2,209 matches
-
nereprezentând altceva decât grade coexistente ale acestei memorii virtuale 76. Consecință acestei viziuni este faptul că durata unui lucru se măsoară prin raportare la întregul Univers, deoarece toate participa la o singură durată impersonala și neomogena, la un singur timp impersonal, si universal. Coexistența lor se manifestă ca niște fluxuri extensive, tocmai pentru că durata umană poate îngloba în ea alte durăte, numai că acest lucru ține doar de trăire (vecu). Pe de altă parte, la Edgar Poe, aceeași "intrigă divină" - deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mele este atat de mare ca inca mai am nevoie să mă privesc în oglindă ca să gândesc; și, daca nu ar fi aici, în fața mea, pe masă, în timp ce iți scriu, aș deveni, din nou Nimic. Ceea ce înseamnă că acum sunt impersonal: nu acel Stéphane pe care l-ai cunoscut odată, ci unul din modurile prin care Universul Spiritual a găsit de cuviință să se privească pe șine, să se desfășoare prin ceea ce am fost cândva eu [s.n.]19. "Exauția" ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
conștiința noastră, împreună cu mii de nuanțe fugitive și mii de rezonante profunde, care formează ceva ce este doar al nostru? Am fi atunci toți romancieri, poeți, ori muzicieni. Cel mai des însă, nu sesizam în sentimentele noastre decât aspectul lor impersonal, ceea ce limbajul a putut notă odată pentru totdeauna, pentru că limbajul este întotdeauna același, în aceleași condiții, pentru toți oamenii. Astfel, chiar propria noastră individualitate ne scăpa. Ne mișcăm printre generalități și simboluri, ca într-o arena închisă, unde forța noastră
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
qualities, selects from what the senses give to it, only what is useful, classifiable, and can be included în a conceptual system. This way, the individuality of things or of beings escapes uș, and is substituted by a multiplicity of impersonal, general, details (Laughter, 1900). By contrast, the perception of the artist is active: it clarifies and intensifies the dată of ordinary perception, via an energetic process of imaginative projection. The Romanian poet, himself aspiring to a more direct vision of
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
still need to see myself în this mirror în order to think; and that if it were not în front of me here on the table aș I write you, I would become Nothingness again. Which means that I am impersonal now: not the Stéphane you once knew, but one of the ways the Spiritual Universe hâș found to see Itself, unfold Itself through what used to be me". 20 Arthur Rimbaud. "Lettre à Paul Demeny", în Arthur Rimbaud. Lettres du
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nu vom opera cu noțiunea de „idei principale”, ci „sentimente exprimate, sugerate, dezvăluite” etc.; excepție fac: balada, legenda; - lirismul rezultă din: 1. modalități de expresie; 2. elemente de prozodie; 3. afectivitatea exprimată, etc.;lirismul poate fi: 1. obiectiv (confesiv); 2. impersonal (necofesiv); - versificația este elementul definitoriu (chiar dacă apare și în genul epic sau dramatic); ea este cerută de spontaneitatea și intensitatea sentimentului; - simbolul și metafora predomină; evident alături de alte tehnici artistice, tropi, procedee stilistice etc.; - teme lirice majore: iubirea, moartea, natura
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
interpersonale însele furnizau multe sentimente pozitive și împliniri personale. Gemeinschaft ca relații sociale tinde să predomine în societățile preindustriale. Tabelul 4.4. TRANZIȚIA DE LA SOCIETĂȚILE PREINDUSTRIALE LA SOCIETATEA INDUSTRIALĂ Societățile preindustriale Societatea industrială Relațiile sociale mult mai personale și intime impersonale Structura socială puține statusuri și roluri; statusul atribuit este important aranjare complexă a statusurilor și rolurilor; statusurile dobândite pun în umbră statusurile atribuite Instituțiile pot fi unele instituții specializate, dar familia tinde să fie cea mai importantă apar instituții specializate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
înțelegere a realității. Părinții tind să accepte și să evalueze performanțele copiilor lor într-o manieră laxă și afectivă. Dar profesorii care înlocuiesc în școli figurile autoritare ale părinților sunt mult mai riguroși. Aceștia judecă performanțele pe baza unor criterii impersonale, iar pe cei care au rezultate slabe îi sancționează cu note mici sau îi pot lăsa repetenți. In experiența copilului școala este prima instituție de socializare care instituționalizează o diferență de statut ce nu are baze biologice. Mai departe, acesta
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grupurile primare de asemenea funcționează ca mediatori între individ și alte părți ale societății. Familia, spre exemplu, asigură socializarea conform valorilor și normelor din societate. Datorită grupurilor de colegi sau prieteni oamenii de obicei pot fi capabili să suporte aspectele impersonale și alienate din școală sau de la locul de muncă. În sfârșit, grupurile primare joacă un rol central în formarea personalității și a conștiinței de sine. Acest lucru este tipic pentru familie și prieteni unde dobândim un sens a cine suntem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
modernizarea societății. Înaintea industrializării, oamenii petreceau cel mai mult din timpul lor în grupuri primare mici, informale, centrate în jurul familiei, vecinilor sau bisericii. Astăzi oamenii intră în contact cu mult mai mulți oamenii și de cele mai multe ori acest contact este impersonal, centrat pe educație, afaceri, guvernare ori spre alte grupuri care sunt organizații formale mari. Figura 6.1 CONTINUUMUL DE LA GRUPURILE PRIMARE LA GRUPURILE SECUNDARE GRUPURI PRIMARE GRUPURI SECUNDARE Grupuri formale și grupuri informale. În tipologia grupurilor s-a impus și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care în mod sigur nu l-au aflat în familii: birocrația care operează independent de nevoile și dorințele indivizilor. În acest sens, Talcott Parsons argumentează că de natura birocratică a școlii beneficiază societățile moderne deoarece socializează copiii într-un mod impersonal pentru lumea competitivă a adulților tocmai datorită relațiilor din grupurile secundare în care aceștia sunt cuprinși. În școli, copiii învață ceva care în mod normal nu învață în familiile lor: planificările birocrațiilor care operează independent de nevoile și dorințele oamenilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lor. Astfel pentru Dahrendorf, la fel ca și pentru Marx, există o tendință inerentă către schimbare în societate și aceasta se va produce dacă apar condiții adecvate. Atât Marx cât și Dahrendorf au tendința să accentueze importanța forțelor sociale și impersonale în schimbarea socială și să diminueze rolul oamenilor și al ideilor acestora. Unii teoreticieni ai conflictului s-au distanțat de această argumentare, afirmând că ideile și conștiința umană pot juca un rol important în schimbare. Astfel, teoreticieni ca Herbert Marcuse
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și dezvoltarea conștiinței poate servi ca un catalizator al schimbării chiar dacă condițiile economice și sociale nu sunt cele mai favorabile. Pentru acești gânditori, societatea este caracterizată prin conflict și luptă, dar schimbarea socială nu este numai un rezultat al forțelor impersonale structurate; mai mult, aceasta este stimulată de credințele umane, de gândurile și acțiunile oamenilor. În realitate, Marx a recunoscut în câteva scrieri rolul ideilor umaniste, dar totdeauna în subsidiar față de forțele economice. Deoarece conflictul și competiția sunt surse majore ale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
această privință ca în toate marile probleme ale vieții" (pp. 45-46). Catolicismul păcătuiește pentru că este antinațional, neținânt cont de formele naționale eterne pe care încearcă să le dizolve într-o monolitică supra-unitate confesională. Protestantismul, dimpotrivă, este prea individualist, raționalist și impersonal. Între aceste extreme, ortodoxia singură este "ritmul în care se regăsește însăși suflarea cea mai autentică a vieții totale" (p. 66). Direcționându-și raționamentul pe calea polemicii cu doctrina românismului propusă de C. Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952, p. 48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate, cât mai ales principiului impersonal al antagonismului de clasă, care în Dacia Traiană a îmbrăcat și o formă etnică, manifestându-se între romanii asupritori și dacii asupriți. Populația autohtonă, rămasă majoritară chiar și în ciuda pierderilor suferite în războaiele cu romanii, nu s-a putut acomoda
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rânduri mai jos, stă scris: "amestecul dacilor, al romanilor și al noilor veniți, spun istoricii români, s-a petrecut la nordul și la sudul Dunării, în decursul mai multor secole" (p. 10, subl. n.). Nu mai avem o singură voce impersonală a istoriei care pretinde obiectivitate absolută, ci este prezentată varianta motivată politic și posibil distorsionată ideologic a istoricilor români. Implicit, discursul istoric este adus în zodia multi-perspectivalismului. Și mai controversat este pasajul prin care manualul pune sub semnul întrebării realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la superiorii ei. Dimpotrivă, devine familiară cu argumentele clericilor și încearcă să li se opună, respingând imaginea defavorabilă prin care erau portretizate femeile, văzând-o ca pe un produs al unor bărbați bătrâni și lipsiți de virilitate, erijați în voci impersonale ale unei autorități eclesiastice, pe care ea, cu dezinvoltură, îi acuză de viciu.324 Reproduce în vorbirea ei aceste blamări misogine asupra sexului slab și astfel oferă o parodie spirituală, expresivă, care subminează autoritatea numelor pe care le folosește în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
obiectiv va fi, desigur, prioritar. Urmărirea lui va veni în întâmpinarea interesului celor mai mulți dintre cei care vor lua în mână această carte. Se va înțelege însă că autorului i-a fost greu să-l urmărească într-un mod cu totul impersonal, să se abțină să spună lucruri care ar putea să intereseze pe acei, mult mai puțini, care au investit deja în studiul operei filozofului. Nu îmi fac iluzii că există obstacole considerabile în calea unei receptări a gândirii lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
față de acel „vălmășag de fanatisme învrăjbite între ele“, care domină istoria intelectuală a omenirii, una dintre puținele forțe care îi apropie pe oameni este ceea ce numește „veracitatea științifică“, „deprinderea de a ne sprijini credințele pe observații și inferențe atât de impersonale și atât de lipsite de înclinații locale și temperamentale cât este omenește cu putință“. Este forța care poate contribui la „o diminuare a fanatismului printr-o capacitate sporită de simpatie și înțelegere reciprocă“3. De progresul în recunoașterea primatului rațiunii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este foarte important pentru un demers cognitiv sau pentru unul atitudinal. Un ton nazal face ca mustrarea profesorului să fie ineficientă, elevul respectiv manifestând în continuare comportamentul indezirabil. Atunci când profesorul prezintă evenimente, perioade istorice, personaje etc., tonul vocii este obiectiv, impersonal, iar când dezvăluie opinii personale asupra celor prezentate, experiențe de viață, mici secrete, tonul devine subiectiv, personal. Se recomandă ca tonul vocii profesorului să fie firesc, modest, natural și respectuos. El poate să fie vesel sau trist, curgător sau sacadat
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
N Iorga) Pentru că tot ce reprezintă trăire individuală dobîndește, prin unicitatea ei, un caracter de universalitate (ex: fiecare vibrează afectiv În raport cu un moment de sinceritate deosebită a conștiinței cuiva, simțind nevoia realizării unui proces autoevaluativ asemănător). * „Se laudă că sînt impersonali de cele mai multe ori oamenii care nu pot avea o personalitate.” (N. Iorga) Desigur, e ușor să te arăți imparțial atunci cînd nu ai curajul să-ți asumi responsabilitatea unor convingeri proprii. * „Tăind spicul, moartea răspîndește adesea sămînța viitorului.” (N. Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
născocit mitul cerului. CÎnd acest mit va fi uitat, omul va cădea iarăși În patru labe” (Lucian Blaga). * „Nu am aflat adevărul decît prin trădători.” (Napoleon Bonaparte) Pentru că În lumea umană sînt, de regulă, două categorii de adevăruri: unul general, impersonal, și altul individual, subiectiv - mult mai puternic decît primul - legat de interese și scopuri personale egoiste. * „Dreptatea și vina nu se pot despărți niciodată atît de exact Încît fiecare parte să aibă numai din una sau din alta.” (Al. Manzoni
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
afla În perfectă consonanță, ca semnificație, cu această avalanșă de semne non verbale: dativul -mi, prin care locutorul devenea beneficiarul acțiunii exprimate În propoziție, prin care lua asupra sa Întrega răspundere a rezolvării situației. El nu a folosit expresia neutră, impersonală și faci, cum ar fi fost normal. Asta pentru că ceea ce se Întâmpla nu se mai afla În paradigma cazuisticii instituționale - un conducător de zbor avea de soluționat un incident de zbor; Startul, mai presus de a fi conducător de zbor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de comunicare produs În exemplul dat de Hasan (cum ar fi caracterul procesual al enunțurilor) este conferit, printre altele, de relația concretă care există Între cumpărător și vânzător: dacă ei nu se cunosc - adică se Încadrează În ceea ce numim comunicare impersonală abaterea de la tipicitate este redusă; dacă se află Însă Într-o relație specială (prietenie, rudenie etc), abaterile pot fi foarte mari (În schimburile verbale pot apărea multe elemente nespecifice unei conversații Într-un asemenea cadru). 3.5. Actul de limbaj
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
fost prezentată istoria românilor de către istoriografia comunistă, care ridica În slăvi anumite perioade (Înființarea Partidului Comunist, venirea la putere a lui Ceaușescu) și oculta alte etape (regalitatea, ocuparea țării de către sovietici). Obiectivitatea Îl obligă pe autor să folosească un stil impersonal, care să excludă exclamațiile, interjecțiile, opiniile prea personale, epitetele etc. Pluralul politeții este specific mai ales stilului științific. În altă ordine de idei, obiectivitatea Înseamnă și consemnarea opiniilor nefavorabile, a unor aspecte negative etc. De pildă, colaborând cu articole la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]