6,831 matches
-
al minții liber gând. Din aritmia-i ca un suflu Vibrând în golu-i de ecou S-a smuls Cuvântul să îl umplu Cu carnea Timpului cel Nou. Hăuri de-a surda, împletite De-un zvon reticulat - un gel Trecut prin infinite site - S-au închegat drept Semn! Cu el Și gândul ce-l durase, Glasul Lăuntric din tăceri pustii... Trecuse-un ceas...Sosise Ceasul Unui nou ritm: zi-noapte-zi... Or, pentru-a fi din nou sămânță Cuvintelor, Cuvântul-Cod Embrionat din neființă S-
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ALBASTRELE SAFIRE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 863 din 12 mai 2013 Toate Articolele Autorului ALBASTRELE SAFIRE Doinei THEISS cu cea mai sinceră prețuire Din albastrul infinit, Se pare nedefinit, Iată am descoperit, Safirul neprețuit. Era ascuns în ochii tăi, Simplu, în două văpăi, Mari frumoși, ca alte văi, Cu întortocheate căi! Făcându-l pe privitor, Să se piardă-n viitor, În seninul ochilor, Ca și zborul
ALBASTRELE SAFIRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354866_a_356195]
-
celei dintâi, o lectură social - istorică (clar exprimată în ciclul Invazia bălăriilor din volumul Plâns transfigurat sau în secțiunea Jungla urbană din volumul Se poartă negru), una existențială (passim; cf. dialectica râs - plâns în psihismul individual și colectiv; sau confruntarea infinit - finit, vezi Galactic și terestru, din volumul Se poartă negru etc.), o lectură spiritual - metafizică (passim; cf. tema transfigurării; de asemenea, forțarea înțelegerii a ceea ce nu poate fi recuperat rațional). A se vedea, între altele, Să te neg? din volumul
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
trupul material, o hartă, un hotar, poate fără semnificație, unde numai gândirea face diferența! Câteodată, însă, pare ceva că o stigmatizare a trupului.... Ști probabil, c-ai și citit cartea, niponilor nu le este frică de moarte?! E un mister infinit, oricât ai vrea sa-l descoperi!!” - Mi-a mărturisit dansa într-un anumit moment. Iubire înseamnă să nu reții pe cineva, ci să-i dai libertatea să rămână!” spunea cineva... Lectură ușoară și lin-poetica te conduce în anumite cadre, locuri
DE FLOARE CARBUNE – O PRIMA RE/PREZENTARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354888_a_356217]
-
ființă pe dealuri târându-și crucea imensă arborele pe dealuri cară cerul prin trunchiul lui Fiecare popor trebuie în lumină să-și aibă crucea lui astfel el nu este încă născut și pierdut este în ceața istoriei Brâncuși cioplea Coloana Infinită dar el încă nu se născuse tot meșterea de mii de ani ceva la lumină și la infinit Poporul în genunchi pe coaste așteaptă după orizont apariția lui el cântă pe partea cealălaltă a lumii în veci n-avea de
BĂLCESCU FLUTURÂND (2) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354905_a_356234]
-
masivului muntos. Aici este un hotel, dar și un restaurant mai aparte care pătrunde în apele lacului ca o lacustră. Prin apele limpezi cu nuanțe verzui se zbenguie păstrăvul indigen. Aici, la hotarul dintre crestele dominante ale munților și albastrul infinit al cerului, adesea vremea devine capricioasă și rafalele vântului, vuietul său, urletul văii, ecoul tunetelor, fulgerele ce se preling ca niște șerpi luminoși pe stânci, nori fioroși ce revarsă ploi torențiale vara sau viscole năprasnice iarna, descriu tablouri de la incantație
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
sunt necondiționate și absolute. Analizând toate argumentele de până acum și considerând că existența nu este accidentală, însa nici un test într-o dispută cosmică intre Dumnezeu și Satana, iar oamenii nu sunt cobai ai unui experiment, că Dumnezeu este creatorul infinit al lumii materiale finite, existența materială ar trebui să fie perioada de gestație a finitului spre infinit, trecerea dinspre neant spre eternitate a tuturor ființelor, fara excepție, Universul material fiind placenta infinitului. Viața materială cu tot ce reprezintă ea are
METAFIZICA (6) – „SENSUL EXISTENŢEI” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355007_a_356336]
-
al cărei răspuns ar însemna o introspectie fara susținere rațională în metafizică ar putea fi: care este motivul care l-a determinat pe Dumnezeu să creeze viața? O alta problemă este dată de existența amintirilor din viața fizică în cea infinită și considerând că fericirea chiar dacă este un concept finit al existenței materiale, însa pe care îl proiectăm în existența infinită, ar trebui sa fie fericire, incluzând momentele fericite din viața fizică. Chiar dacă viața materială este fragilă în fața hazardului și absurdului
METAFIZICA (6) – „SENSUL EXISTENŢEI” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355007_a_356336]
-
a determinat pe Dumnezeu să creeze viața? O alta problemă este dată de existența amintirilor din viața fizică în cea infinită și considerând că fericirea chiar dacă este un concept finit al existenței materiale, însa pe care îl proiectăm în existența infinită, ar trebui sa fie fericire, incluzând momentele fericite din viața fizică. Chiar dacă viața materială este fragilă în fața hazardului și absurdului, prin faptul că există un scop transcedental, viața capătă sens. Menirea existenței ar trebui să fie trăirea în armonie printr-
METAFIZICA (6) – „SENSUL EXISTENŢEI” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355007_a_356336]
-
Bibliei până la ultimul, citind această carte rămân uimit de astfel de grandioase descoperiri ale maiestății divine. Îmi dau seama că în aceste pagini e un tezaur, o frumusețe spirituală purificatoare. Meditând la toate aceste lucruri m-a simt finit în fața infinitului înțeleg mai bine cuvintele lui David din psalmul 139: Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptura așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, si ce bine vede sufletul
INNOBILATI DE FRUMUSETEA DIVINA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355310_a_356639]
-
ai ascunde-o-n ochii tăi Blânzi, adânci și temători S-ar simți în largul ei. I-ar da vieții dragi culori! De-ai păstra-o-n palma ta, Mângâiere-o să devină, Și s-așezi pe frunte-aș vrea, Infinita ei, lumină! Referință Bibliografică: LOC DE TAINA / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LOC DE TAINA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355340_a_356669]
-
determină să căutăm adevărata sursă a răului cultural postmodern - rău pentru care Cuvântul în sine ca entitate cu forță pozitivă lăuntrică nu mai are ca funcție primordială a sa nimic altceva decât capacitatea lui, forțată circumstanțial, de generare a șuvoaielor infinite de acte pragmatice vizibil manipulatorii, răsfânte asupra maselor umane în genere - în altă parte. Imbecilizarea forțată prin intermediul factorului mediatic, prin cultură și prin învățământ, iată care sunt cele trei pârghii puternic interacționabile în postmodenitatea lumii de azi, pârghii ce lucrează
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
fabricăm una singură dintre ele, nu reușim să sintetizăm nici cel mai simplu fruct. Singurul lucru pe care îl putem face este să le îngrijim și să ne bucurăm de ele. Ne aducem aminte, oare, să atribuim Creatorului minunea vieții, infinită varietate a naturii, și să-i mulțumim pentru iubitoarea lui purtare de grija? Când stau în grădăna mea din Rontău, plină cu pomi, plină cu flori multicolore, cu legume mai cu seamă, cu iarba deasa de un verde crud, am
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
știut, stimate cititor că legumele și fructele de casă sunt produse cu adevarat organice și ecologice, sunt dulci, aromate, mult mai gustoase și hrănitoare. Toate aceste bunătăți, toate roadele grădinilor noastre vin de la Dumnezeu Creatorul căruia îi atribuim minunea vieții, infinită varietate a naturii și îi mulțumim pentru iubitoarea lui purtare de grijă. Ionel Cadăr Referință Bibliografica: ÎN GRĂDINA LUI IONEL / Ionel Cadăr : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262, Anul I, 19 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ionel
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
făceau simțită prezența prin noroaiele patriei, pentru că nu venise nici macar vremea să ne dăm pe pantofi cu cremă de ghete, pentru că încă mai era necesar noroiul, pentru a ne camufla în cazul unui atac neașteptat cu Doge Răzor, Pontiac G6, Infiniți Triant, Mercury Messenger, Chevy SS și Acura RD-X. Aveau și americanii tehnică lor profilactica împotriva bîrnelor care nouă ne intrau în ochi, de nu mai puteam sesiza paiele din ochii lu' a'lu Sadama, cea care-a pîrlit rogojina, și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Universul lui Bergson-“mașină de făurit zei” ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Întreaga filosofie a lui Henri Bergson încearcă să ofere, peste timp, o replică la concepțiile lui Descartes. Filosoful pune viața, în diversitatea ei infinită și ubicuă, în locul presiunii cogito-ului și a dictaturii pretenției rațiunii de a controla despotic “pasiunile sufletului”. Direcția gândirii lui Bergson urmărește,aproape fidel, un crez formulat în ani tinereții:” A ști să te bucuri de prezent, să stăvilești neliniștea și
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
la om. El compară ,oarecum entuziast, natura, tulburătoare prin imensa eflorescență de forme, prin jocul aleator și arbitrar al forțelor ei, cu “o mare operă de artă“ și preia de la romantism motive pentru a o descrie. Cum ar fi mobilitatea infinită care desfide legea, muzicalitatea care suspendă haosul, emoția artistică intensă care revelează nemărginirea. Conceperea vieții instinctului și a dorinței ca reactive pentru înțelegerea omului, convertirea penumbrelor psihice în echivalent spiritual, “desenarea” cu o finețe de filigram a stărilor afective, analizarea
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEȘTI Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEȘTI. O MIE DE VOCI ÎNTR-O SINGURĂ VOCE: MARIANA NICOLESCO Privesc și ascult cu infinită uimire și admirație Masterclass-ul desfășurat zilele acestea de Mariana Nicolesco - la Brăila sub egida Festivalului Hariclea Hartulari Darclee. E ceva cu totul remarcabil la această femeie: felul cum știe să adune, să cheme, să invite, să ispitească, să incite atâția
O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103]
-
transparent ca sticla, se mira el însuși că nu mai avea consistență, îi dispăruse noțiunea de somn și putea să călătorească spre acele lumi nebănuite ale spiritului pur, în care materia era tot una cu visul, supranaturalul era finit și infinit, cînd se plictisea de acel spațiu gînditor prin el însuși, se risipea în alegoria realității, se așeza la masa din sufragerie și se uita ore întregi pe pereți, își privea cu blîndețe copiii, care parcă mai crescuseră, nu mai știa
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
prin mărimea telomerului, iar al lor numai până la limita Hayflik. În sfărșit, nu mai vreau acum să intru în detalii tehnice, pentru că oricum evoluția universului tehnologic ne aparține în egala măsură și noua și lor, iar acum este în expansiune infinită spre Stația finală: Sfantul Soare. Așa încât, vă propun: o parte din noi să intram în Meditația transcendentală de gradul IX, pentru menținerea Scutului de protecție atomică și electromagnetică, afectat de plasma solară în erupție continuă ( pentru a ne apăra astfel
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
fapt, noi toate locuim pe o singură axă acum și asta înseamnă deja o legătură foarte puternică. Noi toți acum depindem de astre și de spațiile pe care le parcurgem odată cu ele. Toate suntem înlănțuite într-o mișcare feministă universală, infinită, rotitoare și de sine stătătoare. Prinse pe pământ doar ca niște plante de carne, sau ca niște morți electrici, așa cum sunt bărbații noștrii acum, noi toate alunecam acum împreună cu Luna și cu Soarele și doar sufletele noastre migrează mereu prin
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
ANA LEONTE... Alergam prin spații nesfârșite, Nomad. Cu gândul cam nehotărât, Aleile din cale-mi, de ierburi năpădite, Mă-nfiorau și totuși te-am găsit. Ardeau în mine doruri ne-mplinite, Rug imens era tot trupul meu, Trimiteam în univers apeluri infinite, Înghețasem așteptându-le mereu. Nu știu ce reacții s-au produs! Orbita mi-am găsit mereu pierdută, Ivindu-te tu stea necunoscută, Cert este că te-am descoperit și ești, Încrezătoare în mine. NU GREȘEȘTI. 4 Aprilie 1966 Referință Bibliografică: Evrika! Te-
EVRIKA! TE-AM DESCOPERIT... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356887_a_358216]
-
cățărată, Izvoarele cu vântul se îngână, De veșnicii solemne-nconjurată. Pictăm atenți pășunile cu verde Și le fixăm cu ținte colorate, Mai siguri astfel că nu le vom pierde Prin sihăstrii de duhuri des prădate. Mai facem o potecă chinuită, Scăriță infinită salutându-l, De păsări și jivine ocolită, Dar să o urce, să tot urce gândul. Pe bolta catedralei siderale Vom semăna vibrații de mistere, Ecoul stins al imnurilor sale Pe fondul înserării care piere. De înșirăm prin gârlă pietricele Și
CREAŢIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356878_a_358207]
-
secolul trecut. II Tragi penmele din aripile păsării, îmi arăți un zbor de aburi nedefinit ridicându-se din aripile ei, sângele ne curge printer degete, precum jertfele pe mâini de zei, aripi risipite pe cărările ce duc spre cer, planează infinite ferestre sub urechile jeluirilor, ne trebuie o planetă a noastră curată căreia să-i punem aripi, să uităm să mai tragem cu praștia în păsările ce alunecă dinspre fereastra Ta. Nu vreau ca nisipul să migreze într-o clipă târzie
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
de umbreflorile cresc rotunde geamătsfâșie culoare din tinerețea coapseigalbenul mut în formele pârguluiîți sărută obrazulcu parfum de nălucă amăgești veșniciadoar pragurile au rămas până la urmăcartea de taină a visurilor talenu au prins liniștea în palmăînfocat de șoaptă te încălzea moartearoșul infinit are forma clapei rănită de singurătate nimicirea divininului nu ... XXIX. CALEA TATĂLUI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 281 din 08 octombrie 2011. delicatețea spațiului dintre puncte sprijin aleargă ascultătoare pământiul nopților drum întunecat de sfâșietoare povară tâmpla rotund
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]