5,050 matches
-
7% în cartierele claselor mijlocii și în 19,2% în cartierele favorizate. Teama este și ea mai prezentă: 30% dintre gimnaziștii din cartierele defavorizate declară o violență "enormă", față de 10,3% în cartierele claselor mijlocii și 4% în cartierele favorizate. Inegalitatea în fața riscului de violență în școală este, pentru noi, una dintre inegalitățile sociale cu cele mai grele consecințe (Debarbieux, 1996, 2004). Recunoașterea cauzelor multiple ale violenței implică totuși faptul că factorii socio-economici nu pot explica totul. Astfel, sărăcia sau șomajul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Teama este și ea mai prezentă: 30% dintre gimnaziștii din cartierele defavorizate declară o violență "enormă", față de 10,3% în cartierele claselor mijlocii și 4% în cartierele favorizate. Inegalitatea în fața riscului de violență în școală este, pentru noi, una dintre inegalitățile sociale cu cele mai grele consecințe (Debarbieux, 1996, 2004). Recunoașterea cauzelor multiple ale violenței implică totuși faptul că factorii socio-economici nu pot explica totul. Astfel, sărăcia sau șomajul nu pot, singure, să antreneze violența. Însă, când se cumulează factori de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ani (1992-1996), că profesorii sunt de două ori mai agresați în școlile urbane din SUA și că problemele cu armele de foc sunt aici importante pentru 24% dintre elevi (cf. Canada, 2000). Numeroase reevaluări ale subiectului demonstrează corelația puternică între inegalitățile sociale și violență: de exemplu, Lipsey și Derzon (1997), pe baza unei meta-analize a treizeci și patru de anchete longitudinale, sau Lagrange (2001). Suntem așadar îndreptățiți să considerăm, alături de Denise C. Gottfredson, în concluzia propriei analize a subiectului (Gottfredson, 2001, p. 64
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de exemplu, Lipsey și Derzon (1997), pe baza unei meta-analize a treizeci și patru de anchete longitudinale, sau Lagrange (2001). Suntem așadar îndreptățiți să considerăm, alături de Denise C. Gottfredson, în concluzia propriei analize a subiectului (Gottfredson, 2001, p. 64), că: "Sărăcia și inegalitatea veniturilor, reușita școlară, mobilitatea populației, componența etnică, densitatea populației și proporțiile ridicate ale mamelor monoparentale sunt corelate cu proporția delincvenței". Pe scurt, sociologia violenței în școală, cel puțin în țările din Nord, este o sociologie a excluziunii sociale. Ceea ce nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școala însăși nu trebuie așadar să-i inducă lectorului impresia de divizare a factorilor de risc. Avem de-a face aici cu un veritabil sistem etiologic, care nu se manifestă, de altfel, decât într-o societate mai largă, care combină inegalitățile socio-economice, alegerea școlii și istoriile personale. Un bun analizor este modul în care sunt constituite clasele din unitățile școlare și în care această alcătuire a claselor interacționează asupra violenței și victimizării. Subiectul este extrem de sensibil în Franța, unde imaginarul republican
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Un bun analizor este modul în care sunt constituite clasele din unitățile școlare și în care această alcătuire a claselor interacționează asupra violenței și victimizării. Subiectul este extrem de sensibil în Franța, unde imaginarul republican îmbină preocuparea pentru egalitatea imaginară și inegalitatea efectivă, prin crearea claselor de nivel (oficioase). Să ne deplasăm spre o țară în care dezbaterea nu e atât de aprinsă, și acolo tot din motive ideologice: valoarea americană fundamentală este "libertatea", și nu egalitatea, ca în Franța. O cercetare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
educativă a femeilor singure: segregarea școlară are un efect mai mare decât presupusa carență feminină. Modul în care sunt constituite clasele de nivel pare legat de capacitățile cognitive și academice ale elevilor: nu-i decât un mod de a înrădăcina inegalitatea socială printr-o ideologie a darurilor abia ascunsă. Payet (1995) a arătat într-adevăr că practica locală a segregării școlare în clase speciale sporește efectele concurențiale ale pieței școlare: încercând să-și păstreze "cei mai buni" elevi, școlile organizează aceste
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
această problemă în deschiderea celui de-al doilea colocviu mondial despre violența în școală din Québec (Debarbieux, 2003) sau la forumul brazilian de educație (Debarbieux/UNESCO, 2004). Este violența în școală cauzată, măcar în parte, de "mondializare", adică de adâncirea inegalităților și a excluziunii sociale nu doar între țările bogate și țările "emergente" și "pe cale de dezvoltare", ci și între zonele urbane din interiorul țărilor bogate? și este violența școlară mai puternică în țările din Sud din această cauză? Intenționez să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi inegală, în mare măsură dependentă de condițiile socio-economice, ceea ce nu este, la urma urmei, decât o consecință a principalelor concluzii din sinteza noastră privind abordarea prin factori de risc. E deci logic să emitem ipoteza că orice creștere a inegalității și a excluziunii sociale va antrena o creștere a violenței în școli și în alte locuri. Pornind de la asta, fără să fii futurolog, te poți teme de un scenariu catastrofic: globalizarea economică accelerând inegalitatea între țări și în interiorul țărilor, inclusiv
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
emitem ipoteza că orice creștere a inegalității și a excluziunii sociale va antrena o creștere a violenței în școli și în alte locuri. Pornind de la asta, fără să fii futurolog, te poți teme de un scenariu catastrofic: globalizarea economică accelerând inegalitatea între țări și în interiorul țărilor, inclusiv al celor dezvoltate, va împinge spre violență un număr mare de școli și de zone urbane. Cum spune Bourdieu (1997), violența celor dominați este reproducerea unei violențe sociale de dominare. Nu-i vorba așadar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
De altfel, teza lui Joseph Lompo insistă într-un mod convingător și curajos pe efectele clientelismului clanurilor și potentaților locali asupra posibilităților de a continua studiile. Adevărata problemă a excluziunii nu ar fi deci violența școlară ca reacție frustrată în fața inegalității, ci o excluziune din școală; • printre motivele materiale, faptul că mulți copii muncesc poate avea o anumită importanță, cum am văzut în Djibouti, în ciuda unei politici publice foarte voluntariste și bine aplicate pe teren de ameliorare a școlarizării, în special
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ordini, credință întărită de secole de colonizare și sclavie în Africa, precum și în Brazilia, una dintre ultimele țări care au abolit sclavia. În fond, vedem aici una dintre lecțiile cumplite date de Armatyà Sen, câștigător al Premiului Nobel pentru economie: Inegalitatea și exploatarea persistente înfloresc adesea făcând din cei maltratați și exploatați niște aliați pasivi", căci "cei de pe treapta de jos a scării pot ajunge să-și considere soarta drept un lucru de care e aproape imposibil să scape și pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
evolueze și să propunem alternative. Acestea există. Înainte de a le expune, revenim asupra unui punct care mi se pare esențial: caracterul nociv al pedepsirii excesive nu stă doar în consecințele psihologice individuale, ci și într-una dintre consecințele ei sociale, inegalitatea în fața pedepsei, care contribuie la "crearea unui nucleu dur", adică a unor grupuri de elevi revoltați, aflați pe calea spre o delincvență mai gravă. Pedeapsă, excluziune și formarea "nucleelor dure" Potrivit surselor oficiale americane (US Department of Education, Office for
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Această categorie de elevi reprezintă, în medie, 2,2% din efectiv, în diferitele noastre anchete (procedură de clasificare automată). Dar această medie maschează disparități importante între școli: proporția acestui tip de elevi variază de la 0% la 11%, după caz. Această inegalitate e puternic corelată social; "nucleele dure" apar de două ori și jumătate mai numeroase în zonele de educație prioritară și sunt de opt ori mai numeroase în zonele sensibile decât în sectoarele favorizate (4%, față de 0,5%). Într-o primă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fim bine înțeleși: demonstrația noastră nu caută să-i "scuze" pe vinovați, nici să susțină "prevenția maximă". Nu există nici un romantism în discursul nostru. Agresorii nu sunt "Robin Hood", iar violența lor contribuie în mare măsură la menținerea și producerea inegalității; ea accentuează în primul rând inegalitatea în fața riscului de a fi victimă. Acest risc ar trebui diminuat, or, eliminarea atât de dorită a respectivelor "nuclee dure" n-ar rezolva nimic, căci n-ar opri mecanismele de construcție a acestora, care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
caută să-i "scuze" pe vinovați, nici să susțină "prevenția maximă". Nu există nici un romantism în discursul nostru. Agresorii nu sunt "Robin Hood", iar violența lor contribuie în mare măsură la menținerea și producerea inegalității; ea accentuează în primul rând inegalitatea în fața riscului de a fi victimă. Acest risc ar trebui diminuat, or, eliminarea atât de dorită a respectivelor "nuclee dure" n-ar rezolva nimic, căci n-ar opri mecanismele de construcție a acestora, care afectează adesea mult mai mulți elevi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puse în relație cu ceea ce am prezentat anterior în carte, pentru a încerca să explicăm o situație contrastantă: pe de o parte, o școală elementară care rezistă și chiar își ameliorează situația, pe de alta, un gimnaziu unde a crescut inegalitatea în fața riscului de a fi victimă a violenței. În ciuda unor planuri ambițioase, cu sau fără mijloacele de punere în practică, trebuie să recunoaștem un eșec îngrijorător în stăvilirea fenomenului în gimnaziile populare. O altă anchetă decât a noastră, referitoare la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o ameliorare netă a relațiilor elevi-adulți între 1995 și 2003 ușoara deteriorare a primului item neputând să mascheze această ameliorare. La nivelul sentimentului de securitate (itemul violență), situația a rămas stabilă. Această ameliorare nu trebuie să mascheze, totuși, persistența unei inegalități între școlile din ZEP și celelalte. Deși în școlile situate în zone de educație prioritară rezultatele privitoare la climatul școlar s-au îmbunătățit și se apropie de cele ale școlilor obișnuite, ele au, în medie, rezultate mai dificile în ce privește sentimentul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai dificile în ce privește sentimentul de insecuritate; de altfel, la itemul "violență", diferența statistică este cea mai semnificativă, urmată, în ciuda unei evidente ameliorări, de itemul "agresivitate elevi-învățători" și de viziunea asupra cartierului, mult mai negativă în zonele de educație pioritară. Această inegalitate în fața sentimenului de insecuritate este și o inegalitate în fața victimizărilor. Variabilele de victimizare sunt corelate social, în funcție de apartenența sau nu la o școală din zona de educație prioritară: • 16% dintre elevii din ZEP spun că sunt loviți des sau foarte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la itemul "violență", diferența statistică este cea mai semnificativă, urmată, în ciuda unei evidente ameliorări, de itemul "agresivitate elevi-învățători" și de viziunea asupra cartierului, mult mai negativă în zonele de educație pioritară. Această inegalitate în fața sentimenului de insecuritate este și o inegalitate în fața victimizărilor. Variabilele de victimizare sunt corelate social, în funcție de apartenența sau nu la o școală din zona de educație prioritară: • 16% dintre elevii din ZEP spun că sunt loviți des sau foarte des, față de 11% în afara ZEP; • 12% dintre elevii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
18,2% dintre elevii supravictimizați în școlile obișnuite consideră că există "foarte multă violență" (adică 48,5% "foarte multă" sau "multă"), aceștia sunt 33,6% în ZEP (adică 64,1% "foarte multă" sau "multă"). Victime mai multe, victimizate mai dur: inegalitatea în fața violenței există și în școala elementară. Vom nota că, în ciuda acestei inegalități, proporția elevilor supravictimizați nu este nici pe departe neglijabilă în școala elementară, cu 11% dintre elevi. Consecințele acestei supravictimizări sunt evidențiate clar de anchetele noastre: elevii supravictimizați
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violență" (adică 48,5% "foarte multă" sau "multă"), aceștia sunt 33,6% în ZEP (adică 64,1% "foarte multă" sau "multă"). Victime mai multe, victimizate mai dur: inegalitatea în fața violenței există și în școala elementară. Vom nota că, în ciuda acestei inegalități, proporția elevilor supravictimizați nu este nici pe departe neglijabilă în școala elementară, cu 11% dintre elevi. Consecințele acestei supravictimizări sunt evidențiate clar de anchetele noastre: elevii supravictimizați au o viziune mult mai negativă asupra lumii, a școlii și a adulților
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al școlii" ponderează mult impactul variabilelor sociale. În eșantionul nostru cel mai recent ca și în cele mai vechi -, existența acestui "efect al școlii" este demonstrată. Tabelul 36 va rezuma acest subiect și ansambul observațiilor noastre în școlile elementare despre inegalitatea în fața riscului. Este vorba de o analiză în componente principale pe medii, repartizând școlile în funcție de tipul social și localizarea lor: în ZEP obișnuite (cartier popular, fără mari ansambluri), în ZEP din mijlocul marilor ansambluri HLM, în cartiere favorizate urbane, centrale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
chirie moderată, în dreapta, 7 școli din cartiere mai degrabă favorizate sau de clasă mijlocie. Cele rurale sunt grupate în general în partea de jos: deși climatul este mediu, sentimentul de securitate este mai puternic. Ponderea socială rămâne așadar mare, iar inegalitatea în fața riscului este demonstrată. Însă câteva școli infirmă total predicția. Nici o școală favorizată nu se află în grupul școlilor defavorizate. În schimb, o excepție este clară: cea a școlii din ZEP identificată pe figură ca "ZEP mare ansamblu 2" care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Salas, 1998; Lagrange, 2001): nu atât numărul minorilor delincvenți este în creștere, nici măcar cantitatea delictelor comise, cât gravitatea acestor acte, net mai violente. Adesea sunt mai violente deoarece sunt comise în grup, iar efectul antrenării este important. O adâncire a inegalității sociale în gimnaziu Erodarea slabă în medie a climatului școlar din gimnazii ascunde, în fapt, evoluții diferențiate după apartenența socială a școlilor. Este ceea ce vom încerca să demonstrăm acum. În acest scop, vom compara în capitolul de față școlile situate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]