3,496 matches
-
în tipologii caricaturale, iar din verva cu care este atacată farsa electorală a dispărut înțelegerea pentru slăbiciunile umane sau nota sentimentală. Reprezentată pentru prima dată în 1937, Visul unei nopți de iarnă se înscrie în seria comediilor lirice aparținând unor inspirate condeie în dramaturgia interbelică. Maria Panait, vânzătoare într-un magazin de bijuterii, personaj cu o existență cenușie, banală, își vede visul împlinit în noaptea Anului Nou: ajunge să îl cunoască pe celebrul scriitor Alexandru Manea, pe care îl admiră și
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
coordonator al Enciclopediei relațiilor culturale româno-italiene, coordonator - în colaborare cu Mircea Zaciu și Aurel Sasu - al Dicționarului scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și al Dicționarului esențial al scriitorilor români (2000). Poliglot, cosmopolit, romanist de prestigiu, P. este și un traducător inspirat și prodigios. Semnează în periodice sute de transpuneri din poezia lirică italiană, franceză, portugheză, braziliană, catalană, hispano-americană, versiuni ale unor cărți de critică, estetică, poezie, însoțindu-le de prefețe, postfețe, bibliografii, cronologii, note etc. Avea în șantier o traducere a
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
a fost un poet de talent, chiar dacă inegal. Există în producția lui restrânsă versuri de o cuceritoare simplitate și armonie interioară, cu un ritm melopeic, exteriorizând trăiri sufletești cu reverberații neerodate de trecerea timpului. Cultivând modalități lirice caracteristice epocii, ilustrând inspirat madrigalul, serenada, romanța, cantilena, epitalamul și liedul, P. a știut să evite edulcorarea lacrimogenă, sentimentalismul desuet. Unele texte au fost puse pe muzică, dar s-au banalizat prin reluarea în interpretări neadecvate. Citite cu detașare, ele își relevă substanța, fără
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
nu a stat degeaba: a ținut conferințe, a dat consultații, a înființat „Universitatea de sub Pământ”. A ieșit din detenție în 1964 și a luat-o de la capăt în același stil irepresibil: agitat, radical, zorit, justițiar, cu limba rea și fraza inspirată, trecând ușor de la maladiile morale ale „ilfovismului” (varianta cea mai decăzută a balcanismului) la Constantin Brâncuși și la problemele metafizicii. Această bulimie spirituală și acest stil repezit, autoritar și deosebit de pitoresc se văd mai bine în literatura sa confesivă. Eseurile
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
neant, despre felul în care trebuie să se poarte un tânăr în lume sau o fată nemăritată etc. Ceva, cum zice autorul, în genul Baltasar Gracián, Machiavelli, Iordache Golescu, Ion Codru-Drăgușanu. Apare aici, nemotivat, și numele lui Mallarmé. Manualul vorbește, inspirat, despre rolul nașului și statutul bunicului în familie, despre tipologia femeii rele și a femeii cuviincioase, despre boala numită „ilfovită” („cretinism, criminalitate și voie bună”), în fine, atacă subiecte mai subtile, cum ar fi singurătatea și politețea. Filosofia de existență
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
lui P., putin bogată și cuminte, nu intenționează să depășească o anume tradiție ardeleneasca. Poetul e consecvent în a rimă și a ritma după canoane, iar versul lui se distinge prin acuratețe, prin nuanțele patriotice decente și prin notația peisagistica inspirată. Un Lied sună melodios și cald, la limita contemplației: „Zilele trec cum frunzele vin,/ anii se duc și-mpreună devin,/ aripi de fluturi pe mlaștini de cer./ Norii că insule mici ce se cern.” Peste ani, în Rare Ploi Rare
PINTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288821_a_290150]
-
Maiorescu, venerat ca „maestrul maeștrilor și zeul zeilor, al cărui cuvânt era o vrajă”, tumultuosul N. Iorga, foarte inteligentul, causticul orator P. P. Carp, apoi Take Ionescu, Al. Marghiloman, Duiliu Zamfirescu, ca și Barbu Delavrancea, în portretizarea căruia autorul împrumută inspirat câteva trăsături dominante ale celui evocat, precum patetismul, stilul metaforic. Alteori medalionul rămâne încrustat într-un panegiric (semnificative sunt textele din Momente solemne), concentrând esența morală a personajului, ca în cazul regelui Carol I, al lui I. C. Brătianu, N. Iorga
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
marginea articolului „Pretext” la Valéry de Virgil Ierunca. Mai semnează Camil Baltazar, M. H. Maxy, Ion Vitner, Eugen Frunză, Al. Jar, Vladimir Colin, Petre Constantinescu-Iași, Magda Isanos, Ilarie Voronca, Mihail Cruceanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, N. D. Cocea, Petre Solomon ș.a. Grafica, inspirată, este asigurată de Ioana Grigorescu. N.S.
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
și antieminesciană de mai târziu. În paginile O. l. s-a afirmat ca o personalitate culturală și literară cu mari disponibilități tânărul profesor brașovean I. Al. Lapedatu. Autor de înflăcărate și argumentate articole politice, poet încă neexperimentat, dar sincer și inspirat, prozator cu variate resurse, comentator literar pertinent, Lapedatu a scris cu însuflețire număr de număr, semnând cu numele său și cu pseudonimele Narcis și Nouraș. Un colaborator permanent, cu contribuții de istorie și critică literară, va fi Nicolae Densușianu. Există
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
părți componente există o relație determinată: sistemele sociale sunt determinate de sistemele tehnologice, iar filosofia și arta exprimă experiența, așa cum este ea determinată de tehnologie și refractată de către sistemul social. Comentatorii lui White au subliniat faptul că teoria sa este inspirată, chiar dacă în mod nemărturisit, din teoria lui Marx. Pe o linie similară merg și alți doi antropologi culturali: Sahlins și Service. După opinia lor, cantitatea de energie poate constitui o măsură adecvată a evoluției sociale. Evoluția, în această viziune, reprezintă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
simple și a unui lexic nu foarte bogat, precum și unei anume dexterități în versificație li se datorează câteva reușite. Procedeul verbalizării elementului de percepție vizuală va fi ameliorat în cea de-a doua plachetă, Evadări, care include mai multe pasteluri, inspirate îndeosebi de „stepa” dunăreană. Mai înzestrat ca pictor, N. n-a putut fi cu adevărat poet. SCRIERI: Destrămare, București, 1926; Evadări, București, 1927. Repere bibliografice: Ion Pas, „Destrămare”, LUT, 1926, 1282; Alexandru Bilciurescu, „Destrămare”, CL, 1926, 4; Perpessicius, Opere, XII
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
introductiv, echivalând cu o monografie, care se încheie cu un capitol substanțial, intitulat Basmul ca practică și reprezentare. Întregul demers referitor la basm, alcătuit cu o largă cuprindere a fenomenului, se remarcă prin buna informație în domeniu, caracterizări și disocieri inspirate, finețea analizei și printr-o reală sensibilitate artistică. Basmul - consideră N. - poate fi abordat din mai multe unghiuri (magic, ontologic, psihologic etc.), dar el rămâne totodată sursă de primă importanță a literaturii culte românești. Folclorul e privit și din perspectivă
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
în țară! -, marfă de prisos, nu le cumpără nime [...]. Livouri, zub, perdele, flori de cârpă și de hârtie, lucrate cu skepsis” etc. N. se așază astfel, ca un reprezentant de frunte, în albia suculentei tradiții a balcanismului literar românesc. Paginile inspirate și elaborate fără ostentație fac din el un mare prozator artist, insuficient cunoscut și prețuit. Cu puține excepții, critica l-a citit prin grila (neadecvată) a romanului tradițional sau a celui interbelic, repudiind ceea ce nu intra în schema unei compoziții
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
fundamentale cu care sunt relaționate, precum raporturile dintre sexe sau cele dintre clasele sociale. Dacă până În deceniul opt al secolului XX au existat Încercări teoretice de tratare a diviziunilor dintre generații și a celor dintre clase prin excludere mutuală - concepții inspirate, În special, din viziunea marxistă asupra claselor sociale -, după această dată optica se schimbă, accentul punându-se pe raporturile dintre generații, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe legăturile care se stabilesc la muncă, În familie, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
A.I. Brumaru scrie un eseu intitulat Mihai Eminescu. Loc românesc și locuire românească. Traducerile aparțin lui Florentin Pițu (din Samuel Beckett, Aleksandr Soljenițân), Petru M. Haș (poeți francezi contemporani) și Mircea Ivănescu (din John Berryman). Revista mizează și pe o inspirată cultivare a citatelor reprezentative, extrase din Mihai Eminescu, Jules Michelet, Cartea judecătorilor, Miron Costin ș.a. Ilustrațiile reproduc crochiuri ale artiștilor bucureșteni Ștefan Constantinescu și Cristian Zamfirescu. D.B.
PAGINI LITERARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288618_a_289947]
-
de strategii expresive. Numeroase versuri se referă la transcendență și redempțiune, iar unele titluri sunt în sine edificatoare (Vine lumina, A venit cuvântul, Semnele Tale, Vestirea). Mistica vizând marile chestiuni ontologice e dublată de o „mistică” a poemului, a captării inspirate a Cuvântului, poetul devenind, undeva, „aproape un cerc”. Fervoarea căutării epifaniei, comunicată de regulă într-un registru de un patetism sobru, se asociază cu o exuberanță de un dramatism stenic, uneori cu accente postmoderne de umor sau autoironie. SCRIERI: Norul
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
6; Cristian Livescu, „Norul de marmură”, CRC, 1981, 25; M. N. Rusu, De la teluric la suav, AFT, 1981, 7; Lucian Vasiliu, „Norul de marmură”, CL, 1981, 7; Ion Cristofor, Volume de poezie, ST, 1981, 10; Cristian Livescu, „Versul cel mai inspirat se codește să se apropie”, CRC, 1986, 2; Aurel Ștefanachi, „Alergarea copacului roșu”, CL, 1987, 7; Coșovei, Pornind, 164-167; Mircea A. Diaconu, Estetica terapiei orfice, LCF, 1996, 48; Constantin Miu, Devenirea întru cuvânt, ST, 1997, 2-3; Gheorghe Grigurcu, Trei poeți
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
de neînțeles („eterna enigmă”), fiindu-i aplicată o privire uimitor de schematică. Cu un lux de flaterii, în care rafinamentul se mai și pierde în înflorituri și zorzoane, feminista omagiază stăruitor frumusețea și o face nu rareori într-o frazare inspirată, tincturată de livresc. Cu un lirism exaltat, iscat de luxurianța formelor și de fascinația culorii, K., scriitoare cultivată, împărtășește cititorilor și, cu deosebire, cititoarelor ei „impresii și viziuni” din călătorii („icoane pariziene”, „amintiri romane”, venețiene, grecești), gustul pentru fastuos și
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
bagaje”, coborând din autobuz (uneori din căruță), și indicatorul rutier cu „sat european” sunt temele principale reținute de către săteni sau folosite ca ancore pentru a-și aminti restul mesajului. Imaginea „băiatului cu bagaje” s-a dovedit a fi o alegere inspirată, devenind o figură familiară care induce o notă pozitivă asupra receptării întregului mesaj. Reacțiile negative față de videoclipuri sunt legate de apariția primarului în unele filme, fapt considerat ca fiind nepotrivit. Un alt tip de atitudine critică apare în Trifești (sat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de recunoaștere și recunoștință poate fi comutat de la un nivel individual într-un plan comunitar. Este ceea ce încearcă să sugereze meditația noastră teologică asupra sensului istoriei și al maladiilor ei. O reflecție asupra politicului își poate găsi locul într-o inspirată vecinătate cu meditația monastică. Este o descoperire făcută pe cont propriu, parcurgând câteva scrieri ale unor autori duhovnicești din vechime (e.g., Evagrie Ponticul) sau contemporaneitate (e.g., arhimandritul Sofronie din Essex și arhimandritul Emilianos Simonopetritul). Complementar, am inclus câteva „Stații teologice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fost, mai mult decât orice, părtășia la Cina Domnului și răspunsul dat entuziasmului evanghelic al atâtor comunități de creștini albi. După experiența traumatică a unor lungi decenii de apartheid, același fenomen de reconciliere creștină se petrece astăzi în Africa de Sud sub inspirata acțiune a arhiepiscopului anglican Desmond Tutu (laureat al premiului Nobel). Creștinii vestesc „cele ale păcii și cele ale zidirii unuia de către altul” (Romani 14, 9). Fără să uite de înălțimile chemării la desăvârșire, ortodoxia își poate reaminti de condiția concretă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a cursurilor de artă eclezială - ar putea oferi șansa unei declericalizări a Bisericii, dar și garanțiile implicării laicilor cu pregătire într-un proces de autentică formare a celor mai tineri. Această instrucție, asumată fără constrângeri, ar putea seconda în mod inspirat educația pluralistă, de tip secular, din licee și facultăți. În România culturală marcată de opera lui Mircea Eliade, reabilitarea academică a disciplinei istoriei religiilor ne-ar obliga să cântărim vechimea istoriei și perenitatea sacrului. O știință fără recunoaștere universitară, istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
gutui amare de toamnă, mirosul de mărar sau ceapă din grădină, culesul strugurilor în vii - chiar acesta a fost paradisul multor adolescenți, în vecinătatea căruia edificiile cetății socialiste se înălțau glorios, după legile îngrămădelii și ale pungășiei de stat. Foarte inspirat, Ioan Stanomir își introduce câteva subcapitole prin citate din directivele Partidului. Cutezătorii erau îndemnați să emuleze în proiectele tehno-științei socialiste, păstorită public de Alexandru Mironov. Orele de informare politică instigau la reacții de chibiț, evident, fără o cunoaștere și o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la corupție - poate arbitra cu adevărat conflictele pieței și supralicitează intervenționismul etatist. În ambele cazuri asistăm la un ascendent al valorilor pur seculare. Aflată în dialog cu diversele doctrine politice sau economice ale veacului, teologia are datoria de a gândi inspirat și a vorbi profetic. Deriva etică și păcatul metafizic care susțin fie strangularea etatistă a libertății individuale, fie amoralismul pieței neoliberale trebuie criticate din perspectiva unei metafizici pentru care compasiunea este ancorată într-o viziune eshatologică. „Pe săraci totdeauna îi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
taine” sfinte, dar, mai cu seamă, au dăruit întregii suflări omenești Sfânta Scriptură 4. Cu alte cuvinte, îngerul este un dublu agent hermeneutic: mijlocește atât „întruparea” revelației în textele prorocilor și ale apostolilor, cât și interpretarea acesteia în mâinile teologilor inspirați. Slujitor al lucrării Pedagogului, îngerul este și un logoped nevăzut, venit în ajutorul celor chemați să predice Cuvântul divin. Angelus Silesius nu este, așadar, departe de această înțelegere. Teologia sa are inflexiuni apofatice atunci când caută să dezlege taina prin „multe
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]