3,770 matches
-
de condițiile climatului continental excesiv, cu deficit de precipitații tocmai în anotimpul de vară, când necesarul de apă este cel mai mare, au fost amenajate următoarele iazuri: - iazul Sorocanu, în suprafață de 32 ha, propus pentru amenajări (Foto nr. 4 ) ; - iazurile Pionier, Vatra Satului,Baluș și heleșteul Vatra Satului în suprafață totală de 50 ha; -iazurile Baluș 2 și Zugravi în suprafață de 19 ha; -acumularea de la Hălceni, cea mai importantă și cele două bazine ale Iazului -Nou aparținând R.A
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
amenajări (Foto nr. 4 ) ; - iazurile Pionier, Vatra Satului,Baluș și heleșteul Vatra Satului în suprafață totală de 50 ha; -iazurile Baluș 2 și Zugravi în suprafață de 19 ha; -acumularea de la Hălceni, cea mai importantă și cele două bazine ale Iazului -Nou aparținând R.A Apele Române,acestea fiind acumulări cu mari valențe piscicole. Conform evidenței cadastrale, în comună există 275 ha de luciu de apă, incluzând și iazurile menționate mai sus. Aceste iazuri au fost construite în scopuri multiple: pentru
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ha; -acumularea de la Hălceni, cea mai importantă și cele două bazine ale Iazului -Nou aparținând R.A Apele Române,acestea fiind acumulări cu mari valențe piscicole. Conform evidenței cadastrale, în comună există 275 ha de luciu de apă, incluzând și iazurile menționate mai sus. Aceste iazuri au fost construite în scopuri multiple: pentru stocarea unor rezerve de apă,pentru reglarea scurgerii pâraielor și diminuarea aluvionării șesurilor sau pentru creșterea peștilor. O parte din iazuri au fost colmatate cu materiale cărate de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mai importantă și cele două bazine ale Iazului -Nou aparținând R.A Apele Române,acestea fiind acumulări cu mari valențe piscicole. Conform evidenței cadastrale, în comună există 275 ha de luciu de apă, incluzând și iazurile menționate mai sus. Aceste iazuri au fost construite în scopuri multiple: pentru stocarea unor rezerve de apă,pentru reglarea scurgerii pâraielor și diminuarea aluvionării șesurilor sau pentru creșterea peștilor. O parte din iazuri au fost colmatate cu materiale cărate de apele torențiale fiind invadate de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ha de luciu de apă, incluzând și iazurile menționate mai sus. Aceste iazuri au fost construite în scopuri multiple: pentru stocarea unor rezerve de apă,pentru reglarea scurgerii pâraielor și diminuarea aluvionării șesurilor sau pentru creșterea peștilor. O parte din iazuri au fost colmatate cu materiale cărate de apele torențiale fiind invadate de o vegetație abundentă de stufărișuri. În concluzie, apele de suprafață au o mare importanță pentru agricultura comunei Șipote. De aceea, se impune executarea de lucrări hidroameliorative și hidrotehnice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ha masă verde . Datorită pășunatului nerațional,, nerecoltarea fânului în perioade optime și, pe alocuri, din cauza frecventelor colmatări, se înregistrează o scădere a valorii nutritive a acestor pajiști. Vegetația de pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
terenurile umede din șesuri și mai rar pe versanți găsim grupări higro - halofite ca: Puccinellia distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de umiditate apare Aster tripolium. În bălți sau la marginile iazurilor se întâlnesc și specii cum sunt : broscărița(Potamogeton natans), otrățelul de apă (Utricularia vulgaris), lintița (Lemna minor). În toate pajiștile o mare parte din numeroasele specii sunt furajere. Dintre acestea, mai cunoscute sunt:Festuca valesiaca și F. pseudavina, Stipa lessingiana
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se întâlnesc rațe sălbatice, lișițe, bâtlani. Primăvara, șesurile sunt zonele cele mai favorabile berzelor. În bălți și în lungul pâraielor se întâlnesc unii batracieni, cum sunt :broasca de lac (Rana eoculenta),buhaiul de baltă(Bombinabombina) ș.a. Fauna piscicolă prezentă în iazuri e reprezentată de : crap(Cyprinus carpie), caras argintiu (Carrasus auratus gibelio),roșioară, lin, porcușor. II.6 Potențialul pedologic Învelișul pedologic reprezintă o sinteză a tuturor factorilor despre care am vorbit și, în același timp, ne oferă o imagine mai veridică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vechea platformă sarmatică, datorită eroziunii torențiale care a lucrat și lucrează cu intensitate crescândă. Ca urmare a acestui fapt, puține mai sunt culmile dealurilor dintre văile principale nestrăpunse de eroziunea torenților, care mușcă mereu din rama lor. O parte din iazurile ce constituiau o frână în calea apelor au fost colmatate cu materiale cărate de sus. Alunecările de straturi, asociate cu prăbușirile, îngustează mereu suprafața arabilă. Este, fără îndoială, un proces de evoluție naturală în înțeles geografic, de peneplenare, dar dureros
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
marea majoritate a locuitorilor au fost nevoiți să plece, nemaiputând face față obligațiilor față de stat și față de Mănăstirea Barnovschi, căreia Miron Barnovschi, ca domn al Moldovei, dar și în calitate de proprietar, i-a donat satul Șipote cu viile, morile,iazurile și, ,hotarele ” ce le avea. În această situație, majoritatea locuitorilor care au plecat s-au stabilit în ținutul Romanului (satul Iliești) și Vasluiului. Analiza unor documente istorice și a unor hărți vechi arată că pe valea Miletinului existau în sec
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fostele I.L.F-uri, înainte de 1990, la obținerea producțiilor ridicate contribuind și sistemul de irigații pe o suprafață de cca.500 ha (506 ha în 1985, 492ha în 1986, 406 ha în 1987), având ca sursă de apă cele trei iazuri construite pe una din văile satului Iazu - Nou, cu un luciu de apă de peste 60 ha. Punerea în proprietate,, fărâmițarea proprietății și desființarea celor două ferme legumicole din cadrul fostului C.A.P. Șipote a determinat scăderea de aproximativ 10 ori a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
piscicultura Vânatul și piscicultura s-au practicat în toate epocile istorice, în tot spațiul carpato - danubiano -pontic, fiind atestate de dovezi arheologice, documentare, lexicale. Unii istorici consideră că pescuitul se practică încă de pe timpul conlocuirii românilor cu slavii, termenii de „iaz” și „râmnic” fiind de origine slavă . În zona Șipote, construcția iazurilor și pescuitul au constituit preocupări foarte vechi ale locuitorilor, probabil cu mult timp înaintea mențiunilor documentare. Începând din sec. al XV-lea iazurile sunt menționate și în documentele de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în tot spațiul carpato - danubiano -pontic, fiind atestate de dovezi arheologice, documentare, lexicale. Unii istorici consideră că pescuitul se practică încă de pe timpul conlocuirii românilor cu slavii, termenii de „iaz” și „râmnic” fiind de origine slavă . În zona Șipote, construcția iazurilor și pescuitul au constituit preocupări foarte vechi ale locuitorilor, probabil cu mult timp înaintea mențiunilor documentare. Începând din sec. al XV-lea iazurile sunt menționate și în documentele de danie și de vânzare a moșiilor și satelor, acestea numărându- se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
conlocuirii românilor cu slavii, termenii de „iaz” și „râmnic” fiind de origine slavă . În zona Șipote, construcția iazurilor și pescuitul au constituit preocupări foarte vechi ale locuitorilor, probabil cu mult timp înaintea mențiunilor documentare. Începând din sec. al XV-lea iazurile sunt menționate și în documentele de danie și de vânzare a moșiilor și satelor, acestea numărându- se printre bunurile de valoare constituente ale satelor. Astfel s-a întâmplat și în cazul satului Șipote, care la 1627 sa fost donat Mănăstirii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
documentele de danie și de vânzare a moșiilor și satelor, acestea numărându- se printre bunurile de valoare constituente ale satelor. Astfel s-a întâmplat și în cazul satului Șipote, care la 1627 sa fost donat Mănăstirii Barnovschi, „cu viile, morile, iazurile și hotarele sale”. În secolele următoare, numărul iazurilor din zona Șipote a crescut, ca de altfel în întreaga Câmpie colinară a Jijiei, fiind condiționate de: creșterea numărului de locuitori și a morilor de apă, a șeptelului și a consumului de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și satelor, acestea numărându- se printre bunurile de valoare constituente ale satelor. Astfel s-a întâmplat și în cazul satului Șipote, care la 1627 sa fost donat Mănăstirii Barnovschi, „cu viile, morile, iazurile și hotarele sale”. În secolele următoare, numărul iazurilor din zona Șipote a crescut, ca de altfel în întreaga Câmpie colinară a Jijiei, fiind condiționate de: creșterea numărului de locuitori și a morilor de apă, a șeptelului și a consumului de pește în alimentație. În comuna Șipote piscicultura este
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
creșterea numărului de locuitori și a morilor de apă, a șeptelului și a consumului de pește în alimentație. În comuna Șipote piscicultura este atestată și de toponimele unor sate componente: Iazu - Vechi și Iazu - Nou, ce derivă de la cele 10 iazuri ce se găsesc pe teritoriul comunei. (Foto nr. 9). Acestea sunt: - iazul Sorocanu, cu o suprafață de 32 ha (care este propus pentru amenajare) - iazurile Pionier, Vatra Satului, Baluș 1 și Heleșteul Vatra Satului, în suprafață totală de 50 ha
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a consumului de pește în alimentație. În comuna Șipote piscicultura este atestată și de toponimele unor sate componente: Iazu - Vechi și Iazu - Nou, ce derivă de la cele 10 iazuri ce se găsesc pe teritoriul comunei. (Foto nr. 9). Acestea sunt: - iazul Sorocanu, cu o suprafață de 32 ha (care este propus pentru amenajare) - iazurile Pionier, Vatra Satului, Baluș 1 și Heleșteul Vatra Satului, în suprafață totală de 50 ha - iazurile Baluș 2 și Zugravi, în suprafață de 19 ha - acumularea de la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de toponimele unor sate componente: Iazu - Vechi și Iazu - Nou, ce derivă de la cele 10 iazuri ce se găsesc pe teritoriul comunei. (Foto nr. 9). Acestea sunt: - iazul Sorocanu, cu o suprafață de 32 ha (care este propus pentru amenajare) - iazurile Pionier, Vatra Satului, Baluș 1 și Heleșteul Vatra Satului, în suprafață totală de 50 ha - iazurile Baluș 2 și Zugravi, în suprafață de 19 ha - acumularea de la Hălceni și cele două bazine ale Iazului-Nou (174 ha), ce aparține R.A. Apele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ce se găsesc pe teritoriul comunei. (Foto nr. 9). Acestea sunt: - iazul Sorocanu, cu o suprafață de 32 ha (care este propus pentru amenajare) - iazurile Pionier, Vatra Satului, Baluș 1 și Heleșteul Vatra Satului, în suprafață totală de 50 ha - iazurile Baluș 2 și Zugravi, în suprafață de 19 ha - acumularea de la Hălceni și cele două bazine ale Iazului-Nou (174 ha), ce aparține R.A. Apele Române, acestea fiind acumulări cu mari valențe piscicole. Acestea, împreună cu cursurile de apă, canalele, bălțile de pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
aparține R.A. Apele Române, acestea fiind acumulări cu mari valențe piscicole. Acestea, împreună cu cursurile de apă, canalele, bălțile de pe teritoriul comunei reprezintă cca. 3,06%, respectiv 275 ha luciu de apă și cca. 9% din suprafața totală a lacurilor artificiale (iazurilor) din județul Iași. În ceea ce privește producția de pește se apreciază că, înainte de 1989 se scoteau cca. 800-1000 Kg pește/ha, producția fiind constituită din specii precum : crap, crap chinezesc, caras, știucă ș.a. După 1989, producția de pește a scăzut, fiind însă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de pește se apreciază că, înainte de 1989 se scoteau cca. 800-1000 Kg pește/ha, producția fiind constituită din specii precum : crap, crap chinezesc, caras, știucă ș.a. După 1989, producția de pește a scăzut, fiind însă greu de apreciat, deoarece unele iazuri au intrat în proprietate particulară. Având în vedere numărul de iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali favorabili, putem concluziona că piscicultura are condiții reale pentru a se dezvolta, dacă vor fi ameliorați o serie de factori
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Kg pește/ha, producția fiind constituită din specii precum : crap, crap chinezesc, caras, știucă ș.a. După 1989, producția de pește a scăzut, fiind însă greu de apreciat, deoarece unele iazuri au intrat în proprietate particulară. Având în vedere numărul de iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali favorabili, putem concluziona că piscicultura are condiții reale pentru a se dezvolta, dacă vor fi ameliorați o serie de factori tehnico - organizatorici, precum: asigurarea fertilizării și îngrășării iazurilor, introducerea speciilor fitofage
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vedere numărul de iazuri care există pe teritoriul comunei Șipote și factorii naturali favorabili, putem concluziona că piscicultura are condiții reale pentru a se dezvolta, dacă vor fi ameliorați o serie de factori tehnico - organizatorici, precum: asigurarea fertilizării și îngrășării iazurilor, introducerea speciilor fitofage în amestec cu cele autohtone,furajarea peștilor, respectarea perioadei optime de recoltare (15.IX15XI), prin scurgerea apei și înlăturarea speciilor sălbatice, asigurarea uneltelor de pescuit, combaterea mecanică și biologică a vegetației acvatice, specializarea forței de muncă, cooperarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o adâncime de 1,10-2,00 m, ceea ce a permis realizarea unui sistem de drenaj orizontal, creându-se posibilitatea alimentării cu apă a fermei existente. Având în vedere rețeaua hidrografică relativ bogată existentă pe teritoriul comunei - râurile Miletin și Recea,iazurile, acumulările dintre Chișcăreni și Iazu-Nou și dintre Iazu -Vechi și Hălceni, precum și barajul de la periferia satului Hălceni, ca de altfel și alte iazuri de importanță mai mică și, de asemenea, posibilitatea de captare a apei sau de aducțiune a acesteia
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]