2,308 matches
-
produce în afara cercetării psihologice, implicată nemijlocit în procesul instructiv-educativ propriu-zis. Numeroase investigații, în special cele privitoare la actul învățării, au luat un demaraj fără precedent după anii '50 ai secolului trecut, cercetări ce aveau să deschidă o nouă perspectivă practicii instructiv-educative. Necesitatea perfecționării actului didactic a scos în evidență mai mult ca oricând dezvoltarea unei așa-numite științe a învățării. Învățarea beneficiază astăzi de conotații multiple, incluzând orice achiziție care îl pregătește pe om să facă față unor situații noi de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
instrumente intelectuale care favorizează diferențierea punctelor de vedere între indivizi. O asemenea teorie prezintă o mare importanță pentru actul didactic, deoarece înțelegerea semnificației acesteia îi dă posibilitatea profesorului să decidă în cunoștință de cauză când anume poate demara un proces instructiv-educativ de tip euristic. Conform teoriei lui Piaget, actul învățării parcurge următoarele etape: depistarea operațiilor implicate în noțiunea ce trebuie asimilată; crearea unei situații care să permită construirea operațiilor - o problemă; efectuarea acțiunii; interiorizarea acțiunii și construirea operațiilor. O astfel de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
realizarea transferului la nivelul principiilor; formarea în rândul elevilor a deprinderii de a descoperi în mod individual anumite adevăruri etc. Ca o concluzie aproximativă, teoria bruneriană asupra învățării poate fi inclusă în categoria teoriilor pedagogice valoroase și eficiente în procesul instructiv-educativ al copiilor și tinerilor. Celebra și arhicunoscuta teorie a învățării ca organizare a relațiilor de întărire, elaborată de psihologul american B. F. Skinner, poate fi încadrată în categoria teoriilor asociaționist-comportamentaliste de tip behaviorist, alături de alte teorii ale învățării, precum: teoria
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elocventă a teoriei psihanalitice în pedagogie o oferă ansamblul relațiilor profesor-elev. Eficacitatea activității educative desfășurată de către profesor pare a fi determinată de caracterul și intensitatea activității prin care elevii se simt legați afectiv-emoțional și caracterial de propriul lor educator. Demersul instructiv-educativ al profesorului cu proprii săi elevi trebuie să aibă un caracter directiv pentru a putea contribui la continuarea demersului de cristalizare a ,,supraeului” la elevi, absența spiritului autoritar al educatorului provocând elevilor un sentiment de neliniște, așa cum prezența activă a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vedere opțiunile pedagogice personaliste, pedagogia existențialistă, fenomenologică etc. Soluționarea conflictului dintre esență și existență umană la nivelul gândirii pedagogice moderne impune adoptarea unei teorii unificatoare, aptă să asigure instituirea unei corelații optimale între idealul educației - chintesența pedagogiei esenței - și activitatea instructiv-educativă focalizată pe competențe impuse de cerințele vieții în derulare - chintesența pedagogiei existenței. Opoziția dintre natură și educație influențează dezvoltarea gândirii pedagogice prin avansarea ,,postulatului finalității naturale” a activității de formare a personalității umane. Într-un alt orizont de discurs, apariția
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fiind subordonat prevederilor Legii Ratio Educationis, adoptată în anul 1777. Acest act normativ asigura un învățământ ,,pentru folosul binelui comun”, care să aibă un conținut practic și o diferențiere în funcție de categoriile sociale: săteni, orășeni, militari etc. și prevedea organizarea procesului instructiv-educativ pe cinci trepte: școli primare naționale, școli latine sau gramaticale, gimnazii și arhigimnazii, academii regești, Universitatea Regală. Același act normativ așează întregul învățământ bănățean sub îndrumarea și controlul direct al statului, derulat prin intermediul unei Comisii școlare. Predarea urma să fie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
protopopul Caransebeșului, Ioan Tomici, în anul 1820. În anul 1831, Loga a elaborat un ,,plan spre întocmirea școlilor preparande,” aprobat și avizat de Ministerul de Război din Viena, iar la 12 februarie 1832 a deschis la Caransebeș Școala Preparandă. Programul instructiv-educativ în această școală se întindea pe trei ani consecutivi, câte două luni doar în perioada de iarnă. Asemenea cursuri erau frecventate de învățătorii fără calificare și de tinerii care doreau să devină dascăli. Absolvenții ,,cu spor bun” primeau un certificat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a funcționat și la Neuwerk), Josef Franz, Johann Bösz, Ludwig Gasparics. La Neuwerk a existat în mai multe rânduri o școală confesională catolică, ultima funcționând în clădirea Casei Pădurarului, în apropierea Bisericii Catolice. Aici, între 1856-1902 și-au derulat activitatea instructiv-educativă următorii dascăli: Karl Funke, N. Müller, Georg Speichert, Ludwig Gasparics, Georg Ondra și Andreas Krolky. În localitățile bocșene, chiar și după Legea Apponyi, cu toate restricțiile impuse în legătură cu creșterea numărului de ore cu predare în limba maghiară, cu salarizarea personalului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
funcționeze câte o școală confesională poporală cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și al părinților elevilor. Aceasta o dovedește continuarea instrucției în limba română chiar și în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că examenul final de la școala noastră poporală se va
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
identitatea românească, prin ele s-a educat conștiința colectivă în spiritul acestei identități, oferind suportul popular inițiativelor naționale din întreg secolul XIX și din primele două decenii ale secolului XX. Comunitatea rurală și urbană a susținut procesul de alfabetizare, progresul instructiv-educativ și modernizarea învățământului, a facilitat avansarea frontierei instrucției propriu-zise până la nivelul categoriilor populare. Circularele școlare din Banatul Montan ilustrează fidel relația stat-comunitate rurală, rolul comunității sătești în dinamica raportului școală-societate, într-un secol în care procesul de modernizare a învățământului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a avea o casă de cultură nouă și modernă. În întreaga perioadă comunistă, lipsa unei judecătorii și a unui notariat a provocat mari nemulțumiri localnicilor, nevoită să se deplaseze la Vaslui pentru a-și rezolva problemele. În anul 1963, procesul instructiv-educativ al tinerei generații din raionul Huși se desfășura în cadrul celor 73 școli cu durată de patru ani, 59 școli de opt ani, 55 unități preșcolare și 3 școli medii. Ulterior, s-au mai construit încă 55 localuri noi de școală
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
327 gimnazial), 2.156 în învățământul liceal, 862 în învățământul de arte și meserii și 87 elevi înscriși în învățământul postliceal. Școlile sunt dotate cu 38 laboratoare, trei săli de gimnastică, opt ateliere școlare și șase terenuri de sport. Procesul instructiv-educativ se desfășoară în 187 săli de clasă și cabinete școlare, fiind asigurat de un număr de 369 cadre didactice, din care 55 personal didactic în învățământul primar, 91 în învățământul gimnazial, 139 în învățământul liceal și 84 în învățământul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de profesori!”, iar situația de astăzi nu-i departe de cea de atunci. Nu sunt de loc deranjat de faptul că se cere de către slujitorii școlii o majorare substanțială de 50%, să o obțină și să se reflecte în actul instructiv-educativ. Altceva deranjează. Cum să te transformi tu, cadru didactic, în masă de manevră politică? Să-ți vinzi votul pentru un blid de linte. Cum să te pui tu, cadru didactic, în gura presei, a partidelor politice, a tuturor celorlalți, care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și să anunțe conducerea unității beneficiare de serviciul de pază și poliția. Pentru a putea face față unei situații din cele prevăzute mai sus, agentul de pază trebuie să aibă în vedere următoarele obligații: - să participe la instructaje și acțiuni instructiv-educative pentru prevenirea incendiilor, precum și la exercițiile și aplicațiile de stingere a incendiilor și de evacuare a persoanelor și bunurilor; - să anunțe de îndată șefii ierarhici despre existența unor împrejurări de natură să provoace incendii; - să nu fumeze sau să folosească
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
instruire, metoda reprezintă un anumit fel de a proceda. In educație fizică și sport s-a statornicit un sistem de metode, unele ,,clasice” și altele ,,moderne”. Criteriile de clasificare a acestor metode vizează aspectele principale pe care le presupune procesul instructiv-educativ specific. Înainte de a prezenta sistemul metodelor de instruire propriu-zisă, este necesar a fi făcute două precizări. In privința primei precizări, prof. Gh. Carstea consideră în ,,Teoria și metodica educației fizice și sportului” că trebuie deosebite ,,metodele” de ,,orientările metodologice” . Unele
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
pozitiv și ce-a fost negativ în evoluția și dezvoltarea învățământului. În legea de reformă a învățământului din anul 1948 sunt suficiente aspecte negative care nu pot fi trecute cu vederea. Între acestea se numără următoarele: - politizarea excesivă a procesului instructiv-educativ - preluarea necritică, servilă a „mărețului” exemplu al școlii sovietice; altfel spus, rusificarea învățământului prin introducerea de la clasa a IV-a, în mod obligatoriu, a limbii ruse, în detrimentul altor limbi de circulație universală, precum și a manualelor rusești, traduse în limba română
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Secțiilor de învățământ a regiunii Bacău, Ilie Pintilescu, însoțit de V. Totolea (Proces-verbal din 7 decembrie 1953). Proces-verbal din 26.01.1954: Plan de școlarizare realizat 100%. Baza materială nu e în întregime asigurată. Se constată: absența planului de activitate instructiv-educativ: cadrele didactice nu se pregătescă pentru toate orele; nivelul cunoștințelor elementare este scăzut; nu sunt suficiente „colțuri” (pedagogic, Crucea Roșie, A...; învățătorii inspectați: Popa Elena, directoare (clasele I-IV), Vârlan Margareta, clasa a II-a, Perju Ion, clasa a III
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult mai complicat. Școala este o FIINȚĂ. Dacă nu suntem atenți, putem ajunge în situația în care devenim orbi în fața acestei ființe. Educația și învățământul sunt în serviciul unei națiuni. Roadele școlii se culeg peste decenii, iar consecințele unui proces instructiv-educativ defectuos se pot ameliora cu mari eforturi. De aceea trebuie să cumpănim cu cea mai mare responsabilitate atunci când inițiem acțiuni care țin de formarea unei generații, de gimnastica minții, de caracterul și virtuțile acesteia. De fizionomia școlii, de substanța sa
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
sa educativă sặ fie mai profundă și de durată. Colaborarea școlii cu familia este necesară și în vederea unei informări reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la comportarea lui, pentru cunoașterea lui din toate punctele de vedere. Cadrele didactice organizează și conduc activitatea instructiv-educativă din școală, prelucrează și transmit cunoștințele prevăzute de programele școlare, modelează personalitatea copilului, desfășoară activități extracurriculare și extrașcolare. Ele sunt responsabile de aspectele organizării școlare, de atmosfera generală. în funcție de personalitatea acestora și de stilul didactic și pedagogic se instalează un
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93074]
-
școală și familie este posibilă numai atunci când familia înțelege menirea școlii: aceea de a fi principalul izvor de cultură și factor de civilizație, iar școala vede în familie un aliat, un colaborator sincer, permanent și direct interesat de întregul proces instructiv-educativ. Ca orice relație partenerială, relația școalăfamilie trebuie construită cu migală și cu măiestrie. O concluzie care se impune este aceea că atitudinea elevului față de muncă și față de învățătură este rezultatul influențelor educative exercitate de familie și școală asupra lui. Dacă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93074]
-
că acțiunea de psihoigienă nu poate fi concepută decât cunoscându-se aspectele mai sus menționate. Aceasta întrucât numai în funcție de natura „ambianței” și a „relațiilor/comunicării” în mediul școlar se pot institui măsuri de psihoigienă raționale, adecvate aceluiași scop ca procesul instructiv-educativ: formarea personalității copiilor. Mediul școlar este „spațiul de întâlnire” cu caracter formativ al copiilor cu educatorii. Educatorii, acești „părinți spirituali” se vor situa în prelungirea formativ-intelectuală a părinților ca „părinți emoțional-afectivi”, având rol protector-securizant. Modelul educatorului este în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diademă. Grupul de oameni legați între ei prin interese comune ori prin legături de rudenie sau de prietenie, formează sportivii, un grup de oameni legați între ei prin preocupări, convingeri, idei etc. comune, de obicei cu scop științific, artistic sau instructiv-educativ. În acest sens, etica are rolul de a oferi culturii informații obținute în urma unor cercetări efectuate din perspectiva sa proprie. Studiul valorilor etice se impune, dată fiind legătura indisolubilă dintre sfera faptelor morale și fenomenele din societate. Etica, prin valorile
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
un cerc, un grup de oameni legați între ei prin interese comune, ori prin legături de rudenie sau de prietenie, un grup de oameni legați între ei prin preocupări, convingeri, idei etc. comune, de obicei cu scop competițional, artistic sau instructiv-educativ. Organizarea socială a corpului sportivului apare clar definită în regulamentele afișate, care definesc rolul publicului și al spațiilor speciale: de joc/arenă și al tribunelor: a) competiție sportivă - întrecere sportivă organizată pe ramuri de sport, între mai multe echipe sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
elevilor și al gradului de dezvoltare a capacităților intelectuale. Tot prin joc se pot cunoaște și particularitățile individuale ale elevului. Pentru a putea contribui la realizarea obiectivelor abilităților practice, jocul didactic trebuie bine pregătit, conținutul lui temeinic cunoscut, valențele lui instructiv-educative bine stabilite și mijloacele de învățământ asigurate din timp. Jocurile didactice conduc elevii spre bucuriile creației și a dezvoltării simțului estetic însoțite de dorința de cunoaștere și utilizare a unor tehnici de lucru cu diverse materiale și ustensile care tinde
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
de biologie la Colegiul Național „M. Sadoveanu” Pașcani (1957 până la pensionare în 1989) ; * metodist; * responsabil cerc pedagogic; * responsabil comisie metodica Performanțe deosebite: a) în activitatea științifică și de cercetare: - tema lucrării științifico-metodică a lucrării pentru obținerea gradului didactic I : “Valorificare instructiv-educativă a cercetărilor privind cunoașterea factorilor biotici limitativi în coloniile de aphis fabae scop” - Publicații în specialitate: * “Principalele insecte dăunătoare pomilor roditori”; * „Analizatori. Aspecte metodice în predarea analizatorilor în liceu”. b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: - îndrumare promoții terminale
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]