multe minute. Era palid și tremura. El e, oare, m-am întrebat, privindu-l, moș Vasile cel Rău, aspru cu oamenii și cu animalele? Bărbatul care, cînd se îmbăta pe la vreun hram, se întrecea cu alți căruțași în curse nebunești, barbare, bătîndu-și calul, ca să cîștige, cu codiriștea ori cu lanțul? în sicriu, mătușa avea aceeași figură modestă, resemnată ca totdeauna. Cînd au adus-o acasă nu știau dacă are pregătite lucrurile trebuitoare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prima chestiune l-am întrebat, ironic, de unde va lua ziariști, iar la a doua l-am sfătuit, serios, să dateze versurile și să le păstreze ca pe un jurnal psihologic; „un jurnal al unei alte Anna Frank”, am adăugat. *De hram, Lucica mi-a povestit niște lucruri care intră în categoria paranormalului. Le notez aci atît pentru senzaționalul lor, cît și pentru că fac parte din „legendele” familiei noastre, pe care soră-mea, ca una rămasă în sat, le știe mai bine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mișcă oarecum greoi, nu și fără eficiență literară, pe solul psihologiei rurale, cu observația că țăranii sunt împărțiți în „buni” și „răi”. Cu Zodia înstrăinării (1966) - roman care face parte , împreună cu Accidentul era inevitabil (1967), A treia Romă (1968) și Hramul Sfântului Nu (1969), dintr-un ciclu narativ având în comun identitatea doctorului Ana Brebu, receptor pentru o serie de confesiuni ale unor pacienți -, nivelul angajării în proiectul propagandistic este depășit. Cartea începe într-o notă înșelătoare, mimând adecvarea la literaturizarea
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
1963; Cărțile Horodiței, București, 1965; Zodia înstrăinării (Contravizitele doctorului B.A.), București, 1966; Accidentul era inevitabil (Contravizitele doctorului B.A.), București, 1967; Zodia înstrăinării. A cincea roată la căruță, București, 1967; A treia Romă (Contravizitele doctorului B.A.), București, 1968; Hramul Sfântului Nu (Scrisori din iulie pentru dr. B.A.), București, 1969; Șahul dublu de la Armor, București, 1970; A cincea roată la căruță, îngr. și pref. Alex. Ștefănescu, București, 1989. Traduceri: F.M. Dostoievski, Omul din subterană, București, 1983 (în colaborare cu
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
Prozatori contemporani, I, București, 1961, 65-119; Damian, Direcții, 242-243; Valeriu Cristea, „Cărțile Horodiței”, GL, 1966, 2; D. Solomon, „Zodia înstrăinării”, GL, 1966, 26; D. Țepeneag, „Zodia înstrăinării”, LCF, 1966, 31; Valeriu Cristea, „A treia Romă”, GL, 1968, 13; Magdalena Popescu, „Hramul Sfântului Nu”, RL, 1969, 22; Popa, Dicț. lit. (1971), 255-257; Rotaru, O ist., III, 589-590; Ștefănescu, Prim-plan, 95-102; Alex. Ștefănescu, Recitind un mai vechi roman despre viața satului, RL, 1989, 9; Nicolae Manolescu, O reconsiderare necesară, RL, 1990, 1
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
mănăstirea Cernica, unde și este înmormântat. SCRIERI: Carte de învățătură despre legea lui Dumnezeu, Chișinău, 1908; Bucoavnă moldovenească, Chișinău, 1909; Carte de cetire cu științe din gramatica moldovenească, Chișinău, 1910; Istoria Novo Neamețkogo sveatovozneseskogo monastâria [Istoria mănăstirii Noul Neamț cu hramul Sfintei Înălțări], Chișinău, 1911; Despre post. Taina nunței sau a cununiei, Chișinău, 1923; Istoria sfântă a Vechiului și Noului Testament, ed. 4, Chișinău, 1925; Procesul și apărarea mea. Denunțarea complotului apocaliptic, București, 1937. Repere bibliografice: Gh. Cunescu, Mitropolitul Gurie al
GROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
fii te poftesc"31) și își permite luxul de a povesti faptele de pe o platformă sigură. Știe că, procedând astfel, mesajul său va fi corect înțeles. Abia atunci când lectorul a aderat la punctul de vedere al autorului, atunci când știe ce hram poartă fiecare personaj, poate începe propriu-zis derularea retrospectivă a acțiunii. Din acest punct de vedere, nici un personaj nu se poate manifesta într-un context neutru: fiecare poartă o etichetă, este fixat într-o marjă comportamentală. Atunci când acționează, este, deja, un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
8 luni de zile. Ziua începea dimineață la ora 5 și executam munci diverse, eram bun la toate. C. I.: Trăiați împreună cu toți ceilalți deținuți? G. S.: Nu. Eram separat cu încă doi despre care n-am știut niciodată ce hram poartă. Ni s-a și spus să nu discutăm între noi, să nu vorbim, că altfel ne duc la cărat piatră. Eu am cărat piatră cu roaba și am săpat la șanțuri cam o lună de zile. După care stăteam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ridicat, în 1975, o troița, prin contribuția familiei Candalea Constantin și Aglaia. În jurul fostului schit, se află cimitirul parohial. La 100 m spre nord, în 1850, s-a construit, de către Mihail Cantacuzino-Pașcanu, actuala biserică, zidita din piatră și cărămidă, cu hramul „Tuturor Sfinților”. Din datele statistice cu privire la așezarea satului Scobinți, reiese că, în 1888, era sat component al comunei Bădeni, dar centru de reședință. Reședința a fost mutată, câțiva ani mai tarziu, în satul Bădeni, până în anul 1934, cănd satul Scobinți
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
unde locuitorii se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea, la 6 km de Bădeni, la Râpă Strâmbului a fost identificată o întinsă așezare Cucuteni. Teritoriul satului Bădeni aparținea boierului Cantacuzino-Pașcanu, care este și ctitorul bisericii din Bădeni, cu hramul „Bună Vestire”(construită în perioada 1845-1849). Biserică are forma de corabie, este zidita din piatră (zidul are grosimea de 80 cm), iar de-a lungul timpului a avut printre duhovnici pe preoții: Pralea Ilie, care a fost duhovnicul locuitorilor din
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
călugărilor, m-a iscălit Amfilohie Episcop de Hotin”. Amfilohie Hotiniul a murit la Zagavia, fiind înmormântat în partea dreaptă a vechiului schit. În anul 1830, cănd protosingel era Veniamin Velișcu, cu ajutorul mitropolitului Veniamin Costachi, se construiește actuala biserică, primind, pe lângă hramul Nașterea Maicii Domnului(hramul vechiului schit de lemn) și altul nou, Sf. Nicolae. La 31 mai 1830, când s-a sfințit biserică nou construită, mormântul marelui cărturar a fost strămutat într-o nișă semicirculara din peretele de nord al pronaosului
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Amfilohie Episcop de Hotin”. Amfilohie Hotiniul a murit la Zagavia, fiind înmormântat în partea dreaptă a vechiului schit. În anul 1830, cănd protosingel era Veniamin Velișcu, cu ajutorul mitropolitului Veniamin Costachi, se construiește actuala biserică, primind, pe lângă hramul Nașterea Maicii Domnului(hramul vechiului schit de lemn) și altul nou, Sf. Nicolae. La 31 mai 1830, când s-a sfințit biserică nou construită, mormântul marelui cărturar a fost strămutat într-o nișă semicirculara din peretele de nord al pronaosului, unde este și astăzi
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
tarziu, directorul Casei Corpului Didactic din Iași), Mihăilescu Ștefan, care au învățat copiii în casele familiilor Vasilica și Vrabie, actuala construcție a școlii fiind ridicată de abia în anul 1953. Dezvoltarea demografică a așezării a impus construirea unei biserici, cu hramul Sf. Ioachim și Ana , preot fiind numit Ionuț Florariu. Sticlăria, sat ce aparține comunei Scobinți, este așezat pe valea pârâului Humăria și coasta dealului cu același nume, care are altitudinea de 400m. Așezarea, atestata documentar în 1864, evocă, prin numele
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
sau gospodari de frunte ai comunei. În anul 1958, s-a construit noul local al școlii gimnaziale, care a scos generații de absolvenți, de pregătirea lor ocupându-se, cu dăruire și perseverența, iluștri dascăli că: Biserică din satul Sticlăria, cu hramul Duminică tuturor Sfinților, care și-a păstrat și hramul bisericii vechi(Sf. M.Mc. Dimitrie), a fost construită în perioada 1953-1957, prin contribuția localnicilor și a locuitorilor satelor din zonă, la inițiativa preotului Ioan Budai. Acest lăcaș de cult a fost
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
s-a construit noul local al școlii gimnaziale, care a scos generații de absolvenți, de pregătirea lor ocupându-se, cu dăruire și perseverența, iluștri dascăli că: Biserică din satul Sticlăria, cu hramul Duminică tuturor Sfinților, care și-a păstrat și hramul bisericii vechi(Sf. M.Mc. Dimitrie), a fost construită în perioada 1953-1957, prin contribuția localnicilor și a locuitorilor satelor din zonă, la inițiativa preotului Ioan Budai. Acest lăcaș de cult a fost sfințit în anul 1957 de mitropolitul de atunci al
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gașca”, „puricele”, care stârneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița Gheorghe și Bița Dumitru * pictură Vătăjita Maria * țesătoare Irofte Maria, Boca Maria și Hriscu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
să gândești ca personajul. Asta e singura cale. În general, omul este ceea ce gândește. Și dacă tu gândești ca un anumit personaj, ești personajul respectiv. Sigur că pentru asta trebuie să studiezi, să știi de unde vine, unde pleacă și ce hram poartă. A.V. Mulți spun astăzi: "în teatru și în film trebuie să arătăm meschinăria și urâțenia pentru că așa e lumea, iar noi nu putem să le ascundem, trebuie să le exprimăm". D.V. Ei spun asta, și până la un punct
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ori fără, cu telejurnalul de seară ce se pupa cu telejurnalul de noapte și ambele se pupau cu Ceaușescu iar noi nu, erau, fix la jumătatea lui septembrie, trei sărbători. Începea școala, dar asta nu intra la socoteală, se prăznuia hramul Bisericii din Nicolina, unde Bunicii fuseseră epitropi și, deloc în ultimul rând, unchiul meu Aurel, fratele cel mare al Mamei, își aniversa ziua de naștere, prilej de reunire, cu mic și mare, a întregii familii. Prin anii '80 nu se
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
Articolul 1 Se aprobă un ajutor financiar de 300 milioane lei, ca o contribuție din partea statului pentru completarea fondurilor proprii Parohiei Ortodoxe Timișoara III din cadrul Mitropoliei Timișoarei și Caransebesului necesare construirii Catedralei Ortodoxe cu hramul "Ștefan cel Mare și Sfânt", în cinstirea martirilor Revoluției din decembrie 1989 în municipiul Timișoara. Articolul 2 Fondurile care fac obiectul art. 1 se aprobă din rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, beneficiarul fiind Parohia
HOTĂRÎRE Nr. 839 din 25 noiembrie 1994 cu privire la acordarea unui ajutor din partea statului pentru construirea Catedralei Ortodoxe cu hramul "Ştefan cel Mare şi Sfânt", în cinstirea martirilor Revoluţiei din decembrie 1989 în municipiul Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111461_a_112790]
-
Articolul 1 Se acordă un sprijin financiar de 150 milioane lei, ca o contribuție din partea statului pentru completarea fondurilor proprii necesare construirii Catedralei Ortodoxe cu hramul "Înălțarea Domnului" din municipiul Bacău, în cinstirea tuturor eroilor neamului românesc. Articolul 2 Fondurile ce fac obiectul art. 1 se aloca din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, beneficiarul fiind Catedrală Ortodoxă cu
HOTĂRÎRE Nr. 944 din 22 decembrie 1994 cu privire la acordarea unui sprijin financiar din partea statului pentru construirea Catedralei Ortodoxe cu hramul "Inaltarea Domnului" din municipiul Bacau, în cinstirea tuturor eroilor neamului românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111562_a_112891]
-
Înălțarea Domnului" din municipiul Bacău, în cinstirea tuturor eroilor neamului românesc. Articolul 2 Fondurile ce fac obiectul art. 1 se aloca din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, beneficiarul fiind Catedrală Ortodoxă cu hramul "Înălțarea Domnului" din cadrul Episcopiei Românului și Husilor. Articolul 3 Ministerul Finanțelor va introduce modificările ce decurg din aplicarea prezenței hotărâri în bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte și în bugetul de stat pe anul 1994. Articolul 4 Secretariatul de Stat
HOTĂRÎRE Nr. 944 din 22 decembrie 1994 cu privire la acordarea unui sprijin financiar din partea statului pentru construirea Catedralei Ortodoxe cu hramul "Inaltarea Domnului" din municipiul Bacau, în cinstirea tuturor eroilor neamului românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111562_a_112891]