6,525 matches
-
Salveti, Nino Muccioli. Profesorul Constantin Ciopraga reprezintă ceea ce un talentat publicist numea o „valoare fixă”, un reper în mobilitatea tranzițiilor prin care am trecut și continuăm să trecem. Când, cu aproape jumătate de secol în urmă, intra în amfiteatrele Universității ieșene, prin ținuta liniștită și gravă, prin afabilitatea ușor reținută pentru ca relațiile să nu iasă din perimetrul civilității, părea descins din institute și academii străine unde predecesorii săi își făcuseră studiile. Nimic nu lăsa să se vadă că asistentul de atunci
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
de sociologie și etică. Sub regimul comunist, este înlăturat din Universitate. Ocupă un post la Catedra de psihologie a copilului la Facultatea de Medicină și Farmacie (1948-1952), și după doi ani de ostracizare politică e acceptat cercetător în institutul filologic ieșean al Academiei Române. Primele versuri ale lui C. (Rosalia) apar în 1920, în „Curentul nou”, iar cel dintâi articol (Criza idealismului), în 1921, în „Viața studențească”. În afara studiilor publicate în reviste de specialitate, colaborează, destul de sporadic, cu versuri, articole, eseuri, recenzii
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
destul de sporadic, cu versuri, articole, eseuri, recenzii și cronici la „Facla literară”, „Adevărul literar și artistic”, „Revista română”, „Pasul vremii” (unde semnează rubrica „Din lumea cărților”), „Viața literară”, „Minerva”, „Ideea europeană”, „Viața românească”,„Gândul vremii”, „Lumea”, „Atheneum”, „Manifest”, „Șantier”, „Însemnări ieșene”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Jurnalul literar”, „Moldova”, „Revista tineretului”, „Ethos”, „Libertatea” ș.a. În anii ’50 publică în revista academică „Studii și cercetări științifice” și în „Iașul literar”. Semnează și Anton Costin sau cu inițiale. În timpul vieții i-au
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
nașterii psihologiei științifice. Primul român care a lucrat în laboratorul lui W. Wundt și și-a susținut doctoratul cu o teză de psihologie a fost Ed. Gruber (1893); a înființat la Iași cel dintâi laborator de psihologie experimentală în cadrul Universității ieșene. Putem spune că în acei ani a avut loc delimitarea psihologiei față de filosofie, iar lucrarea lui Thèodule Ribot, Psihologia engleză contemporană, consfințește separarea ei teoretică. „Psihologia va fi, spune psihologul francez, pur experimentală, nu va avea ca obiect decât fenomenele
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Rosetti, „în vremea lui Scarlat Calimah și a lui Ioniță Sturdza” exista într-adevăr în centrul Iașiului, chiar în fața palatului domnesc, o „spițerie Lochman” (199, p. 109). De altfel, Nicolae Iorga susține că a existat „o întreagă dinastie de spițeri ieșeni Lockmann”, atestată de la a doua jumătate a secolului al XVIII-lea până la începutul secolului XX (269, p. 253). Un farmacist cu numele Anton Lochmann este atestat la Iași la jumătatea secolului al XIX-lea. Era născut în 1826 la Iași
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
turcește pe pat”, beau „cafe turcească” și trăgeau din ciubuc sau din narghilea „[de] îndată ce făceau ochi, înainte de a se spăla și de a se îmbrăca”, își aduce aminte Radu Rosetti (199, p. 61). La sfârșitul epocii fanariote, arhiman dritul ieșean de la Biserica Trei-Ierarhi („Trei-sfetiteanul”) fuma imediat ce se trezea de dimineață. El „trăgea din ciubuc cu sete numai cu un ochi deschis” și, „până nu și-ar fi dres cheful, nu te socotea de om” (Alexandru Beldiman, Tragodia, cca 1825) (112
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se aștepte cineva să i se smulgă în silă și să se facă uz de dânsa de către guvern cum ar voi. Aceasta este consecuența logică, fatală a însușirii guvernului de a face inagurarea statuei de la Iași și de a da ieșenilor, ca de la sine, un lucru ce nu-i aparține. Într-adevăr, faptul acesta este cu atât mai cutezător cu cât, daca s-ar cerceta listele de subscriere pentru erigerea statuei lui Ștefan cel Mare, nu se va găsi să fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
închinările lui de aproape?!... Ei bine, amesticul arbitrar al guvernului a depărtat acea masă mare populară care era gata să se rădice spre a merge la Iași, a ținut în rezervă chiar și partea cea mai cu greutate a populațiunii ieșene și, în jurul statuei, pe lângă vreo trei sute de oficiali și oameni ai poliției bucureștene, aduși pe socoteala statului, n-a strălucit decât miile de jidovi, atrași de solemnitate ca spectatori, spre imagine spăimântătoare a stării de jale în care a ajuns
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învățătură pentru alții, dar mai ales pentru sine. Dar, mai cu seamă pentru lăuntricitatea propriei făpturi, pentru că așa cum ne-o dovedește netăgăduitor această carte, a cărei predoslovie avem bucuria să o scriem, principiul sfânt, alcătuitor al vieții și lucrării profesorului ieșean, a fost cel socratic, al cunoașterii de sine. Zicerea celebră și esențială "Cunoaște-te pe tine însuți" a constituit și constituie pravilă pentru dânsul, stâlpul stâlpelnic al casei sale. Demersul existențial al Domniei Sale s-a structurat în jurul tâlcurilor de adânc
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de școală se face prin personalitate, caracter, talent, spirit, pregătire profesională, experiență. Maestrul trebuie să cultive spiritul critic cu buna credință și să lase libere discuțiile contradictorii, să domine prin profesionalism, echitate și dreptate, să asigure promovările în funcție de calități. Chirurgia ieșeană are un prestigiu recunoscut. Au fost personalități cu "perioade ieșene": E. Juvara, Amza Jianu, N. Hortolomei, A. Cosăcescu și personalități "consecvente": I. Tănăsescu, Vl. Buțureanu, Gh. Chipail. Generațiile mai vechi furnizau ginecologi chirurgi proveniți dintre chirurgii generaliști. Această soluție nu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
profesională, experiență. Maestrul trebuie să cultive spiritul critic cu buna credință și să lase libere discuțiile contradictorii, să domine prin profesionalism, echitate și dreptate, să asigure promovările în funcție de calități. Chirurgia ieșeană are un prestigiu recunoscut. Au fost personalități cu "perioade ieșene": E. Juvara, Amza Jianu, N. Hortolomei, A. Cosăcescu și personalități "consecvente": I. Tănăsescu, Vl. Buțureanu, Gh. Chipail. Generațiile mai vechi furnizau ginecologi chirurgi proveniți dintre chirurgii generaliști. Această soluție nu mai funcționează. La rândul ei, chirurgia laparoscopică a contribuit la
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
le arăta interesul, de a dori să-i instruiască. Un exemplu este chirurgul francez Henri Hartmann pe care J. Okinczic îl descria în sensul celor subliniate mai sus. L-aș așeza în aceeași categorie pe profesorul Gh. Chipail, mare chirurg ieșean, cu temperament vulcanic dar cu o inimă generoasă, căruia mulți dintre elevii săi îi pot purta recunoștința. Nu știu dacă se putea face o legătură între comportamentul renumitului chirurg ieșean I. Tănăsescu și faptul că făcuse un stagiu la Paris
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
așeza în aceeași categorie pe profesorul Gh. Chipail, mare chirurg ieșean, cu temperament vulcanic dar cu o inimă generoasă, căruia mulți dintre elevii săi îi pot purta recunoștința. Nu știu dacă se putea face o legătură între comportamentul renumitului chirurg ieșean I. Tănăsescu și faptul că făcuse un stagiu la Paris în perioada marcată de personalitatea lui Hartmann. Personalitatea chirurgului trebuie să fie bine conturată chiar dacă întrunește și trăsături contradictorii, mai ales temperamentale. Asistenții chirurgului trebuie să fie loiali, să nu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Facultății de Medicină din Iași (1902), extern și intern (Spitalul Sf. Spiridon), pregătit la Viena, Berlin și Paris. În perioada 1913-1940 a fost profesor, Decan și Rector la Universitatea din Iași. A fost un mare clinician, o personalitate a chirurgiei ieșene. Reluăm în a afirma că o bună pregătire anatomică este absolut necesară în formarea și evoluția unui chirurg. Din nefericire, ca și altele, această tradiție nu s-a păstrat. FR. RAINER A fost profesor de anatomie la Iași și București
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
se ocupe și de alții, să instruiască studenții sau alte cadre medicale în formare, cu ceea ce el a dobândit de la maestrul său, pentru că această latură reprezintă continuitatea, viitorul. Era firesc să fi plasat la sfârșitul acestui capitol date privind personalitățile ieșene ale chirurgiei ginecologice. O perioadă, chirurgia ginecologică a fost practicată de către chirurgii de chirurgie generală. VASILE BEJAN (1852-1923) Este considerat întemeietorul învățământului de obstetrică și ginecologie la Iași. A absolvit Școala Națională de Medicină și Farmacie București cu titlul de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
studenți; * calitatea de excelent diagnostician. Chirurgia sânului a fost unul dintre obiectivele de mare interes pentru chirurgii ce profesau în primele decenii ale secolului XX. Profesorul V. Dobrovici a fost cel care s-a ocupat de acest aspect în ginecologia ieșeană. GH. PLĂCINȚEANU (1894-1982) * extern, intern al Spitalului Sf. Spiridon; * a participat la campania din 1916, a fost detașat la Chișinău unde optează pentru obstetrică și ginecologie; * preparator la anatomie (Fr. Reiner); * specializare în chirurgie la Berlin; * șef lucrări în clinica
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și condus de critic. Nu lipsit de interes se relevă prozatorul în romanul Împăcare (1985), continuat cu Ultimii ani (1999). G. Călinescu este prezent și aici ca model venerat de personajul principal, Grigore Vântu, care îl evocă în ambianța universitară ieșeană a anilor ’30, într-un roman cu caracter cvasidocumentar, Manuscrisul profesorului Grigore Vântu. Romane de introspecție, confesiv-lirice, clădite pe structura unor povești de dragoste, Împăcare și Ultimii ani atrag prin fluența și, pe alocuri, chiar tensiunea narațiunii, prin ușurința portretizărilor
ALECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
de cercetători, cu viziuni și interese diferite. Cel dintîi nucleu este afiliat vechii istoriografii comuniste, cu tendințe vădit antisemite și xenofobe, acționînd și pe o latură politică (prin partidul extremist România Mare) și al cărui reprezentant „de seamă” este istoricul ieșean Gheorghe Buzatu. A doua categorie este reprezentată de un număr restrîns de cercetători evrei, cu vederi extremiste, care publică de ani buni În România. Așadar, cu excepția unor lucrări deosebite, colorată În alb și negru, istoriografia postcomunistă suferă Încă de incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de legitimare a unei reformări imperative, rămîne totuși un rezumat semnificativ al stării de fapt, care ar trebui reluat, actualizat și nuanțat. Studiile de sociologie a educației nu sînt, bineînțeles, inexistente și am putea semnala aici, cel puțin din perspectiva ieșeană, școli de marcă precum cele promovate de Adrian Neculau sau Elisabeta Stănciulescu. Dar acest curajos verdict, coroziv și incitant, al echipei coordonate de Adrian Miroiu ar merita reiterat, Între altele pentru a demonstra și o reală desprindere de partizanatul politic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pedagogice la Iași (1948-1952). Lucrează în învățământ la Românești, județul Iași (1952-1955), apoi ca bibliotecar în Codăești (1955-1959) și Iași (1959-1968), iar din 1968 până în 1990 în calitate de consilier la Comitetul de Cultură al județului Iași. M. a elaborat dicționarul Personalități ieșene (1972-2001), în nouă volume, dintre care primele cinci au fost distinse cu Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române (1987). Lucrarea este consacrată prezentării vieții și activității unui număr impresionant de personalități științifice și culturale, între care numeroși scriitori. Mulți oameni de
MAFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]
-
unui număr impresionant de personalități științifice și culturale, între care numeroși scriitori. Mulți oameni de cultură fac pentru prima dată obiectul unei astfel de lucrări, căreia stilul sobru, informația bogată, bine selectată îi conferă un caracter de referință. SCRIERI: Personalități ieșene, I-IX, Iași, 1972-2001. Ediții: C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, I-II, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Al. Husar, O carte la timp, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 11; I.D. Lăudat, „Personalități ieșene”, CRC, 1978, 28; Mircea Popa, Un dicționar
MAFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]
-
conferă un caracter de referință. SCRIERI: Personalități ieșene, I-IX, Iași, 1972-2001. Ediții: C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, I-II, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Al. Husar, O carte la timp, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 11; I.D. Lăudat, „Personalități ieșene”, CRC, 1978, 28; Mircea Popa, Un dicționar al personalităților ieșene, ST, 1978, 9; Paul Balahur, „Personalități ieșene”, CRC, 1982, 31; Nicolae Turtureanu, Personalități și oportunități ieșene, CRC, 1997, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 270. I.D.
MAFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]
-
Iași, 1972-2001. Ediții: C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, I-II, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Al. Husar, O carte la timp, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 11; I.D. Lăudat, „Personalități ieșene”, CRC, 1978, 28; Mircea Popa, Un dicționar al personalităților ieșene, ST, 1978, 9; Paul Balahur, „Personalități ieșene”, CRC, 1982, 31; Nicolae Turtureanu, Personalități și oportunități ieșene, CRC, 1997, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 270. I.D.
MAFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]
-
de doamne și domnițe, I-II, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Al. Husar, O carte la timp, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 11; I.D. Lăudat, „Personalități ieșene”, CRC, 1978, 28; Mircea Popa, Un dicționar al personalităților ieșene, ST, 1978, 9; Paul Balahur, „Personalități ieșene”, CRC, 1982, 31; Nicolae Turtureanu, Personalități și oportunități ieșene, CRC, 1997, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 270. I.D.
MAFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]
-
bibliografice: Al. Husar, O carte la timp, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 11; I.D. Lăudat, „Personalități ieșene”, CRC, 1978, 28; Mircea Popa, Un dicționar al personalităților ieșene, ST, 1978, 9; Paul Balahur, „Personalități ieșene”, CRC, 1982, 31; Nicolae Turtureanu, Personalități și oportunități ieșene, CRC, 1997, 11; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 270. I.D.
MAFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]