5,625 matches
-
o asemenea noțiune. Ciritici mai generale ale feminismului se concentreaz] asupra concepției sale de „liber consimt]mânt” și asupra invoc]rii falsei conștiințe. Luat] întocmai, unele feministe sugereaz] c], practic, toate femeile sunt incapabile de a avea un consimt]mânt informat, deoarece acestea au fost persecutate prin condiționarea extins] a societ]ții dominate de b]rbați. Totuși, aceast] concesie, pare prea larg] și ar putea fi folosit] că o justificare pentru paternalism: dac] femeile sunt cu adev]rât incapabile de un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au fost persecutate prin condiționarea extins] a societ]ții dominate de b]rbați. Totuși, aceast] concesie, pare prea larg] și ar putea fi folosit] că o justificare pentru paternalism: dac] femeile sunt cu adev]rât incapabile de un consimt]mânt informat, atunci de ce nu ar fi supuse aceluiași tratament paternalist acordat altor grupuri, precum copiii, c]rora le lipsește aceast] capacitate? Mai mult decât atât, dac] o femeie recunoaște satisfacția și împlinirea rezultate din relațiile ei heterosexuale, ar trebui în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bucur] de mai multe oportunit]ți de accedere la puterea social] și politic]. Pentru un liberal, aceasta ar demonstra c] activitatea heterosexual] nu este în mod necesar însoțit] de exploatare, de transformarea în produs comercial și de lipsă consimt]mântului informat. v. Epilog Poate c] cea mai convig]toare poziție asupra moralei sexuale este una bazat] pe modelul libertarian modificat de maximele kantiene, dar care s] acorde o atenție deosebit] sensibilit]ții marxismului clasic fâț] de coerciția economic] în definirea „exploat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consider] urm]toarele cazuri ca fiind exemplificatoare pentru exploatare: a te folosi de alternativele limitate, de situațiile disperate și de nevoile stringențe ale celuilalt; manipularea celuilalt înspre un consens prin folosirea unei inegalit]ți de putere; subminarea consensului voluntar și informat al celuilalt prin viclenie sau variate forme de constrângere fizic] său economic]. Ins] chiar și aceste explicații ale „exploat]rii” au nevoie de mai multe specificații. Dac] ei merg prea departe când explic] aceste noțiuni, preponenții acestei abord]ri se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care suntem motivați s] le facem nu sunt fapte legate de ceea ce ne dorim, așa cum ne-ar indică imaginea standard, ci mai degrab] fapte care reflect] dorințe ivite în anumite condiții ideale de reflecție: dac] am fi, s] zicem, bine informați, liniștiți, calmi și cu mintea adunat]. Prin urmare, potrivit acestei explicații, într-o situație anume, sunt motivat s] fac bine pentru orice eventualitate, s]-i ajut pe cei care au nevoie, pentru c], în cazul în care m-aș află
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este bine s]-i ajut pe cei care au nevoie doar dac] am un motiv pentru a-i ajuta, si am pentru orice eventualitate un astfel de motiv; dac] m-aș află în condiții ideale de reflecție - s] fiu bine informat, liniștit, calm și cu mintea adunat], aș dori s]-i ajut pe cei care au nevoie. Și la fel ar proceda oricine. Iar aceasta e valabil și pentru tine. Presupunând c] circumstanțele noastre sunt aceleași, ar trebui că amândoi s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potrivit unor interpret]ri) a fost emis] de David Hume. „Binele” nu este definit pe baza simțurilor noastre obișnuite - vedere, miros, auz, pip]it -, ci pe baza simțurilor interne de aprobare și dezaprobare. „Binele” este (aproximativ) ceva ce oricare spectator informat și imparțial ar aprobă (și deci ceva pe care noi tindem s]-l aprob]m, atunci cand ne eliber]m de orice pasiuni și preferințe și încerc]m s] descoperim ceea ce este bine.) Odat] ce avem o astfel de analiz], naturalismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practic] considerabil]). Morală este redus] la o psihologie idealizat]. Naturalismul este astfel demonstrat. Teoria se confrunt] cu dou] probleme. Iat] dou] dintre ele: a) Nu este sigur c] toți observatorii umani ar avea aceleași reacții, oricât de imparțiali și bine informați ar fi. Deci, exist] posibilitatea că nici o acțiune (sau doar câteva) s] nu fie bune, dac] nici una nu ar provoca aprobarea fiec]rui spectator. Revenim la teoria erorii pe care încercăm s] o ocolim (secțiunea i). b) Analiza pare circular
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Occidentului postmodernist, fie c] o recunoaștem sau nu (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Vrem s] ne comport]m fâț] de ceilalți în așa fel încât acțiunile noastre s] poat] fi justificate de aceștia, dac] sunt pe deplin rezonabili și informați. Totuși, dac] susținem un relativism moral metaetic trebuie s] recunoaștem c] vor există situații când cursul unor acțiuni dezirabile fâț] de alti indivizi cu valori diferite va inc]lca aceast] tr]s]tur] a moralei noastre. În acel moment, nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de clas] ale proletariatului îi vor atrage și pe cei care nu sunt proletari, dar sunt capabili s] înțeleag] din punct de vedere teoretic procesul istoric (MEW 4, p. 472, CW 6, p. 494). Acest apel apare dintr-o identificare informat] cu o miscare istoric] concret], nu din interesul propriu brut și cu atât mai puțin dintr-un angajament imparțial fâț] de principiile și scopurile morale pe care se crede c] le are mișcarea. Aceia care se al]tur] cauzei proletariatului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a dat-o lui Iosua, care a dat-o celor mai b]trâni, care au transmis-o profeților, care au transmis-o oamenilor din Adunare”.) S-ar putea susține și c] nonteiștii morali au deprins cunoașterea moral] de la o societate informat] moral de c]tre teiști. Problemă cu un asemenea curent (că și cu unele dintre atitudinile menționate mai sus) este c] ofer] cel mult o explicație cauzal] a cunoașterii morale a nonteiștilor. Acest lucru ar putea ar]ta c] etică
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
preocupat de vânători și baluri, se înfățișează însă V. în „L’Indépendance roumaine”. Tonul, surprinzător, e mult mai ponderat, aproape reverențios, raporturile cu Palatul părând acum a fi din cele mai armonioase. Redacta din când în când și o bine informată cronică externă. Stilul său gazetăresc e ațâțat, nervos, de regulă tranșant și caustic. Sub pseudonimul Arutnev (anagrama numelui său), V. face o judicioasă, pătrunzătoare critică dramatică. Era cunoscut ca un spirit malițios și slobod în expresii, dar în cronici întreprinde
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
despre Charles Baudelaire, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti, Serghei Esenin, Stendhal, Remy de Gourmont, Bj/orstjerne Bj/ornson, Luigi Pirandello, Giosuè Carducci, Giorgio De Chirico, Romain Rolland ș.a. Ziarul reflectă viu și variat realitatea românească, fiind unul dintre cele mai bine informate ale timpului. Mai colaborează Henriette Yvonne Stahl, Iustin Ilieșiu, Ludovic Dauș, Dem. Theodorescu, Mărgărita Miller-Verghy, Aurel Chirescu, D. Păcurariu. M. Pp.
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
Vlădescu, Dragoș Vrânceanu, Ludovic Dauș, Septimiu Bucur. Vladimir Streinu scrie despre mari poeți ai epocii (Tudor Arghezi, G. Bacovia, Lucian Blaga), în timp ce la rubrica de interviuri sunt prezentați Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Octavian Goga. Revista beneficiază și de o bine informată rubrică de teatru, de una de note și comentarii intitulată „Polemică și pamflet”, de cronici muzicale, cinematografice și plastice, impunându-se ca o publicație dinamică, demnă de interes. M. Pp.
VITRINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290591_a_291920]
-
1.4.), de inadecvanță (prin dezvoltare personală) (Bagnall, apud Aspen, 2001). În plan democratic, învățarea de-a lungul întregii vieți își afirmă angajamentul programatic la asigurarea justiției sociale, a egalității, a dezvoltării societății prin implicare și participare democratică a cetățenilor informați, abilitați, motivați și responsabilizați în acest sens, eliberați de orice constrângeri opresive. La nivel adaptativ, este vorba despre un răspuns programatic la schimbarea culturală, în sensul de a asigura dezvoltarea la toate nivelurile de organizare socială (individual, organizațional, național, global
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1.4.), de inadecvanță (prin dezvoltare personală) (Bagnall, apud Aspen, 2001). În plan democratic, învățarea de-a lungul întregii vieți își afirmă angajamentul programatic la asigurarea justiției sociale, a egalității, a dezvoltării societății prin implicare și participare democratică a cetățenilor informați, abilitați, motivați și responsabilizați în acest sens, eliberați de orice constrângeri opresive. La nivel adaptativ, este vorba despre un răspuns programatic la schimbarea culturală, în sensul de a asigura dezvoltarea la toate nivelurile de organizare socială (individual, organizațional, național, global
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
uneori În mod strălucit, de maeștrii la școala cărora s-au format. Când vor exista istorici români (să zicem, mai puțin Învățați) care Își vor căuta strămoșii pe plaiurile Balcanilor, precum și istorici maghiari (tot așa, mai naivi și mai slab informați) care să Îi contrazică, atunci vom avea o istorie comună a Transilvaniei și la noi acasă, și nu doar În istoriografia engleză sau americană. Până atunci Însă, va trebui să mai curgă multă apă pe Dunărea care Îi desparte, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
amintirile personale ale prizonierului, la care acesta face apel În mod frecvent și care conferă lucrării sale dimensiunea propriu-zis memorialistică. Acestora li se adaugă informațiile pe care le-a putut culege și corobora prin intermediul tovarășilor săi de captivitate, cunoscători bine informați și sensibilizați ai evenimentelor dramatice pe care tocmai le trăiseră și care le schimbaseră destinul. În al treilea rând, vin informațiile livrești și publicistice, documentare, care dau manuscrisului aspectul hibrid, de combinație Între o carte erudită de istorie și o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai amar și mai rău În năravul, În toate pășirile lui iastă. Când or intra el În țările noastre, o, păzește-ne Doamne, ce ne-or rămâne nouă? Mai rău ne-ar fi decât de la Însuși turcii. La nivelul mai informat al elitei sătești, imaginea acestei apropieri putea fi confirmată prin selectarea unor elemente suplimentare, așa cum o face protopopul Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , care consemnează atent, În notațiile sale, orice apropiere politico-militară dintre turci și francezi și rețin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
296) dau ca an de apariție a poemului 1844, luând probabil ca bază publicarea sa În Curierul românesc, 1844, pp. 33-34. El apare Însă și În Curierul de ambe sexe, periodul IV (1842-1844), pp. 332-336, iar o lucrare foarte bine informată, cum este Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Editura Academiei, București, 1979, p. 434, dă ca an de apariție 1843. Toate aceste elemente, corelate cu informația lui Ürmösy (p. 106), care spune că „această povestire este acum cea mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-n.a.). De la an 1584 încoace figurează numele Vama al acestui sat acuma prin urice. Întâiul uric din acest an amintește despre Nicoar[ă] șoltuz din Vamă” <footnote Simion Florea Marian, op.cit. f. 3, după Wickenhauser, Moldovița. footnote>. Mai bine informat decât Em. Grigorovitza, Simion Florea Marian, după ce se referă la numărul de locuitori și la etniile care locuiesc satul, fără să precizeze sursa de informare, vorbește despre dependența politico-administrativă a comunei Vama față de căpitănatul Câmpulung și cea bisericească de protopresviteriatul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
omogene, impactul alocării diferite a intervalelor de timp destinate efectiv învățării și rezolvării sarcinilor de învățare etc. Datele obținute într-o investigație privind educația, la fel ca în oricare altă cercetare științifică, de altfel, indiferent de metodele de acumulare a informaților care au fost utilizate, nu au nici o semnificație în sine, nu ne dezvăluie încă nimic despre situația pe care o investigăm. Din acest motiv, ele se numesc date brute. Pentru a putea fi utile în explicarea fenomenului studiat - în alți
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
grupuri aparținând societății civile, provenind din medii diferite și având interese diverse, colaborează pentru a milita și a face lobby la nivelul decidenților pentru o chestiune de interes comun. Aceste mișcări sunt cele mai eficiente atunci când sunt bine organizate, bine informate și capabile să reacționeze rapid. Ele vin în diferite forme și mărimi și sunt o parte importantă a democrației participative 3; mișcările sociale sunt văzute și ca efortul de a genera schimbare în viața socială, culturală sau politică de către aceia
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o delegare sau o deliberare potrivită. Pentru a evita reacția împotriva acestor bine intenționate, dar fără îndoială sub-legitimitate aranjamente normative, noi sugerăm pentru Comisia Europeană să stabilească un angajament strategic pe termen mediu, pentru o dezvoltare instituțională mai consistentă, bine informată și să găsească maniere responsabile de a articula capacitatea normativă colectivă pentru a stabili direcții în cercetare și inovare”<ref id=”1”>Taking Europe seriously, 2007, p. 82. </ref>. Astfel, de multe ori ideea de knowledge este asumată fără a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
comunicare, cum ar fi pronunțarea corectă (ortoepia) și scrierea corectă (ortografia). În acest sens este concepută programa analitică de comunicare intrată în vigoare începând cu anul școlar 1995-1996. Scopul acestei restructurări este în opinia mea acela de a pregăti elevi informați. dar mai ales de a le formă deprinderi corecte de comunicare scrisă și orală. Gramatică nu mai apare că un obiect de sine stătător. ci se încearcă împletirea cunoștințelor de gramatică cu celelalte noțiuni de limbă tocmai pentru a asigura
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]