1,908 matches
-
se prelinge Îmbrobonată pe fruntea fierbinte, udând dizgrațios perna imaculată. Mă Întreb cum de este posibil un asemenea fapt, uitând, Încă o dată, că mă aflu În zona Cercul de Foc al Pacificului, unde totul pare derizoriu. Natura Își dovedește forța implacabilă. Visez o Pithya În transă ce descifrează, nu Viitorul Îndepărtat, ci doar mersul zilei de mâine! Dar În zadar Încerc să-i descifrez mesajul. Oare Satanicul Merapi ne va Îngădui Înaintarea spre sublimul lăcaș al lui Buddha?! Sosi și dimineața
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și hinduism. Tehnica arhitecturală și sculpturală demonstrează siguranță și eleganță artistică. Vânzătorii cu diferite produse artizanale și imprimeuri din batikul tradițional, cu modele geometrice și meandrice, În culorii vii, ne asaltează zgomotoși până la mașină. Negocierile fac parte din acest joc implacabil al cererii și ofertei. Copii cu fața oacheșă și ochi zglobii, purtând tricouri uzate și pantaloni scurți, aleargă de zor, Împingând o minge de plastic, pe un teren de fotbal improvizat. Deși, inițial, au măști pe față, sau fulare la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care se ridică mărețul Pura Besakih - Templul Mamă. Suntem fascinați de construcția În sine a templului, sub forma pagodelor etajate, ale căror vârfuri se Înalță cu semeție spre bolta cerească, cât și de așezarea bine gândită, având pe fundal măreția implacabilului Agung, Învăluit mai tot timpul de cețuri, iar În față apele de cleștar ale misticului lac Batur. În două micuțe insule din mijlocul lacului, ingenioșii constructori balinezi au ridicat pagodele Ulun Danu și Bedugal. În timpul procesiunilor religioase, aici vin zeci
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mării, pe coasta de vest a insulei, Înconjurat de ape, În timpul mareelor. 455 excepție, Între stânci colțate, Înnegrite de arșița zilei, răcoarea nopții, zbuciumul continuu al valurilor, șuieratul vântului... Pare că timpul s-a oprit pentru o clipă din mersul implacabil de măcinare a tuturor lucrurilor și a destinelor omenești, uimit și el de atâta frumusețe serafică... Ne cuprinde o stare de beatitudine În care suntem, doar noi și măreția divină a unui colț de Rai. Ne revenim cu greu din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
luat cuvântul la dezbaterea de la Uniunea Scriitorilor care au încercat să vorbească despre lipsa de «umanitate» a personajelor, despre caracterul de «obsesie» pe care l-ar căpăta în această piesă fonta și oțelul și care ar semăna cu un «destin implacabil», un fel de «fatum» din tragediile antice. Asemenea speculații sunt, repetăm, burgheze și se nasc din faptul că acei care le susțin, se află încă departe de preocupările adânci ale clasei muncitoare, de acele realități care marchează tocmai mersul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în privința cetățeniei, este probabil ca numărul să fi fost redus la jumătate, dar era în continuare prea mare pentru ca adunarea să cuprindă mai mult de o mică parte a cetățenilor bărbați din Atena 5. Puțină aritmetică simplă dezvăluie imediat consecințele implacabile ale timpului și numerelor. Să presupunem că începem cu o unitate foarte mică, să spunem un comitet cu doar zece membri. Credem că ar fi rezonabil să-i acordăm fiecărui membru cel puțin zece minute pentru a dezbate problema în
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
scară largă? Care este mai bună? Care este mai democratică? Fiecare își are adepții fervenți. După cum am văzut, avantajele fiecăreia duc la constituirea unui caz cu bază solidă. Totuși, exercițiile aritmetice, fie ele artificiale și chiar absurde, au dezvăluit limite implacabile în privința participării civice care pot fi aplicate cu o nepărtinire nemiloasă la ambele. Căci nici una, nici cealaltă, nu pot scăpa de limitele de netrecut stabilite de interdependența dintre timpul necesar unui proces de participare și numărul cetățenilor cu drept de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
atitudini foarte diferite, de la trufia primitivă până la snobismul cel mai rafinat. Romanele familiei Hallipa nu relatează mecanismul unei evoluții epice și nu deschid o zare pentru ipostaze omenești ulterioare; ele sugerează prin simboluri obiective eroziunea iremediabilă a unei lumi, deriva implacabilă a indivizilor care o alcătuiesc. Familiile se destramă una după alta, destinele sfârșesc și ele într-un punct închis sau mort, ca spre a consfinți triumful forțelor telurice ale unui blestem, venind întâi de toate din istoria interioară a acestei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
prevederile bugetului permite compararea permenentă a mărimii indicatorilor programați cu cei efectivi, amplificând rolul informațiilor contabile în procesul conducerii activității. Tendințe evolutive ale metodelor de calculație a costurilor Advanced Manufactoring Technology (A.M.T.), tehnologia de producție avansată, conduce în mod implacabil la noi orientări în ceea ce privește sistemele tradiționale de calculație a costurilor și de comensurare a rezultatelor. Deficiențelor metodelor tradiționale de calculație a costurilor se referă la mai multe aspecte. Astfel, se invocă procedeele de repartizare a cheltuielilor indirecte bazate pe coeficienți
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
birocratismul pur la inerția revoluționară. Pe temeliile unei asemenea „sociologii a supușeniei” (cum o numește undeva el însuși), I. clădește un veritabil „Pantheon” al imposturii intelectuale postbelice. Verbul pamfletar este dublat pe tot parcursul volumului de conștiința unei misiuni morale implacabile: „Dacă și noi tăcem, nu se va mai auzi decât glasul mercenarilor ce țin isonul stăpânirii într-o permanentă bălmăjeală a competiției.” Pe când Românește s-ar putea subintitula „pagini din Antologia rușinii”, documentarul Fenomenul Pitești ar constitui un capitol esențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
înainte de a tăia în stofa posibilului și de a da contur suitei de acte care alcătuiesc conținutul unei vieți, libertatea mea se manifestă ca atitudine față de hotarele primite, ca libertate care se întoarce asupra zestrei mele și o consideră în implacabilul sau în reformulabilul ei. Înainte de a-mi da formă sau de a da formă la tot ce mă înconjoară, pot să fiu - sau nu - în acord cu setul de limite primit și pot să-mi construiesc viața în armonie sau
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
astfel îmi este totodată frică. Dar frica aceasta, care este o componentă a curajului, care s-a născut din libertatea hotărârii mele, frica aceasta pe care mi-o asum laolaltă cu efectul hotărârii mele, frica aceasta care însoțește așteptarea deznodământului implacabil pe care, hotărându mă, eu l am provocat - este altceva decât frica resimțită noaptea, într-o pădure sau la marginea satului, lângă un cimitir. Frica aceasta nu mă surprinde; ea este prevăzută, știută, așteptată. Ea s-a desprins din gestul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
intrat în ordinea libertății și este frica autentic umană. Ea este acompaniamentul necesar al oricărei hotărâri luate în „spaimă și cutremur“. Din clipa în care, dând dovadă de curaj, m-am hotărât, am riscat sau m-am expus unei primejdii implacabile, se naște în mine frica. Doar cel care s-a hotărât știe ce este, omenește, frica. „Anu ști ce este frica“ nu e un semn al prezenței curajului, ci al ignorării primejdiei, iar cel care nu cunoaște frica nu cunoaște
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
să citești titlurile în acest fel. Dar răzbunarea, revenirea și renașterea duc rareori la înviere. Renașterile naționale au loc în zilele noastre pe fundaluri diferite de cele de după 1914. Nimic din moștenirea lăsată de Revoluția Franceză nu este atît de implacabil ca naționalismul, care a creat o școală de istorici naționaliști pe parcursul secolului al nouăsprezecelea și în prima jumătate a secolului al douăzecilea. Au existat două tipuri de istorici naționaliști: cei ai marilor puteri (în Occident și în Rusia), care au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de noblețe urbană pe un talmeș-balmeș brutalist. Una dintre ironiile anilor ’60 e aceea că peisajele urbane „renovate” și energic reconstruite displăceau În primul rând tinerilor. Străzi, case, fabrici, birouri, cafenele, școli, universități: toate erau moderne și de o noutate implacabilă. Dar tinerii, cu excepția celor mai privilegiați, simțeau că trăiesc Într-un mediu urât, apăsător, inuman și - un termen din ce În ce mai vehiculat - alienant. Nu-i de mirare că atunci când copiii bine hrăniți, bine adăpostiți și bine educați din generoasele state asistențiale europene
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ci anii ’50 și ’603. și totuși, neplăcerea era reală, agravată de competiția la export a noilor țări industriale din Asia și de importurile din ce În ce mai scumpe, pe măsură ce prețul mărfurilor (nu numai al petrolului) era tot mai ridicat. Rata șomajului creștea implacabil. Până la sfârșitul deceniului, mai mult de 7% din populația activă a Franței nu avea de lucru; În Italia, 8%; În Marea Britanie, 9%. În Belgia și Danemarca, nivelul șomajului În anii ’70 și la Începutul anilor ’80 era comparabil cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lung de cinci kilometri și lat de 150 de metri. Toată Întreprinderea era o cacealma. În spatele fațadelor de un alb strălucitor ale clădirilor de pe bulevard stăteau Îngrămădite familiarele blocuri din beton prefabricat, murdare și dezolante. Dar exteriorul era agresiv, umilitor, implacabil de uniform: o sinteză vizuală a regimului totalitar. Casa Poporului, proiectată de o arhitectă de 25 de ani (Anca Petrescu) pentru a servi drept palat personal al lui Ceaușescu, este de o urâțenie unică și indescriptibilă chiar și printre creațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de legitimitate politică de care dispuneau conducătorii statelor-satelit: promisiunea (sau amenințarea) unei intervenții militare a Moscovei. În absența acestei amenințări, regimurile locale erau politic dezgolite. Economic ar mai fi rezistat poate câțiva ani, dar și acolo logica retragerii sovietice era implacabilă: după ce Moscova Începea să exporte În țările CAER la prețurile pieței mondiale (cum a făcut În 1990), acestea din urmă, profund dependente de subsidiile imperiale, ar fi clacat oricum. Cum sugerează acest ultim exemplu, Gorbaciov a lăsat comunismul să se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care nu se Înghesuiau să ia inițiativa și nici nu aveau mare lucru de oferit pe câmpul de luptă. Mai presus de orice, situația Pactului Nord-Atlantic a fost complicată enorm de reacția Washingtonului la atacurile de pe 11 septembrie 2001. Unilateralismul implacabil și lipsit de tact al președintelui Bush („Cine nu este cu noi e Împotriva noastră”), care a respins ajutorul oferit de aliații din NATO și a declanșat războiul din Irak, În ciuda unei opoziții internaționale copleșitoare și În absența unui mandat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Lanțul continuității nesfârșite trece prin moartea netranzitivă a insului, și nu aceleași frunze renasc, nu aceleași păsări se întorc, îndrăgostiții se despart și se uită, iar povestitorul eternei istorii, bătrân, cu frica de moarte „intrată în nări”, claustrat în strâmtoarea implacabilă a destinului, se lamentează de „risipirea”, la moartea sa, a lumii și a Creatorului: „Doamne,/ Dacă stă în puterea mea/ Să te păstrez,/ Ce voi face cu tine/ Când lut voi fi?” În așternerea văilor, volum retrospectiv în mare măsură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
La fel ca în Conul de umbră, o întâmplare neprevăzută îl face pe Cremene să descopere - cu puțin înainte de a muri sub dărâmăturile blocului Scala, în cutremurul din martie 1977 - erorile propriei existențe. Finalul, deși ușor neverosimil, este semnificativ: legile implacabile ale destinului acționează în mod tragic asupra protagonistului. Careul de fugă tinde a fi un roman de moravuri, în care politicul este voalat de un șir nesfârșit de aventuri galante și de fire epice încâlcite. Ziaristul Mihai Bratu trece prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
sfera unei viziuni de un pesimism crud, o viziune deziluzionată, sumbră. Această dezagregare a umanității elimină orice posibilitate de recuperare metafizică a principiului ordonator. Ca într-un vis, fără conștiință în act, omul traversează cele trei vârste spre un deznodământ implacabil. Cele trei vârste ale omului (1905) a pictorului vienez va preciza mai clar caracterul implacabil al oricărui traseu destinal. Fără a reuși să fixeze nimic, prizonier al unei dinamici pulsionale caracteristice lumii vegetale sau animale, proiectul iluminist al omului rațiunii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elimină orice posibilitate de recuperare metafizică a principiului ordonator. Ca într-un vis, fără conștiință în act, omul traversează cele trei vârste spre un deznodământ implacabil. Cele trei vârste ale omului (1905) a pictorului vienez va preciza mai clar caracterul implacabil al oricărui traseu destinal. Fără a reuși să fixeze nimic, prizonier al unei dinamici pulsionale caracteristice lumii vegetale sau animale, proiectul iluminist al omului rațiunii, sumă și depozitar al cunoașterii, a eșuat. De asemenea, un cuplu așezat pe un iluzoriu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care realizează o interesantă monografie a operei, pictorul urmărește un raport descriptiv, moartea dobândind sensul unei binecuvântări. "Personajele compoziției erau dela început determinate: unul din ele trebuia să fie fratele său, altul un demon în chip de înger, blând dar implacabil. Prima formulare a luat ființă încă din concepția realistă, căutând accentele impresionante nu în valorile formale, ci în povestirea dramei, și de aci banalitatea soluției. Tânărul Cornel Smigelschi zace în pat cu capul pe pernă, cu cămașa descheiată pe piept
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care Munch o întâlnise în persoana norvegienei Dagny Juell (Ducha) sau a lui Tulla Larsen nu este maternitatea și fecundația, ci orgasmul, escaldarea plăcerii fizice fără scopuri procreative. Cu alte cuvinte, o pulsiune elementară, caracterizată în termeni de o misoginie implacabilă de către Baudelaire 355 pentru o viață de consum erotic, cum este cea a prostituatei. În locul Madonei, Munch o pictează pe Marea Prostituată a Babilonului cu chipul pe care i-l conferă modernitatea, dacă ne păstrăm pe același nivel de reprezentare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]