8,340 matches
-
supradotaților, acreditate conform normativelor în vigoare și metodologiilor validate pe plan internațional. Strategiile didactice și metodele de predare sunt adaptate prin accelerarea studiilor de specialitate în multiple forme, înființarea de grupe sau clase speciale și a unor module diferențiate și individualizate de studii. Obiectivele specifice se stabilesc prin standarde aprobate de M.E.C.T. care consultă organizații nonguvernamentale și/sau instituții cu experiență, competență și capacitate de expertiză în domeniu. Legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Legea nr. 448 din
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Acestea sunt documente juridice ale căror obiective, conținuturi și mijloace de evaluare sunt obligatoriu de realizat, constituind și un reper în evaluarea activității educatoarei. Există standarde specifice pentru evaluarea progresului copiilor. Metodologiile didactice utilizate valorizează copilul, îl diferențiază și îl individualizează, în vederea dezvoltării sale potrivit ritmului propriu. Este interzisă discriminarea copilului după criterii care vin în contradicție cu drepturile sale. Jocul reprezintă activitatea, forma fundamentală de învățare, mijlocul de realizare și metoda de stimulare a capacității și creativității copilului, ca un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a Guvernului. 458 Serviciile de zi asigură menținerea, refacerea și dezvoltarea capacităților copilului și ale părinților, pentru depașirea situațiilor care ar putea determina separarea copilului de familie. Accesul se realizează în baza planului de servicii sau, după caz, a planului individualizat de protecție. 459 Serviciile de tip familial asigură, la domiciliul unei persoane fizice sau familii, creșterea și ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de părinții săi. 460 Serviciile de tip rezidențial asigură protecția, creșterea și îngrijirea copilului separat, temporar sau
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de selectare a materiilor de studiu din pachete oferite pe mai multe direcții de studiu. Programele de mentoring sunt programele de direcționare a eforturilor în relația maestru-discipol. Programele de tutoring sunt programele de îmbunătățire a performanțelor personale prin lecții suplimentare individualizate sub supravegherea și monitorizarea unei persoane competente în domeniul selectat. 467 Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap. 468 Operatorii de telefonie au obligația să adapteze cel puțin o cabină la o baterie de telefoane publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
clasă, școală; f) A educa și ajuta toți copiii pentru înțelegerea și acceptarea diferențelor dintre ei; g) A ține cont de problemele și opiniile părinților încurajându-i să se implice în viața școlii; h) Implicarea în asigurarea programelor de sprijin individualizat pentru copiii cu CES; i) Acceptarea schimbării radicale în organizarea și dezvoltarea activităților instructiv-educative din școală; Dacă acceptăm ideea că toți copiii (inclusiv cei cu CES) trebuie să beneficieze de șansa de a participa la viața socială după absolvirea școlii
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
alcătuit din trup (materie) și suflet (formă). În fiecare dintre noi, trupul și sufletul coexista într-o manieră individualizata, altfel spus, un anume om, X, va avea un anumit trup, alcătuit din aceste oase, aceasta carne etc., si un suflet individualizat prin unirea cu un anume trup. Pe lângă acestea, X poate fi, spre exem plu, talentat la învățarea limbilor străine, poate avea ure che muzicală sau, din contră, poate fi afon; aceste tra saturi nu țin nici de materia să, nici
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materie (fie ea pură, determinată sau comună) și cele două tipuri de for me, substanțiale și accidentale, se instaurează mai multe relații: fără formă, materia nu există decât că posibilitate, la un nivel pur conceptual; materia determinată este cea care individualizează și limitează formă; individualizează formă prin aceea că materia determinată, adică aceste oase și aceasta carne, este ceea ce îl face pe X să fie X și nu Y, si o limitează pentru că forma fără materia determinată este universală, adică se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
determinată sau comună) și cele două tipuri de for me, substanțiale și accidentale, se instaurează mai multe relații: fără formă, materia nu există decât că posibilitate, la un nivel pur conceptual; materia determinată este cea care individualizează și limitează formă; individualizează formă prin aceea că materia determinată, adică aceste oase și aceasta carne, este ceea ce îl face pe X să fie X și nu Y, si o limitează pentru că forma fără materia determinată este universală, adică se poate aplica mai multor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
numeric diferite în diferiți subiecți cunoscători pare a fi imposibil de rezolvat, soluția este simplă și face recurs la ceea ce Toma din Aquino numește principiul individuației. Materia care se află sub anumite dimensiuni clar determinate, materia signata, este cea care individualizează compusul: (ÎI.2.27.) Anima autem intellectiva [...] eo modo individua tur secundum materiam corporalem ut dictum est, în quan tum scilicet habet habitudinem ut sit formă huius cor poris (De spirit. creat., a. 9, ad 15). Sufletul intelectiv [...] este individualizat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
individualizează compusul: (ÎI.2.27.) Anima autem intellectiva [...] eo modo individua tur secundum materiam corporalem ut dictum est, în quan tum scilicet habet habitudinem ut sit formă huius cor poris (De spirit. creat., a. 9, ad 15). Sufletul intelectiv [...] este individualizat, cum s-a spus, în funcție de materia corporală, adică în măsura în care are dispoziția de a fi formă acestui corp. Luând în calcul principiul individuației, constatăm că X și Y diferă, printre altele, și datorită materiei din care sunt alcătuiți, ceea ce mai departe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
comun bucată de carne și gândul celor doi gali despre ea este conținutul informațional. Deși Asterix și Obelix au același conținut informațional în minte, nu dețin aceeași formă. Altfel spus, Asterix va avea în minte un anume conținut al cotletului individualizat de mă teria determinată a lui, pe când Obelix va avea un altul. Forțând analogia, Asterix va vedea în cotlet doar o sursă suficientă de mâncare, pe când Obelix va vedea o sursă minusculă de fericire, ca ci, după cum se știe, porțiile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt alcătuite din formă substanțială, forme accidentale și materie determinată (materia signata), aceeași constituție metafizica o au și subiecții cunoscători. Adică și Asterix, si Obelix au o formă substanțială a umanitatea a, forme accidentale și materie determinată, adică ceea ce ii individualizează a această carne și aceste oase. Dacă cei doi se gandesc la un cotlet, forma cotletului care va fi în mintea lui Asterix și cea care va fi în mintea lui Obelix vor fi individualizate datorită materiei determinate a fiecăruia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
materie determinată, adică ceea ce ii individualizează a această carne și aceste oase. Dacă cei doi se gandesc la un cotlet, forma cotletului care va fi în mintea lui Asterix și cea care va fi în mintea lui Obelix vor fi individualizate datorită materiei determinate a fiecăruia dintre cei doi gali. Deoarece materia este principiul individuației și orice minte umană este unită cu un trup, rezultă că tot ceea ce va fi perceput de o minte umană va fi individualizat datorită unirii cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Obelix vor fi individualizate datorită materiei determinate a fiecăruia dintre cei doi gali. Deoarece materia este principiul individuației și orice minte umană este unită cu un trup, rezultă că tot ceea ce va fi perceput de o minte umană va fi individualizat datorită unirii cu materia determinată. Aceeași idee poate fi exprimată prin următorul argument: (1) orice lucru este receptat în acord cu modul de a fi al receptorului; (2) sufletul omului este unit cu trupul; (3) trupul este individualizat de materia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
va fi individualizat datorită unirii cu materia determinată. Aceeași idee poate fi exprimată prin următorul argument: (1) orice lucru este receptat în acord cu modul de a fi al receptorului; (2) sufletul omului este unit cu trupul; (3) trupul este individualizat de materia determinată; (4) din 2 și 3 reiese că sufletul omului este individualizat prin unirea cu trupul; (5) din 1 și 4 reiese că ceea ce este receptat de suflet este re ceptat în mod individualizat. Dar, în același timp
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
următorul argument: (1) orice lucru este receptat în acord cu modul de a fi al receptorului; (2) sufletul omului este unit cu trupul; (3) trupul este individualizat de materia determinată; (4) din 2 și 3 reiese că sufletul omului este individualizat prin unirea cu trupul; (5) din 1 și 4 reiese că ceea ce este receptat de suflet este re ceptat în mod individualizat. Dar, în același timp, nu trebuie uitat că, din punctul de vedere al conținutului informațional, formele vor fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pistis?) Gorgias: ...altceva” (Gorgias, 454 d 2). Ambele sunt „specii ale convingerii”,`nsă ele se deosebesc prin aceea că una „se întemeiază pe în-cre-dințare fără știință, pe când cealaltă este știință”. Putând fi, și unași alta, adevărate ori false, ele se individualizează, cum se individualizează, după aplicație. Convingerea pe care o produce retorica„în tribunale sau în alte adunări, cu privire la ceea ce este drept șila ceea ce este nedrept” se întemeiază pe o tehnică a în credințării(pistentike) și nu a învățării (didaskalike), ceea ce
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Gorgias, 454 d 2). Ambele sunt „specii ale convingerii”,`nsă ele se deosebesc prin aceea că una „se întemeiază pe în-cre-dințare fără știință, pe când cealaltă este știință”. Putând fi, și unași alta, adevărate ori false, ele se individualizează, cum se individualizează, după aplicație. Convingerea pe care o produce retorica„în tribunale sau în alte adunări, cu privire la ceea ce este drept șila ceea ce este nedrept” se întemeiază pe o tehnică a în credințării(pistentike) și nu a învățării (didaskalike), ceea ce o diferențiază va-loric
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
că ea organizează, coordonează și controlează activități multiple creatoare de valoare și generatoare de venituri dincolo de granițele naționale și, pe de altă parte, faptul că transnaționala internalizează piețele mondiale pentru produsele intermediare ce rezultă din aceste activități. De aceea, ceea ce individualizează, În mod net, transnaționala este faptul că nici o altă entitate nu se angajează atât În producția, cât și În tranzacțiile comerciale transfrontaliere. Toate acestea permit să se precizeze că transnaționala trebuie să fie Înțeleasă dintr-o dublă perspectivă, și anume
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
nu ar trebui adoptat de prea multe. • Cîțiva specialiști susțin că sistemul combinat din America Latină între guvernare prezidențială și RP a condus la prăbușirea democrației în atît de multe țări ale Americii Centrale și de Sud6. Deși este dificil să se individualizeze efectele diferitelor forme constituționale din amalgamul de condiții adverse care au fost cauzele principale ale polarizării politice și ale crizei, țările democratice ar trebui să evite varianta sud-americană. Impulsionat de optimismul său în legătură cu revoluțiile din Franța și America, Thomas Jefferson
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
denumesc clase conceptuale de obiecte; sensul (sau mai bine zis funcția) lor constă în individualizarea și identificarea unui obiect anume (geografic, în cazul numelor de locuri) din clasa respectivă. Numele comune diferențiază între ele clase de obiecte, în timp ce numele proprii individualizează strict obiectele desemnate, pe care le disting de celelalte obiecte similare pînă la izolarea „mentală“ completă de acestea. Ele nu au nevoie de situație sau de context pentru a individualiza, întrucît conțin în sine un sens lexical general și indici
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
comune diferențiază între ele clase de obiecte, în timp ce numele proprii individualizează strict obiectele desemnate, pe care le disting de celelalte obiecte similare pînă la izolarea „mentală“ completă de acestea. Ele nu au nevoie de situație sau de context pentru a individualiza, întrucît conțin în sine un sens lexical general și indici de individualizare. Astfel deal, izvor, păltiniș desemnează orice lucru care se încadrează în clasa noțională respectivă, iar dacă dorim să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au nevoie de situație sau de context pentru a individualiza, întrucît conțin în sine un sens lexical general și indici de individualizare. Astfel deal, izvor, păltiniș desemnează orice lucru care se încadrează în clasa noțională respectivă, iar dacă dorim să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să apelăm la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să individualizăm unele dintre aceste lucruri prin cuvinte comune, trebuie să apelăm la articularea, determinarea sau indicarea prin gesturi (dealul acesta, izvorul din islaz, păltinișul de pe coastă etc.). Aceleași cuvinte, devenite nume proprii (și scrise, în consecință, cu inițială majusculă) individualizează direct și explicit obiectele geografice în cauză, fără nici un fel de formanți gramaticali sau mijloace extralingvistice (indicare gestuală): Dealu(l), Izvoru(l), Păltiniș. Formate, în ultimă instanță, din foste apelative (cuvinte comune) sau din foste nume de persoane, numele de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
le claseze după trăsăturile lor semantice, cum se întîmplă în cazul cuvintelor comune, ci punctul de plecare și de sosire al denominației îl constituie un singur obiect al realității (numit, în lingvistică, referent). S-a spus că numele proprii „desemnează individualizînd“, în timp ce cuvintele comune „însemnează și desemnează“. E drept că numele proprii, îndeosebi numele de locuri, cu nosc o evoluție profundă între ipostaza de apelative, din care provin în mare parte, și cea de nume, demotivate sau arbitrare, cum se spune
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]