113,729 matches
-
unei radiofonii dinamice, comerciale cu studiile academice ale muzicologului - văzut eventual în ipostaza sa de specialist cam greoi și obstinat în a mânui un jargon de specialitate - poate să fi părut unora caducă. Ar exista suficiente argumente să schimbăm această imagine a muzicologului, măcar prin tânăra generație ale cărei preferințe și opțiuni sunt altele, chiar dacă instrucția serioasă nu-i lipsește. Am folosit deja cuvântul-cheie "comercial"; el a fost rareori pronunțat în acele zile de seminar, însă toți i-am simțit prezența
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
important accentul pe pathos, dincolo sau mai presus de logos și chiar ethos? Datorită obositei metafore a turnului de fildeș, intelectualul e eronat văzut drept o făptură singuratică, rătăcită în gînduri și insensibilă la viața din jurul lui, dar, de fapt, imaginea comunitară a intelectualității, așa cum o vede Andrei Cornea (a nu se uita sintagma "școală" din titlu), sugerează tocmai o latură socială, nu vulgar-angajată, ci concretizată sub forma responsabilității și devotamentului față de alții, cărora îți asumi riscul de a le propune
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
la ele, extrase din peste două mii de publicații și din cărți. Mai mult încă, au fost inventariate, pentru epoca de până la 1900, chiar și romanele rămase în manuscris, atâtea câte se cunosc, în totul autorii Dicționarului urmărind să dea o imagine "suficient de exactă a circulației și receptării romanului în cultura română". Au reușit cu prisosință, după părerea noastră, și firesc este măcar să le amintim aici numele. Mai întâi pe ale regretaților Augustin Pop și Elena Stan. Apoi pe ale lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
Cătălin D. Constantin Simplitatea formală a poeziei lui Ioan Flora se datorează unui mod special de a lucra cu imaginile. Acestea se adună în forma lor brută, cel mai adesea în enumerări care, în aparență, mizează să construiască lipsa de sens. Dar sensul acestor alăturări e chiar descoperirea existenței, în imediata vecinătate a unei lumi care se dezvăluie în formula
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
În jurul meu, lumea". Vorbeam despre balcanismul poetului. Aici se vede el cel mai bine, în felul liric de a se raporta la realitate, în pofta neostoită care-l face pe Ioan Flora să înregistreze și să transcrie în vers alb imagini ale unei lumi comune, ale unei lumi care, lipsită de scop, se supune unei singure reguli: cea a privirii. E o privire de balcanic, care întîrzie leneș asupra detaliilor, bîrfește poetic lumi banale, construiește poeme cu inventar pitoresc și sumar
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
unei lumi care, lipsită de scop, se supune unei singure reguli: cea a privirii. E o privire de balcanic, care întîrzie leneș asupra detaliilor, bîrfește poetic lumi banale, construiește poeme cu inventar pitoresc și sumar de cuvinte. Un poem descrie imaginea seacă a unui peisaj rural. Poetul nu intervine, contururile fizice ale imaginii se adună din simpla enumerare a părților componente care, individualizate prin sacadarea impusă de ritmul versului, nu refuză totuși să alcătuiască un întreg: "Case de chirpici, piatră seacă
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
a privirii. E o privire de balcanic, care întîrzie leneș asupra detaliilor, bîrfește poetic lumi banale, construiește poeme cu inventar pitoresc și sumar de cuvinte. Un poem descrie imaginea seacă a unui peisaj rural. Poetul nu intervine, contururile fizice ale imaginii se adună din simpla enumerare a părților componente care, individualizate prin sacadarea impusă de ritmul versului, nu refuză totuși să alcătuiască un întreg: "Case de chirpici, piatră seacă, ferestre și uși/ umplute cu mortar,/ bovine și oi, paie, bălegar, oameni
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
cîte-o pereche de catîri/ încărcați cu lemne, cîte-o femeie cu stea în frunte. Limbi hibride, hagialîcuri." (Drumuri imperiale, răsăritene). S-a vorbit de "narațiunea" poeziilor din volumele mai tîrzii ale lui Ioan Flora. Exisă și aici narațiune, deghizată abil în spatele imaginilor care se succed în toată banalitatea lor firească. Citez, pentru plăcerea aglomerației de imagini, și "povestea" unei călătorii cu trenul, o descriere modernă, în miniatură, ușor ironică, a lumii balcanice contemporane, căzute în derizoriul cotidian: "Totu-i adus în ordine
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
hibride, hagialîcuri." (Drumuri imperiale, răsăritene). S-a vorbit de "narațiunea" poeziilor din volumele mai tîrzii ale lui Ioan Flora. Exisă și aici narațiune, deghizată abil în spatele imaginilor care se succed în toată banalitatea lor firească. Citez, pentru plăcerea aglomerației de imagini, și "povestea" unei călătorii cu trenul, o descriere modernă, în miniatură, ușor ironică, a lumii balcanice contemporane, căzute în derizoriul cotidian: "Totu-i adus în ordine: și valizele și aparatele de radio/ și scurtele de piele și cafea-filtru,/ și șuncile
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
constituțională la perioada comunistă, cu consecințele ei triste pentru poporul român. în parte, eu am trăit aceste momente cu mare intensitate emoțională, marcându-mi profund existența. Cartea se derulează ca un film, scriitorul având acel talent de a transmite cititorului imagini vizuale ale unor epoci petrecute de mine de-a lungul timpului. Din aceste rațiuni, în Spania a fost conceput un proiect de scenariu pentru un film cu viața mea. Dorința mea este ca acest film să se producă și să
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
H"Art, iar pe piața de artă prezența sa este la fel ca la început, adică nulă. În aceste condiții inexplicabile și inacceptabile, măcar privirea istorică și judecata critică pot readuce, cît de cît, în spațiul vizibil al artei românești, imaginea unuia dintre cei mai importanți și mai profunzi pictori din ultimile decenii. Pentru Florin Mitroi pictura nu a fost doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
și Radu Cioculescu, Ion Barbu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Mircea Eliade, Alice Voinescu, Ion, Dinu și Monica Pillat, Pavel Chihaia, Ion Caraion, Gheorghe Grigurcu, Al. Vona, Cornel Regman, Constantin Abăluță, Constanța Buzea, Ovidiu Constantinescu, Constantin Mateescu, Alexandru George defilează în imagini detaliate, minuțios încrustate în factologie ori metaforizant-plutitoare, lirice, cuprinse de același abur al amintirii ori al contactului uman prezent ce le certifică. Tonul e nu o dată sfătos, marcat de reveria trecutului, intimizat, sensibilizat: "Ca vechi locuitor al Bucureștilor, unde în
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
oamenii în exclusivitate fiind cei ce se bucură de privilegiul mișcării. Tot astfel, zîmbesc cînd aud vorbindu-se despre războiul cărților în rafturi". Pe linia acelei firi "participative", fidele "valorilor existenței", exegetul nu pregetă a se manifesta ca un impresionist (imaginea se îmbată de imagine), dar nu ca unul divagant, ci sintetic. Departe de-a se disocia penitent, fulgurantele însemnări se adună în mici, dar sugestive tablouri de grup: "Poate că mai mult decît lecția lui Sainte-Beuve și opțiunea structurală la
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
cei ce se bucură de privilegiul mișcării. Tot astfel, zîmbesc cînd aud vorbindu-se despre războiul cărților în rafturi". Pe linia acelei firi "participative", fidele "valorilor existenței", exegetul nu pregetă a se manifesta ca un impresionist (imaginea se îmbată de imagine), dar nu ca unul divagant, ci sintetic. Departe de-a se disocia penitent, fulgurantele însemnări se adună în mici, dar sugestive tablouri de grup: "Poate că mai mult decît lecția lui Sainte-Beuve și opțiunea structurală la raționalism ceea ce i-a
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
se prea omora nici cu semnarea propriilor lucrări. Dacă această participare directă poate fi cuantificată prin mărturiile Eugeniei Iftodi și descrisă cu oarecare exactitate, participarea cealaltă, prin inducție și prin contagiune, rămîne de stabilit prin lecturi și prin analize de imagine mult mai elaborate. Dar pentru a înțelege exact natura acestui parteneriat în creație, elementele definitorii ale acestei sinteze artistice atît de neobișnuite, este absolut obligatorie o rememorare a profilului artistic și psihologic al celor doi pictori. Așa cum bine se știe
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
au mai lucrat cu autori de proiecte, ci cu realizări. Unde se întîmpla ceva memorabil, sub Gheorghiu Dej, se spunea că poporul, care și-a luat destinul în mîini, a făcut și a dres, apoi apărea și Gheorghiu Dej, în imaginile de propagandă. Ceaușescu nu s-a împiedicat în asemenea "fițe" propagandistice. El a făcut Totul. Intercontinentalul din București, industrializarea, automobilul Dacia, Metroul, resistematizarea Dîmboviței, toate astea poartă numele lui Ceaușescu. Și culmea e că celor mai mulți dintre noi ni se pare
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
cu mulți alți scriitori. Nu putem să nu luăm în seamă o gradualitate a compromisurilor politice și morale, dacă vrem să ne păstrăm în limitele onestității ca observație de istorie literară. Nu e mai puțin adevărat că orice compromis afectează imaginea scriitorului. Dezbaterile din perioada postdecembristă despre posteritatea operei argheziene, în pragul mileniului III, au depășit rareori sfera oportunismului, pentru a surmonta un impas al receptării și a lua în seamă partea cea mai însemnată a operei argheziene. Oricum am întoarce
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
și pionieratul lucrării. Avea dreptate Caragiale să remarce, în scrisoarea pe care am citat-o, "o vie inteligență, luminată printr-o lectură deja vastă la vârsta lui". Adunând toate referințele teoretice, istorice și mai ales pe cele strict literare, avem imaginea convingătoare a unui critic cu un vast orizont de lecturi, considerabil pentru primul deceniu al secolului XX românesc. Nu aș vrea să le cataloghez aici, pentru că sunt foarte multe. Remarc numai că în estetică și filosofia artei Horia Petra-Petrescu îi
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
a-l îndemna să lupte cu măturoiul luciferic. De această dată, criza i s-a declanșat la sfârșitul meciului greco-francez din seara de 25 iunie când, preluând o zicere de la strămoșul său Cezar, a urlat: -Și tu, Zidane ? Noroc că imaginile de la meciul transmis în direct de TVR 1 erau sub forma unor superbe culori curcubeice verticale, altfel finala crizei haralampyene s-ar fi jucat la spitalul de psihiatrie... În orice caz, pentru prima dată l-am înțeles și l-am
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
sorgintea încă din vremea când, proaspăt absolvent al Conservatorului din București, unde a studiat compoziția cu ilustrul pedagog care a fost Dan Constantinescu, era deja autor al unor opusuri temerare, chiar iconoclaste, în special în ceea ce privește logodna cuvântului cu sunetul (3 Imagini după F. Garcia Lorca; 3 Lieduri pe versuri de Apollinaire; Refractio poesis). Dar mai ales când a decis să se ia la trântă cu lumea muzicală occidentală, ademenit fiind de mirajul neatârnării și slobozeniei așa cum se vedea el prin ferestrele
Foc fără fum by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12707_a_14032]
-
un oarecare profil psihologic sînt privirile sau, mai exact spus, plastica ușor exaltată a ochilor. Însă și acest element rezumă întreaga viață interioară la o stare de uimire blîndă, care nu tulbură și nici nu distorsionează. în partea inferioară a imaginii, în regiunea gîtului și a umerilor, compoziția este susținută plastic printr-o suprafață mai amplă de alb și o pată puternică de negru care sprijină întreaga arhitectură formală și cromatică a capului. În colțul din drepta al tabloului, în zona
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
pare să mai supere pe nimeni, turul al doilea al alegerilor locale a arătat și o latură odioasă. Dacă în situația descrisă mai sus redactorii îți răspund țâfnos: "Domnul meu, atâta vreme cât e vorba de-un mesaj civilizat, de dreptul la imagine al unui cadidat, unde e problema? Convingerile mele intime nu contează în astfel de situații. Suntem nu doar în democrație, ci și în economia de piață. Cum pot să explic eu acționarilor că am refuzat o reclamă doar pentru că nu
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
fiecărui trecător privindu-se într-o mare oglindă deformatoare. Principala lecție a acestor peregrinări în căutare de subiecte: nu spuneți niciodată c-o faceți pentru un ziar, radio, televiziune, lumea străzii va fugi de dvs.; anii de exploatare a unei imagini jalnice a defavorizării a pervertit definitiv prestigiul presei printre acești oameni.
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
deschid cuferele, din care începe să curgă nisipul, în timp ce ei înșiși sunt mumificați cu bandaje albe." Și, în continuare, cronicarul se întreabă: "Moarte, unde îți e spaima?" "întoarcerea la Ritual" sub acest titlu Stefan Rütter scrie în "Kölner Stadt-Anzeiger": ..."fantezia imaginilor lui Purcărete și a scenografului său Helmut Stürmer, aduce sub numitor comun războinici de mit și trupe de bătăuși, păpuși cu membre amenințătoare și oameni ghemuindu-se sub imperiul spaimei aristocrați europeni la partida de tenis fantomatică, fără minge, și
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
partida de tenis fantomatică, fără minge, și mineri, cărora Ghandi, cu găleata plină de becuri, le netezește calea spre iluminare. Și, la sfîrșit, să fie ironie oare, poate chiar cinism, apropierea iluminatului personaj de sfinții moderni? Aglomerarea cadavrelor mumificate în imaginea finală, să însemne oare, sfîrșitul utopiei cuceririi libertății fără violență?" (...) Deci, finalul, cu totul copleșitor: Ghandi ne povestește acum despre drumul sufletului, despre diferența dintre finit, infinit și reîncarnare, aștepți acum marele Final al regiei, soluția genială a acestui moment
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]