5,599 matches
-
aduce drept ofrandă o lume nouă, promisiunea unei alte vieți. Spunînd da conducătorului, masa exaltată se convertește și se transfigurează în sensul propriu al cuvîntului. Energia ei afectivă o propulsează și îi dă curajul de a suporta martiriul și brutalitatea, inerente folosirii violenței. Dovadă stau armatele Revoluției care-au urmat, ca vrăjite, vulturii lui Napoleon prin zăpezile nesfîrșitei Rusii. Liderii folosesc energia pe care o investesc masele în visele și-n iluziile lor pentru a răsturna roata Statelor și pentru a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mulțimilor, toate credințele trebuie să îi semene și sfîrșesc în mod necesar prin a-i semăna, indiferent de originea lor. E o lege generală. "Convingerile mulțimilor, afirmă Le Bon, împrumută caracterele supunerii oarbe, intoleranței sălbatice, nevoii de propagandă intensă, toate inerente sentimentului religios. S-ar putea așadar spune că toate credințele mulțimilor au o formă religioasă"185. O recunoaștem după intensitatea credinței, după exaltarea sentimentelor, după tendința de a-i considera dușmani pe cei care le refuză și prieteni pe cei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
creeze un conflict cu majoritatea 507 și să-l ducă pînă la capăt. Persecuțiile, suferințele îndurate de o astfel de minoritate politică sau religioasă, de către un om singur, artist creator al unei noi arte, savant vestind un nou adevăr, sînt inerente în acest conflict. Ele sînt indispensabile pentru ca aceștia să poată trece peste rezistențele afective de care se izbesc. Faptele vorbesc mai mult decît cuvintele. "Analogia merge și mai departe scrie Freud despre eroii din cultură prin faptul că în timpul vieții
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sfinți. În plus, o astfel de religie răspunde în mod strict la anumite necesități psihice nevoia de certitudine, regresiunea indivizilor în mase etc. și la nimic altceva. Ea nu se întemeiază în nici un caz pe un așa-numit sentiment religios inerent naturii umane. Nu-și mai găsește temeiul în intervenția, fie ea și deghizată, a unei ființe divine în problemele oamenilor. Dimpotrivă, ea se revendică de la ființe oarecare natura, istoria, patria, industria etc. care ar dirija în mod obiectiv destinul nostru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Călin Cernăianu: la Timișoara a fost provocată o răzmeriță gândită de un grup de înalți ofițeri din Armată și Securitate; revolta a evoluat singură de la un punct încolo și s-a dezvoltat ca mișcare de mase, fiind pigmentată cu victime inerente produse la ordinele puciștilor; s-a urmărit ca efectul Timișoara să se propage în toată țara, iar Bucureștiul, mai cu seamă, să se revolte la rândul său, puciștii având pregătită echipa Iliescu. Dacă se poate vorbi de „teroriști” (în sensul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și Securitate) care au găsit oportunitatea de a înlocui vidul de putere lăsat de fuga și capturarea lui Ceaușescu și au negociat cu facțiunile loiale dictatorului. Aceștia au preluat revoluția și i-au modelat finalul în stilul lor, cu riscurile inerente ale unor victime în plus, cu demonizarea fostului dictator etc. În mod firesc, a existat o emoționalitate specială în timpul evenimentelor din decembrie 1989, care a făcut ca românii ieșiți în stradă să protesteze împotriva lui Ceaușescu și a comunismului să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați"24. Deosebit de importante sunt prevederile art. 4 pct. 2, care dispun că Uniunea "respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului, și în special cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Totodată, se menționează că Avizul Serviciului juridic al Consiliului din 22 iunie 200727 în această materie este anexat Actului final. Avizul precizează că din jurisprudența Curții de justiție rezultă că "supremația dreptului comunitar este un principiu fundamental al dreptului comunitar", inerent naturii specifice a Uniunii Europene și că la data primei hotărâri în acest sens ( 15 iulie 1964, speța Costa/ENEL) supremația nu era menționată în tratat. Situația a rămas neschimbată și astăzi, dar "Faptul că principiul supremației nu va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
atunci când vorbim despre națiuni, avem în vedere, de regulă, comunități istoricește bine determinate, cel mai evidente fiind cele europene, a căror identitate colectivă, în opinia sa, este constituită din aceleași cinci elemente ale identității personale la care se adaugă particularitățile inerente colectivității 51. Astfel, cât privește identitatea colectivă, elementele ce o reprezintă sunt : ideea vagă de spirit național (Volkgeist), memoria istorică (conștiința unui trecut), națiunea având o conștiință colectivă, anticiparea (ca și individul, o națiune gândește în termenii intereselor sale viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2007) statuează că " Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european", iar în art.4 pct.2 se afirmă că "Uniunea respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională...." Tot astfel, anumite clarificări rezultă și din modul de delimitare a competențelor ca și din principiile ce guvernează aceste aspecte. În acest sens, art.5 (1) prevede că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
s-a ajuns la nici un acord privind punerea în aplicare a conceptului de lucrători "integrați" sau "excluși" cu cadrul piețelor segmentate ale forței de muncă.13 2.4. Modelul tradițional al dreptului muncii 14 urmărea atenuarea inegalităților economice și sociale inerente relațiilor de muncă și asigura o protecție corespunzătoare a salariaților. Acest model se baza pe următoarele ipoteze: a unui loc de muncă permanent, cu timp de muncă integral; relația de muncă guvernată de dreptul muncii, care situa în centrul său
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Actul Final. Preocupările reprezentanților români în această privință, între care excela viitorul ambasador Ion Diaconu, erau facilitate de activitatea intensă ce se desfășura la Geneva pentru definirea mai multora dintre principiile relațiilor dintre statele participante: egalitatea suverană, respectarea drepturilor inerente suveranității, integritatea teritorială a statelor, neamestecul în treburile lor interne și, mai ales, reglementarea pașnică a diferendelor. Deosebit de benefică în această privință s-a dovedit a fi împrejurarea că Elveția a propus un document propriu privind elaborarea unei metode de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unor conduite de bază, observabile, care pot fi desemnate prin expresiile: ce fac, ce consumă, cu ce se ocupă oamenii, cum își cresc copiii, care este starea lor de sănătate, cum își petrec timpul liber, cum se raportează la valorile inerente domeniilor vieții culturale, politice și ideologice ale societății. Latura activă a vieții omului se exprimă în capacitatea lui de a alege varianta proprie de viață și de a o structura în maniera în care îi convine, ceea ce face ca în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
unor conduite de bază, observabile, care pot fi desemnate prin expresiile: ce fac, ce consumă, cu ce se ocupă oamenii, cum își cresc copiii, care este starea lor de sănătate, cum își petrec timpul liber, cum se raportează la valorile inerente domeniilor vieții culturale, politice și ideologice ale societății. Latura activă a vieții omului se exprimă în capacitatea lui de a alege varianta proprie de viață și de a o structura în maniera în care îi convine, ceea ce face ca în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
activităților și operațiunilor derulate în cadrul funcțiunilor instituției. Outputul (raportul de audit) cuprinde formulări consacrate, prin care se exprimă clar, fără echivoc, opinia expertului, tinzându-se către o atestare/certificare/validare a procesului/relațiilor sistemului de management examinat prin prisma calității inerente. Raportul de audit prezintă date și informații privind: rezultatul investigației (materialul probant și constatările); opinia auditorului (concluziile și recomandările) formulată pentru a conferi o evaluare/asigurare fără echivoc a nivelului de performanță inerent entității cercetate; anexele cu materialul probant necesar
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
sistemului de management examinat prin prisma calității inerente. Raportul de audit prezintă date și informații privind: rezultatul investigației (materialul probant și constatările); opinia auditorului (concluziile și recomandările) formulată pentru a conferi o evaluare/asigurare fără echivoc a nivelului de performanță inerent entității cercetate; anexele cu materialul probant necesar pentru a se argumenta constatările/concluziile/recomandările și pentru a se evidenția standardele/criteriile de audit (actele normative și/sau reperele conceptuale avute în vedere ca termeni de comparație). Auditul de performanță. Standardele
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
cererea pentru o dezvoltare organică, alianțele (pe plan intern și extern), piețele imprevizibile și clienții utopici Ă toate au contribuit, Într-o oarecare măsură, la transformarea lumii afacerilor. În seminarele mele fac referire la această perioadă ca fiind Era Instabilității Inerente. Pe unii i-ar putea demoraliza această sintagmă, Întrucât implică o lume plină de nesiguranță, ambiguitate și schimbări. Ei privesc cu melancolie În urmă și nădăjduiesc că lucrurile vor reveni la „normal”. Însă aceasta este Noua Normalitate. Există totuși și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cea a cinismului marxist. Dacă pentru Hegel răspunsul la scandalul violenței ținea de reconcilierea speculativă a tezei cu antiteza printr-o formulă de extracție gnostică 1, pentru Marx era evident că numai lupta de clasă reprezenta șansa ieșirii din contradicțiile inerente ale societății burgheze. Revoluționarii dintotdeauna și de pretutindeni vor atribui proletariatului (sau, după caz, minorităților) șansa de a pune capăt infinitului rău al existenței, actualizat în dialectica „stăpân” versus „sclav”. Orice grup de presiune are însă nevoie de consultarea oracolului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de aura mizeriei). Aluzia atinge tradiția anglo-saxonă, pentru care proprietatea reprezintă - alături de viață și libertate - un drept constituțional inalienabil 1. Pentru Benjamin, antiliberalismul etatist se justifică prin faptul că doar statul, odată colonizat ideologic, are capacitatea de a elimina contradicțiile inerente dintr-o societate marcată de omniprezența „inegalității”. Deloc surprinzător, într-o scrisoare către G. Scholem din luna aprilie a anului 1931, Benjamin își exprima speranța ca o revoluție „germano-bolșevică” de sorginte marxistă să aibă loc, înainte de ascensiunea hitlerismului la putere
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
propusă de adepții Școlii de la Copenhaga, evidențiază două aspecte în raport cu concepția tradițională. Primul arată că referentul de securitate nu mai este strict necesar statul. Astfel, în cazul securității de mediu, nici un stat nu se mai poate proteja unilateral contra amenințărilor inerente degradărilor ecologice cu impact internațional. De asemenea, în cazul securității societale, determinată de efectele mondializării, entitățile de sorginte națională și/sau religioasă, ai căror membri se simt legați între ei printr-o formă de conștiință colectivă distinctă, sunt din ce în ce mai amenințate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
acțiune de asigurare împotriva unor incertitudini din mediul anarhic. Securitatea prin cooperare nu elimină incertitudinea despre prezentul și viitorul partenerilor. Atâta timp cât securitatea unui stat depinde în mod esențial de cooperarea cu alții, certitudinile autarhice ale autoapărării sunt înlocuite cu incertitudinile inerente ale anarhiei, atâta timp cât se acceptă premisele de bază ale teoriei realiste. De aceea, riscurile de cooperare trebuie cântărite cu riscurile de non-cooperare. În timp ce "realismul defensiv" este mai potrivit la explicații privind faptul că puterile au succes în cooperare în domeniul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și instituții. Mai recent, O.N.U. este privit ca un actor de reglare a sistemului internațional. Oferind statelor un forum de discuții și de schimburi, reducând incertitudinea în relațiile interstatale, O.N.U. se concentrează pe sursele de conflicte inerente sistemului internațional și furnizează mecanisme de rezolvare a lor. Cadrul relației între O.N.U. și Uniunea Europeană în domeniul securității internaționale, și mai ales în managementul civil al crizelor, este favorabil cooperării între cei doi actori, deoarece ele au un
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
gândire în teoria relațiilor internaționale, atunci când se discută despre caracterul de normalitate în viața internațională, natura violenței sau a războiului în cadrul raporturilor interstatale sau între diferite grupuri sociale. Pentru susținătorii concepției raționaliste (realiști), raporturile conflictuale între state sau comunități sunt inerente relațiilor internaționale și sistemelor caracterizate de anarhie. În acest caz, recursul la forță este considerat legitim. În schimb, pentru liberalii instituționaliști contează capacitatea instituțiilor, dreptului și valorilor de a modifica natura raporturilor între state; ei pun pe prim plan virtuțile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ca ființe sociale care construiesc mediul în care ele operează în funcție de propriile lor identități, valori sau referințe culturale. Astfel, rezultă o realitate subiectivă care se opune realității materiale descrise de raționaliști, și care susține ideea potrivit căreia conflictele nu sunt inerente sistemului, ci dimpotrivă rezultatul unei construcții a actorilor. Noțiunile de criză și conflict conduc la dezbaterea referitoare la calificarea unei situații de criză. Unele crize pot fi considerate ca obiectiv observabile: tsunami din 2004 din Indonezia, criza economică din anii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a fost caracterizată de un entuziasm deosebit, a urmat teroarea din 1794. Au existat multe planuri mărețe de atunci încoace, dar nici unul nu a funcționat așa cum era prevăzut. Este timpul să admitem că propria capacitate de înțelegere a realității este inerent imperfectă și că deciziile noastre sunt menite să aibă consecințe nedorite. Epoca rațiunii trebuie să cedeze locul epocii failibilității, lucru care ar constitui un progres. Din păcate, am lăsat în urmă epoca rațiunii fără să ne împăcăm cu gândul failibilității
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]