5,788 matches
-
pentru cauza economică a României. Expoziția este instalată pe un loc viran în Calea Victoriei, aproape de cofetăria Nestor, acolo unde astăzi este o clădire cu două etaje. Expoziția erea doar o miniatură, mai ales din cauza spațiului restrâns pe care se afla instalată. Totuși, multe produse românești ereau acolo, iar munca națională a fost bine reprezentată. Camerele redeschizându-se, începe lupta pentru revizuire. În majoritate Parlamentul este ostil ideilor radicale ale lui C.A. Rosetti. Din această cauză Rosetti demisionează de la președinția Camerei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
centurie. Mai multe centurii formau o cohortă. Toate organizațiile de cercetași din Municipiul București constituiau o legiune. Cercetașii organizau jocuri de echipe, acțiuni în folosul comunității sau de binefacere. Se organizau tabere și excursii, în care tinerii învățau cum trebuie instalate corturile, cum se face focul și cum se pregătește mâncarea, orientarea pe teren etc. Anual se organiza o paradă a Legiunii de cercetași București. Din 1935, când s-a înființat Straja Țării, elevii de la Școala Palatină au intrat în noua
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
s-au prăpădit de timpuriu. În vara anului 1940, în toiul recoltării grâului, ne-am trezit cu o coloană militară sovietică care a pătruns în comună, fără ca majoritatea locuitorilor să fie înștiințați despre acest eveniment. A doua zi era deja instalată noua putere locală sovietică, care a dispus în primul rând colectarea totală a produselor agricole și întocmirea de liste cu familiile ce urmau să fie deportate în Siberia. În capul listelor erau preoți, învățători apoi urmau funcționarii primăriei și țărani
POVESTEA UNUI REFUGIAT DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Dimitrii Coliban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1677]
-
trecerii altor turiști pe acolo. Vechile amenajări interioare se păstrau, după cum arătau plăcuțele indicatoare din fața intrărilor sau a ferestrelor. În partea cea mai de sus s-a deschis priveliștea către drumul spre mănăstiri. Acolo, surpriză: un investitor particular local avea instalată o lunetă confecționată chiar de el, pentru cei care-și doreau depărtările mai aproape. Surpriză fiindcă respectivul mă cunocuse, însă eu nu-mi aminteam nici în ce context, și nici când. Oricum, am beneficiat de vizionarea pe gratis a priveliștii
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
fost dirijați către casa unui pădurar, la poalele muntelui, care ne-a primit bucuros. Calm, ne-a povestit, pe când noi făceam fețe-fețe, că niște urși îi devastaseră grădina, și că, printre altele, el făcuse armata la Roman. După ce ne-am instalat, am adormit, ca după un drum ca acela! Dimineață, fatalitate: turna cu găleata! Era un moment de cumpănă fiindcă se intunecase, semn de vreme rea. Pe ploaie, deși aveam niște pelerine cu glugi, ne-ar fi fost tare greu pe
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
și În fund umbra marelui Lincoln, care cu legea Homestead le garantează proprietatea. La ieșirea din expoziție, un cowboy, Într-un obor, are câțiva poney cu șeile pe ei. La insistența fetiței cedăm pentru o partidă de călărie. Dar abia instalată În șea, mânzul scapă și Începe o goană nebună. Cu greutate am reușit să-l prindem. Puteam să asistăm la o Întâmplare ca aceea a micuței Bonnie, fetița lui Rhett și Scarlett O Hara, din Aripile vântului. Plecăm, hotărâți să
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
regăsi cofetăria? Va mai fi același personal? Ne vom recunoaște, oare? Sunt întrebări fără importanță ce ascund speranța nedeclarată a regăsirii spiritului indian chiar la el acasă. Poate... vreodată... Prietenul meu indian, comerciantul. Afaceri bune am făcut și în piața instalată - ad-hoc, suspectez eu - în fața campus-ului sportiv din Pune, acolo unde eram cazați. Aflată chiar peste drum, piața consta din bucăți de pânză sau cartoane întinse pe jos și pe care erau așezate fructele și legumele, rânduiți papucii de tot
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
foarte mieros și ipocrit, că doar noi făcuserăm, cică, Revoluția împreună... V.A. : El ce era ? Profesor de istorie ? A.M.P. : El era o persoană complet obscură, despre care nu știu cum de a găsit extraordinarul curaj - plus stația de amplificare complet instalată - ca la cinci minute după fuga lui Ceaușescu să vorbească la microfon... Eu am ajuns, cred, cu 20 de minute mai târziu, cu fratele meu mai mic în Piața Unirii. Solcanu era deja la balcon și testa microfoanele, deși balconul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Iași de Vladimir și Publicată în Bucovina nr.14 din 2 aprilie 1919: ...” Cine nu-și aduce aminte de adunarea cea mare de la Iași când principesa Olga Sturdza a fost proclamată președinta Societății „Ocrotirea”? ...” La Iași sunt 10 orfelinate, toate instalate bine și cu tot confortul necesar. Fiecare orfelinat numără de la 80 la 120 copii între 3 și 10 ani. ...pe lângă fiecare orfelinat funcționează o școală frőbeliană - Grădină de copii - și câte o școală primară, unde copiii, după vârsta lor, primesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
realitate frigul, foametea, sărăcia generalizată paralizau și ultimele fărîme de luciditate. Această mare mizerie, fizică și morală, a provocat, la rîndu-i, derută și confuzie intelectuală, care încă mai persistă la aproape un deceniu de la dispariția ideologiei comuniste. Utopia comunistă, odată instalată, își creează propria mitologie. În fiecare școală exista colțul roșu, unde tronau fotografiile "eroilor" gen Olga Bancic, Vasile Roaită etc., cu biografiile lor prelucrate și unde pionierii aveau prilejul să-i cunoască printr-un veritabil ritual al eroilor mitizați, puși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un fel eroi ai rezistenței naționale, supra-literare, chiar și În ciuda unor ezitări sau „stângăcii” pe care le-au comis În infernala misie de a lupta contra „istoriei”; iar „istoria” celor cincizeci de ani de așa-zis comunism părea cu adevărat instalată și chiar legitimă de vreme ce statele libere, modelele noastre dintotdeauna, o luau În seamă! Azi, istoria s-a „Întors” În vechile ei „cămări” și „obicinuințe”, dar cei doi, un Preda sau Stănescu Nichita, par a fi uitați afară. Uitați de foștii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu uitați de publicul lor, de lectorii lor Împrăștiați În toată țara -, prea ocupați, azi, de „hurducătura istoriei”, a „istoriei românești” cel puțin, acest vehicul cu arcuri primitive și comenzi ciudate, paradoxale, pentru a cădea În boala noilor oportunisme politice, instalată chiar și În sfânta-sfintelor a literaturii naționale. 2 Astfel, unii dintre noi ne-am trezit Într-un fel de semi-exil intern chiar și după ce libertatea - Libertatea! - s-a instalat cu mult vacarm În Țara românească. În ce mă privește, eu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lui ’06, În satul Fundata lângă Bran - primele două capitole au fost scrise În obișnuitele noastre pelegrinări, iarna, la München și Paris! -, am Împlinit deja „frumoasa vârstă” de 72 de ani, ceea ce se poate numi „cu toată gura” bătrânețe deplină, instalată și triumfătoare. Și, consecvent cu mine Însumi, acceptându-mi existența, cu suișurile și șocurile sau „coborâșurile” ei, Îmi accept și bătrînețea. În sensul că mă bucur de ea, de această vârstă, În ciuda atâtor lamentații, scriptice sau orale, ale celor care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bun-simț comun sau... așteptând mereu alte și alte momente pentru a-L primi, acest necunoscut. Sau din teamă de „ceilalți”, care ar putea să-l excludă sau să-l acopere de sarcasm sau pur și simplu din comoditatea ființei, leneș instalată Într-unul din jilțurile sociale și psihologice. Dar, pentru mine, Încă o dată, aceste „stări” sunt nu numai un semn, acum, la senectute, al deschiderii mele și pentru ceea ce e „nou”, o stare poetică a nervilor, a sensibilității, să-i spunem
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
patruzeci de ani, plângem cu acea tristețe nu Întotdeauna bine mascată, Încercând să ne punem În acord cu „tonurile” așa-zisei mondializări. Nu, eu, În ceea ce mă privește, nu Înțeleg bine acest proces al mondializării - În afara, bineînțeles, a fenomenului deja instalat al des-naționalizării, de fapt, al unor mari industrii sau de speculațiile financiare care nu cunosc hotare! -, așa cum nu mă dumiresc prea bine nici cu ceea ce se numește - insistent și cu acea faimă pe care o au leacurile unor șarlatani cum
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și conservatorii, s-au succedat la guvernare: sistem bipartid asemănător celui britanic. Doar că guvernele se schimbau nu prin votul alegătorilor, ci prin arbitrajul regelui. Când constata că un guvern se uzase, regele chema opoziția la putere; noul guvern, odată instalat, organiza alegeri, pe care invariabil le câștiga! Încă o ilustrare a „formelor fără fond“: formele erau britanice, fondul românesc, iar regizorul, un german, În egală măsură riguros și abil! Carol, I.C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu (fostul prim-ministru al lui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Transilvania). Constituția din 1923 era o aducere la zi a celei din 1866: liberală, democratică chiar. Se păstra Însă În România, vorba lui Maiorescu, distincția Între formă și fond. În loc ca alegerile să aducă la putere un guvern, guvernele odată instalate, prin tot felul de combinații, recurgeau la alegeri pe care, ca și mai Înainte, le câștigau. De la o consultare electorală la alta, același partid obținea când aproape toate mandatele, când cel mult câteva! Se conjugau În această privință presiunile puterii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
față, vii sau morți. Istoria postcomunistă a României Începea cu un mister. De aici, pasul este legitim spre concluzia că teroriștii nici n-ar fi existat, totul fiind o Înscenare menită să-i timoreze pe oameni și să legitimeze puterea instalată. Este o interpretare posibilă, dar greu de spus cât de adevărată. Rămâne tulburător faptul că, deși „asaltate“ de „teroriști“, fostul Comitet Central și Televiziunea, cele două puncte de comandă ale autorității revoluționare, n-au fost zgâriate nici măcar de un glonț
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
colecționarilor respectivi, cele mai variate obiecte de artă, În majoritate românești, dar și occidentale sau orientale; alături de marii pictori români, se remarcă și arta folclorică, religioasă (inclusiv renumitele icoane românești pe sticlă). Istoria este expusă În Muzeul de Istorie Națională, instalat, tot În vremea lui Ceaușescu, În fostul Palat al Poștelor (ciudată schimbare de destinație, tipică Însă pentru logica dictatorului). Poate fi discutată ideea În sine a unui unic muzeu de istorie națională, cu alte cuvinte, un singur discurs, o singură
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Coroanei. Remarcabilă este și copia fidelă a Columnei lui Traian, Însă nu Înălțată ca la Roma, ci cu scenele detașate, astfel Încât poate fi urmărit cu ușurință Întregul „reportaj“ al războaielor daco-romane. Există și un Muzeu de istorie al orașului București, instalat, peste drum de Universitate, Într-o casă aristocratică din veacul al XIX-lea (Palatul Suțu, construit În 1832-1834). După 1989, sa deschis și Muzeul Cotroceni (Într-o aripă a palatului), care Înfățișează momente semnificative din istoria modernă și contemporană, cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cae au făcut cumpărături. Pe scurt: vom avea o companie populară și veselă până la Lisabona. VITALIE CIOBANU: Este 20.30. Suntem la Lisabona, după o călătorie obositoare, în care capacitatea de a îmbiba senzații noi a cedat sub presiunea oboselii instalate progresiv în oasele noastre. (Chiar aceste rânduri nu au putut fi scrise decât după miezul nopții, la hotel, când am încercat să-mi pun ordine în impresiile acumulate și să rebobinez rapid secvențele unei zile petrecute pe drum, începând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nopții, când acostase trenul nostru - același loc de unde, ieri după-masă, fuseserăm duși cu autobuzele în oraș și distribuiți la trei hoteluri. Citesc cifre impresionante, pe care nu mai vreau să le memorez (mărimea expoziției, numărul țărilor participante, cantitatea de aparatură instalată, dimensiunile pavilioanelor, sistemul de securitate folosit, noutăți, exotisme din lumea africană etc.). Mergem un timp pe jos. Trecem prin pavilioanele uriașe ale Germaniei, Canadei și Africii. Hiper tehnologii în primele două, mult meșteșug manual și floră exotică în cel african
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Frunză, Veronica Porumbacu și alții, prozatori sau dramaturgi eiusdem farinae, unii precum Jebeleanu, Nina Casian, Baconsky, ca să nu mai vorbim de un Geo Dumitrescu, erau cu adevărat dotați, scriitori în toată puterea cuvântului, trăind ghinionul ca puterea și cenzura comunistă, instalate imediat după război, să-i surprindă la începuturile carierei, obligându-i să-și schimonosească talentul, arta, psihologia în volume penibile, autocalomniatoare. Geo Dumitrescu a fost interzis de semnătură și a trăit ani de zile ca fotograf amator, deși se „acomodase
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prejudecățile instalate în mentalul social vor „veghea” totdeauna, depistând precoce „elementele novatoare” și „disturbatoare” din zona creației sau cercetării fundamentale, „elemente” care, dacă „înving”, dacă își afirmă plenar opera și ideile, vor „strica”, disturba, nărui valorile și relațiile sociale o dată instalate, în beneficiul a nu puțini. Apoi, Nichita, sărmanul, trebuia să se apere „de două ori”: o dată ca să-și ascundă originea sa socială, era doar nepot de cneaz, de prinț, de dușman al revoluției bolșevice, într-o vreme când nu se
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca niciodată, mai ales cu formele sale directe, comerciale, brutale, în România zilelor noastre aflată cum se zice în „tranziție”, de fapt, în „criză”, în acel șoc, în acea convulsie - ce poate lua forme diverse, contradictorii - a libertății sociale, brusc instalate, ca un fel de uragan, la care nu se aștepta aproape nimeni și pentru care, nimeni, aproape, nu era pregătit - Libertatea socială! Deoarece observăm cu uimire și uneori cu stupoare că generațiile tinere și foarte tinere, azi, la noi, după
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]