3,415 matches
-
Lucrarea „Învățarea calea către cunoaștere” este o incursiune în procesul de învățare care indică pașii ce trebuie parcurși atât de educatori cât și de elevi pentru desăvârșirea educației. Este în egală măsură un sprijin, de pe poziții științifice și pentru părinții implicați în formarea armonioasă a personalității copiilor lor
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
și a judeca "logica totalizatoare și puterea coercitivă a capitalismului". Wood a recunoscut implicit ideea normativă că toți socialiștii, marxiști sau nemarxiști, ar trebui să susțină "principiile legalității, ale libertății de exprimare și de asociere, precum și protecția sferei "nestatale" contra incursiunilor realizate de către stat". Dar, argumenta Wood, aceste principii sînt deja specificate și incluse în abordarea marxistă, a cărei adevărată forță constă în insistența puternică pe faptul că însăși diviziunea dintre societatea civilă și stat vorbește despre capitalism. Wood s-a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
liric însetat de viață și de sevele proaspete ale naturii adresate unei iubite care nu întârzie să răspundă acestei invitații. Dar jumătatea promisă, eternul feminin, misterios și inefabil, nu va putea nicicând înlătura primatul maternal, sacralitatea imaginii mamei. Toate aceste incursiuni în lumea ficțională și nu numai evidențiază rolul decisiv al femeii și al mamei, candoarea și fragilitatea ei, puterea de jertfă, dragostea nelimitată, dăruirea permanentă, calități ce o plasează pe un piedestal, ce îi dau o aură de sacralitate. Mama
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
audienței selectează și interpretează mesajele influențați de conținutul mesajelor recepționate. Această caracteristică capacitatea de influență face din mass-media un subiect intens de studiu, critică și dezbatere. Ca să înțelegem mai bine locul și rolul mass-media în viața socială, facem o scurtă incursiune în istoria mijloacelor de comunicare și apoi abordăm câteva dimensiuni caracteristice ce disting mass-media ca fenomen social semnificativ în lumea contemporană. Istoria În 1830, invenția tipăririi ziarului cu ajutorul energiei produse de abur, marchează începutul erei mass-media. Primele ziare cu circulație
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
paratext, în care se manifestă o intenție și o responsabilitate a autorului, nu este surprinzător că studiul acestor două tipuri de mesaje este, în mod voluntar, foarte limitat. 3.1. Peritextul editorial Despre peritextul editorial, G. Genette scrie: Prin aceste incursiuni, uneori foarte profunde, în cîmpul alegerilor generice sau intelectuale, paratextul editorial tipic încalcă, în mod evident, prerogativele autorului (1987, p. 26). Forma paratextuală editorială, prin excelență, este identificarea generică a operei, care se regăsește, de exemplu, pe coperta a patra
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
moțesc"), ca Stana sau Costan, la nume aproape inexistente, chiar și în arealul-sursă ca Lăptița (Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu notează existența în zona Rășinari doar a variantei masculine: Lăptea) până la creații proprii ca Birșa sau Boanța. Scurta incursiune în universul poveștilor se sfârșește aici, întrucât ea nu a avut decât un scop: să ne ajute să înțelegem că alegerea numelor personajelor reprezintă o preocupare deloc de neglijat a scriitorului manifestată în întreaga sa operă literară. De ce nu descoperim
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cum ar fi educația estetic prin art, nu neglijeaz integrarea domeniului cercetat în sfera întregului artistic-estetic, pe care le evalueaz, în general corect. Deci, pentru a da aici o referinț concret, deși atenția omului de cultur se oprește asupra artei, incursiunile în afara ei (a eticii și a religiei, a umanului și științei, a economicului și chiar industrialului nu lipsesc ; iar evaluarea fiecrui fenomen privind manifestrile umanului se face prin înțelegerea complex a realitții supus criticii analitice, Astfel c, dup cum se
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
va fi mulsă. După ce mulsoarea era gata, să nu credeți că se termina totul. Deși fetele veneau de la prașilă sau de la fân, oboseala de la munca de peste zi trecea și Începea pe Înserate hârjoana. Laptele era pus la adăpost și Începeau incursiunile nocturne ale flăcăiandrilor (prașcăii), care se rătăceau la câte o colibă unde fata Își avea așternutul pe prici. Idilele erau o realitate trăită și aici, acum când, după o zi de muncă, noaptea era atât de scurtă. Mă Întreb ce-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zi. Toată această muncă de deșfăcat a porumbului dura cel puțin o săptămână, o săptămână a veseliei. Un alt eveniment, nu atât de plăcut, era paza porumbului pe timp de noapte. Nu de răul vreunui hoț, de aceștia nu erau. Incursiunile de pradă ale mistreților pe timp de noapte provoca mari stricăciuni. Acestea aveau loc mai ales În cătunele mărginașe, atacuri care s-au Îndesit după ce pădurile de fag au Început să se Împuțineze. Jirul era un aliment bun pentru ei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
slabe ... ca acum, mai adaug eu. Stai jos! se răsti profesorul la mine. În pauză mi-a spus că dacă mai pun astfel de Întrebări, o să mă aleg cu o exmatriculare. Și nu am mai pus Întrebări. Am făcut această incursiune În trecut nu numai fiindcă mi-am amintit o Întâmplare din copilărie, dar mai ales pentru a arăta că pe lângă calitățile consătenilor mei, aceștia au mai avut și defecte. Nu Întotdeauna au trebuit să se facă prieteni cu dracul ca să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care inovația tehnologică afectează valorile morale etc. Conceptul de "valoare", ca și cel de "cultură", este polisemantic și este folosit în situații foarte diferite. Pentru a construi câteva repere clare de analiză a valorilor sociale, e nevoie să facem o incursiune în istoria cercetării științifice a conceptului, care este una multidisciplinară și a permis manifestarea unor perspective de gândire unice asupra valorilor. Deși termenul de "valoare", cu semnificațiile lui actuale din sociologia culturii, a fost consacrat în prima jumătate a secolului
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
vieții de familie, constituirea practicilor educative și aprecierea consecințelor educative ale acestora pentru copii, pentru toți membrii familiei, presupune îndeplinirea funcțiilor familiei. Literatura de specialitate oferă diferite perspective și clasificări ale funcțiilor familiei. Autorii Mitrofan Iolanda, Ciupercă Cristian în lucrarea „Incursiuni în psihopedagogia și psihosexologia familiei” (1998, pp. 167 -199), consideră că sunt unanim recunoscute patru funcții ale familiei: funcția economică, funcția socializatoare, funcția de solidaritate, funcția reproductivă, la care adaugă funcția afectiv-sexuală. Aceste funcții au un grafic diferențiat al evoluției
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
care râde, care-i poetică, care flatează chiar și atunci când este răutăcioasă și are multe toane; este o formă de politețe reciprocă pe care oamenii o arată unii față de ceilalți; este o limbă aparte care vine din limba universală." Această incursiune istorică nu este tocmai inutilă în măsura în care, aproape trei secole mai târziu și în contexte totuși diferite, descrierile socio-etnologilor americani F. Goffman, P. Brown sau S. Levinson se înscriu în aceeași direcție, definind conversația, înainte de toate, ca o activitate cu specific
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Secvență < macro-propoziții < propoziții] sau dacă acest model trebuie restructurat. Dacă sunt necesare câteva restructurări, nu trebuie ca acestea să implice o descriere înglobantă. Specialiștii afirmă de comun acord existența unei macro-unități: textul dialogal pe care o numesc mai curând "interacțiune", "incursiune", "eveniment de comunicare" sau "întâlnire". Textul dialogal poate fi definit ca o structură ierarhică de secvențe numite generic "schimburi". Se impune aici să delimităm două tipuri de secvențe: Secvența fatică, de deschidere și de închidere, Secvența tranzacțională, care constituie corpul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
extrem de complexă nu numai pentru că este foarte dificil de a o analiza dintr-un singur plan de referință, ci și pentru că imaginea este în strânsă legătură cu natura și istoria umană, o teză despre imagine fiind, în același timp, o incursiune în sfera reprezentărilor anistorice și istorice ale individului care participă la timpul umanității, dar și în sfera naturii umane. Discuția despre imagine trebuie să aibă în vedere toate tipurile de reprezentare mentală, istoria noastră reprezentațională, ce au gândit, și-au
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dintre indivizi, conturarea simbolurilor și reprezentărilor dintr-o cultură, fiind cea care depășește planul raporturilor și relațiilor sociale pentru a aborda probleme ale reprezentării abstracte și ale gândirii simbolice. Capitolul O teorie despre imagine, o teorie despre om reprezintă o incursiune în sfera problematicii imaginii din perspectiva naturii umane, pentru a puncta atât în ce măsură imaginea, ca procesare mentală, este specifică doar omului, cât și importanța pe care mediul social și cultural și contextul istoric îl au în conturarea imaginii. Capitolul analizează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane miturile și simbolurile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Imaginea între inconștient și conștient propune o incursiune în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia, aplicând raționamentele logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice, cu scopul de a descoperi devenirea acestora în logic și istoric. În acest sens, capitolul implică o analiză a unor mituri din cadrul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane simbolurile și miturile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea și presupoziția. Incursiunea în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia are ca scop identificarea stratului imagologic esențial și a regulii care stă la baza formării imaginii. Astfel, prin aplicarea raționamentelor logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice poate fi descoperită devenirea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în ipostaza de creator 446. La nivel absolut, această alteritate deschide calea către o stare pe care eul nu o poate atinge, la care ne vom referi în finalul capitolului, dintr-o perspectivă ușor nuanțată. Astfel, alteritatea absolută presupune o incursiune în metafizica prin care este conturat raportul om-Dumnezeu. Din punctul de vedere al lui Afloroaei, această metafizică trebuie să implice și o anumită fenomenologie a divinului prin intermediul căreia să poată fi înțeleasă atât dualitatea bine-rău, cât și interferența substanțială a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
profunzime"453. În același timp, identificarea totală cu celălalt este imposibilă întrucât implică negarea propriei identități, ceea ce ar presupune o dezrădăcinare, pierderea reperelor fundamentale, care stau la baza sensului eului 454. Descoperirea celuilalt nu poate fi realizată decât prin intermediul unei incursiuni în sfera dimensiunii sociale care începe din copilărie și se sfârșește o dată cu finalul existenței telurice a omului. În termenii lui Tzvetan Todorov, această descoperire este un proces continuu și presupune identificarea celuilalt în eu și a eului în celălalt, printr-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în care conștiința sa se raportează la ele. În acest sens, reprezentarea socială este "imaginea pe care ne-o facem despre evenimentul real, maniera de a interpreta, de a gândi realitatea cotidiană, această formă de conștiință socială"497. O scurtă incursiune în sfera reprezentărilor sociale evidențiază faptul că acestea sunt considerate a fi "un sistem de valori, de noțiuni și de practici relative la obiecte, aspecte sau dimensiuni ale mediului social care permit nu numai stabilirea cadrului de viață al indivizilor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
apus și el / rnde? și când? - cu luna împreună” (Autoportret în mișcare). Nicicum uitarea nu se va așterne peste numele tău, Poete! Promitem că „aceiași sori căzători depun rotundul stingerii în lacrimile noastre...” (Amintirea poetului) Acum și-ntotdeauna! Dan Plăeșu Incursiune în proza romanescă „Mă aflu înlăuntrul sufletului meu...” De patru decenii și jumătate, pentru DAN PLĂEȘU viața înseamnă mistuire, vibrație, înnobilare a cuvântului scris. Talantul Kărăzit (dar divin întru îndumnezeire) rodește cu patos, ca o torță arzândă întru iubire, frumusețe
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
pe de altă parte ele Însele sînt constituite și structurate prin actul de Învățare. Deci, se poate spune că Învățarea antrenează Întreg psihicul și are un rol generativ, formativ și constructiv față de acesta. II.1.Teorii ale Învățării O scurtă incursiune În istoria teoriilor despre Învățare arată complexitatea acestui proces, care a fost abordat În mod diferit de-a lungul timpului de către oamenii de știință și care nici astăzi nu este un subiect lipsit de controverse. Primele teorii apărute ale Învățării
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Vezi și Professor John Schuetze, „Is There Historical Support for the Doctrine of Infant Baptism?”, în Systematic Theology, 24, 2003, p. 7-9; articol disponibil la adresa web http://www.wlstheologia.net/files/BrownInfant.pdf, accesat la 29 octombrie 2011. footnote>. Continuând incursiunea post-apostolică și patristică, evidențiem mărturiile Sfântului Ipolit al Romei (170?-235) cu privire la botezul copiilor. Este binecunoscut faptul că există rezerve cu privire la autenticitatea operei Άποστολιχή Παράδοσις (Tradiția Apostolică) a Sfântului Ipolit al Romei - renumit scriitor din prima jumătate a secolului al
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de sărbătoare îl felicităm pe prof. dr. Dumitru V. MARIN dar și pe Dvs. locuitori ai acestui mic dar minunat sat de răzeși din timpul Măriei Sale, Voievodul Ștefan cel Mare al Moldovei. Val Andreescu, Redactor șef Meridianul FINAL ... DESCHIS ! O incursiune de ordin istorico documentar fie și întrun prezent dar-mi-te în trecut, implică excepționale eforturi de căutare, cercetare, analiză, sinteză cu implicare sufletescă și financiară. A pune în cunoștință vreo 400 de oameni despre evenimentul unic numit „Sărbătoarea satului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]