2,007 matches
-
usucă și începe o nouă descuamare. Evoluția bolii este în medie de 10 zile, mortalitatea prin hipovolemie și infecții fiind însa semnificativă. Tratamentul include administrarea de antibiotice antistafilococice, lichide, electroliți și tratamentul local al zonelor denudate. Apare ca urmare a ingestiei alimentelor contaminate cu enterotoxine stafilococice. Principalele alimente care se pot contamina sunt preparatele din carne și prăjiturile cu cremă, deoarece stafilococii se dezvoltă în mediu bogat în proteine și zahăr; prepararea termică distruge stafilococii, dar nu și enterotoxinele, care sunt
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
termic. Cel mai important factor de risc pentru toxiinfecția alimentară stafilococică este consumarea alimentelor lăsate la temperatura camerei o perioadă mai îndelungată, în special în anotimpul cald, timp care permite stafilococilor să secrete toxinele. Simptomele debuteaza în scurt timp după ingestia alimentelor, cu grețuri, vărsături, dureri abdominale și diaree uneori severă. "S. aureus" este cel mai obișnuit agent al infecțiilor pielii și țesuturilor moi, infecțiile fiind produse de obicei de către flora proprie (care colonizează tegumentele și mucoasele). De asemenea, "S. aureus
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
Larvele care pătrund în cochilia melcului se dezvoltă, se transformă, rezultând "cercarii". Ele se urcă pe firele de iarbă și se închistează. După ce oile mănâncă iarbă infestata, viermele merge din stomac în ficat până în căile biliare. În săptămânile care urmeaza ingestiei parazitului, subiectul are febră, frisoane și simte dureri ale ficatului. De asemenea, survin pusee de urticarie și uneori umflături ale articulațiilor. Trecerea parazitului în căile biliare provoacă icter, dureri mai acute ale ficatului, colici hepatice și o inflamare a căilor
Viermele de gălbează () [Corola-website/Science/304665_a_305994]
-
sunt prezente în organismele de tip animal. La aceste organisme aminoacizii se obțin prin consumul hranei conținând proteine. Proteinele ingerate sunt supuse acțiunii acidului clorhidric din stomac și acțiunii enzimelor numite proteaze, proces în urma căruia lanțurile proteice sunt scindate (denaturate). Ingestia aminoacizilor esențiali este foarte importantă pentru sănătatea organismului, deoarece fără acești aminoacizi nu se poate desfășura sinteza proteinelor necesare organismului. De asemenea, aminoacizii sunt o sursă importantă de azot; unii aminoacizi nu sunt utilizați direct în sinteza proteică, ci sunt
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
alt test cu administrare orală; informații asupra cantității de substanță absorbită pe cale percutanată pot fi obținute pe baza testelor precedente de toxicitate cu administrare percutanată. Studii prin administrare orală Dacă substanța de testare se absoarbe prin tractul gastro-intestinal și dacă ingestia este una din posibilele căi de expunere la om, atunci este preferată calea de administrare orală, exceptând cazurile în care aceasta este contraindicată. Animalele pot primi substanța în hrană, dizolvată în apa de băut sau sub formă de capsule. În
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
inhalare. Alegerea căii de administrare depinde de caracteristicile fizice și chimice ale substanței de testare și de calea de expunere probabilă în cazul omului. Studii de toxicitate prin administrare orală Atunci când substanța de testare este absorbită din tractul gastro-intestinal, iar ingestia poate fi una din căile la care poate fi expus și omul, se preferă calea orală de administrare, dacă nu există contraindicații. Animalele pot primi substanța de testare în hrană, dizolvată în apa de băut sau sub formă de capsule
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
inhalare. Alegerea căii de administrare depinde de caracteristicile fizice și chimice ale substanței de testare și de calea de expunere probabilă în cazul omului. Teste de toxicitate prin administrare orală Atunci când substanța de testare este absorbită din tractul gastro-intestinal, iar ingestia poate fi una din căile la care poate fi expus și omul, se preferă calea orală de administrare, dacă nu există contraindicații. Animalele pot primi substanța de testare în hrană, dizolvată în apa de băut sau sub formă de capsule
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
Vezi introducerea generală: partea B (punctul A). 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nici una. 1.4. PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Testele de toxicitate acută prin administrare orală furnizează informații cu privire la efectele nocive care pot urma, într-o perioadă scurtă de timp, ingestiei unei doze unice de substanță de testare. Metoda dozei fixe se aplică în două etape. Într-un studiu orientativ preliminar, se studiază efectele diferitelor doze, administrate oral prin gavaj, pe rând, unor exemplare de același sex. Studiul orientativ furnizează informații
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
T12. Ciclul de viață a parazitului presupune o singură gazdă care joacă atât rolul de gazdă definitivă (găzduiește paraziții adulți în mucoasa intestinală), cât și de gazdă intermediară (găzduiește larvele infestante care parazitează fibrele musculare striate). Contaminarea se produce prin ingestia de carne parazitată (de porc, mai rar de mistreț, focă, urs, cal, câine, pisică etc. în funcție de obiceiurile alimentare), consumată crudă sau insuficient preparată termic, care conține larve vii închistate de "Trichinella". Trichineloza prezintă un risc alimentar pentru oameni, datorită numărului
Trichineloză () [Corola-website/Science/312768_a_314097]
-
deratizări pentru distrugerea șobolanilor). "Perioada de incubație" este variabilă, între 2 si 28 de zile, cu media între 10-14 zile, fiind invers proporțională cu severitatea infestării. Trichineloza evoluează în 3 faze. 1. "Fază intestinală" cu debut la 1-2 zile după ingestia de carne, se manifestă prin diaree, greață, vomă, dureri abdominale. 2. "Faza de diseminare a larvelor în sânge", cu debut la 2-4 săptămâni după ingestia de carne, manifestată prin febră, mialgii, edeme faciale și palpebrale bilaterale, erupții urticariene și eozinofilie
Trichineloză () [Corola-website/Science/312768_a_314097]
-
infestării. Trichineloza evoluează în 3 faze. 1. "Fază intestinală" cu debut la 1-2 zile după ingestia de carne, se manifestă prin diaree, greață, vomă, dureri abdominale. 2. "Faza de diseminare a larvelor în sânge", cu debut la 2-4 săptămâni după ingestia de carne, manifestată prin febră, mialgii, edeme faciale și palpebrale bilaterale, erupții urticariene și eozinofilie care poate depăși 50%, ajungînd chiar la 80%. 3. "Fază tisulară de închistare a larvelor în mușchi (cronică)", începe în săptămâna a 3-a, când
Trichineloză () [Corola-website/Science/312768_a_314097]
-
consecințelor războaielor din Bosnia și Kosovo s-a concluzionat că expunera la uraniu sărăcit nu are un impact semnificativ asupra sănătății și a mediului. Toxicitatea uraniului este mai degrabă de natură chimică decât radiologică. OMS a stabilit limitele tolerabile pentru ingestia sau inhalarea de uraniu sărăcit la 0,5 µg per kilogram corp per zi.
Uraniu sărăcit () [Corola-website/Science/311004_a_312333]
-
suicid în Statele Unite. În Elveția, unde aproape toți locuitorii posedă o armă de foc, cea mai frecventă metodă este sinuciderea prin spânzurare. Sinuciderea prin aruncare de la înălțime este frecventă atât în Hong Kong (50%) cât și în Singapore (80%). În China, ingestia de pesticide reprezintă metoda cea mai frecventă. În Japonia, sinuciderea prin autoeviscerare, cunoscută sub denumirea de seppuku sau harachiri se mai produce și în prezent, însă metoda cea mai frecventă este sinuciderea prin spânzurare. Nu se cunoaște fiziopatologia unică ce
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
de origine egipteană, deoarece nu este scris prin intermediul scrierii silabice utilizată pentru redarea numelor străine. Cercetătorul propune traducerea „Că el să poată mesteca“, presupunând că avem de-a face cu o deficiență fizică a faraonului, adică suveranul întâmpină greutăți la ingestie. Această propunere ni se pare forțată. De fapt, numele este compus din radicalul wg<3/i> și pronumele sufix f „el“. P. Wilson a precizat faptul că verbul wg implică acțiunea maxilarului de jos, prin urmare calități distructive. Ca atare
A XII-a dinastie egipteană () [Corola-website/Science/312424_a_313753]
-
taurina este desigur prezentă în cele două lichide biologice anterior amintite). Oricum, în produsele alimentare se încearcă utilizarea substanței din surse non-animale, în așa fel încât vegetarienii să poată accepta fără probleme consumul. Taurina exogenă se absoarbe cu ușurință, după ingestie obținându-se rapid un nivel plasmatic corespunzător. Cantitatea de taurină din plasmă răspunde mai rapid la suplimentare sau la depleție, față de taurina sanguină. Oricum, cinetica taurinei în organismul uman mai are încă multe laturi necunoscute. De exemplu, taurina plasmatică este
Taurină () [Corola-website/Science/308860_a_310189]
-
cu o durată de 10-14 zile, după care larvele străbat peretele alveolar și urcă prin arborele traheobronșic până în faringe, de unde sunt înghițite. Ajungând din nou în intestinul subțire, din larve se dezvoltă viermii adulți, și ciclul se reia. Din momentul ingestiei, ouăle infestante au nevoie de 2-3 luni ca să evolueze până la stadiul de viermi adulți, în care femela depune prima ei serie de ouă. Durata de viață a unui vierme adult este de 1-2 ani. Limbricul poate fi depistat prin efectuarea
Limbric () [Corola-website/Science/310433_a_311762]
-
activitate scăzută. Cantitatea totală de sânge scade în caz de inaniție, anemii, hemoragii. În general, volumul sângelui se menține constant prin mecanisme compensatorii de trecere a apei din sânge în lichidul interstițial și invers. Astfel, dacă volumul de sânge crește (ingestie de lichide, formare de apă metabolică), surplusul de apă trece la țesuturi (mușchi), și apoi se elimină prin rinichi. Dacă volumul sanguin scade, apa din spațiile interstițiale trece în sânge. În urma hemoragiilor, volumul plasmatic se reface mai repede decât cel
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
în izotopul californiu-249, care este un foarte puternic emițător de radiații alfa și este mai degrabă periculos și trebuie manipulat numai într-un laborator supradotat. Multe date referitoare la toxicitatea berkeliului provin din cercetările făcute pe animale. De exemplu, la ingestia șobolanilor, numai 0,01% din cantitatea de berkeliu introdusă a ajuns în fluxul sanguin, iar de acolo, 65% va merge către oase (unde va rămâne pentru 50 ani), 25% către plămâni (unde va rămâne pentru aproximativ 20 ani), 0,035
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
iar radiațiile alfa emise de o cantitate foarte mică din acest metal nu pot penetra pielea umană. Expunerea la thoriu pe o perioadă lungă de timp poate cauza cancer. Această perioadă poate dura până la 30 de ani de la contactul sau ingestia unei cantități foarte mici de thoriul, pentru ca simptome să se manifeste.
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
posibil blocaj hepatic. La șobolani, inhalarea citratului de ytriu a provocat edem pulmonar și dispnee, în timp ce inhalarea cloratului de ytriu a provocat edem la ficat, efuziune pleurală și hiperemie pulmonară. La oameni, expunerea la ytriu presupun inhalarea prafului de ytriu, ingestia, contact tegumentar sau contact cu ochii. Expunerea la compuși de ytriu provoacă boli ale plămânilor. Lucrătorii expuși la praf de vanadat de ytriu și europiu în aer au avut ochii uscați și iritații ale tractului respirator superior și ale pielii
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
dealbata", "C. candicans", "C. cerusata", "C. phyllophyla"), "C. rivulosa" "Mycena", ("M. pura", "M. rosea"). Aceste specii conțin muscarină, un alcaloid care excită receptorii colinergici cu afinitate pentru muscarină, blocați de atropină. Se manifestă, (după câteva minute până la 3 ore de la ingestie), prin grețuri, vărsături, catar oculo-nazal, contracții ale pupilei, dereglarea văzului, tulburări respiratorii, încărcare bronșică, salivație, diaree, tremurături intense, transpirație abundentă, și încetinirea pulsului. Ca tratament se administrează sulfat de atropină, (în doze de 0,5 mg la 4 ore, sau
Intoxicația acută cu ciuperci otrăvitoare () [Corola-website/Science/303459_a_304788]
-
fac spălături gastrice cu cărbune activat, iar pierderile de lichide se vor înlocui prin perfuzie de ser fiziologic. Consumul de "Amanita muscaria" provoacă intoxicații ale sistemului nervos. În acest caz, simptomele otrăvirii apar brusc, la 1 până la 3 ore după ingestie. Se constată tulburări gastrointestinale, care duc la evacuarea rapidă a unei parți din ciupercile ingerate, dar în general acestea sunt urmate de tulburări nervoase, delir (delir muscarian), vesel sau furios, halucinații. Intoxicațiile cu această ciupercă nu sunt mortale. Substanțele toxice
Intoxicația acută cu ciuperci otrăvitoare () [Corola-website/Science/303459_a_304788]
-
ciuperci este "Cortinarius". Clinic produce inițial tulburări gastrointestinale, apoi nefrita tubulo-interstițială, insuficiență renală. Tratamentul constă în hemodializă. Consumarea de "Amanita phalloides", "Amanita verna" și "Amanita virosa", provoacă 90% din otrăvirile mortale cu ciuperci. Efectele otrăvirii apar după 8-12 ore după ingestie și încep prin dureri stomacale, frisoane, vomă și diaree. Se constată și tulburări nervoase, care alternează cu perioade de acalmie. Apoi apar sincope, răcirea extremităților corpului, slăbirea pulsului. Moartea survine după 24 ore sau 5-6 zile, în funcție de cantitatea de ciuperci
Intoxicația acută cu ciuperci otrăvitoare () [Corola-website/Science/303459_a_304788]
-
și pe cel antipiretic (la nivelul centrului termoreglării din hipotalamus. Sinteza prostaglandinelor este rezultatul acțiunii ciclooxigenazei, care este inhibată indirect de paracetamol. Se absoarbe rapid și aproape complet din tubul digestiv, concentrația plasmatică maximă apărând la 40-60 de minute după ingestie. La maxim 4 ore absorbția este maximă. Difuzează în toate țesuturile, trecând inclusiv de bariera hematoencefalică. Timpul de înjumătățire este de 1-3 ore, dar crește până la 5 ore la nou-născuți și la pacienții cu insuficiență hepatică sau renală. La dozele
Paracetamol () [Corola-website/Science/301493_a_302822]
-
paracetamolului. Se observă că pragul de alertă este o concentrație de 150 de µg/ml la 4 ore, și certitudinea afectării ireversibile a ficatului apare în cazul unei concentrații de 200 µg/ml la 4 ore. După 1-3 ore de la ingestia unei doze mai mari de 5-8 g apar primele semne care constau în: În intoxicațiile cu doze mult mai mari, acestea sunt înlocuite sau însoțite de: Antidotul pentru intoxicația cu paracetamol este N-acetilcisteina. Aceasta trebuie administrată cât de repede posibil
Paracetamol () [Corola-website/Science/301493_a_302822]