4,097 matches
-
progresa decît prin evoluția succesivă a inconștientului spre conștient, cu excepția supraconștiinței etice, primul om nu ar fi decît o maimuță superioară adaptată la ambianță mai bine decît primatele. Nici poziția (verticală, nici eliberarea mîinilor și mînuirea instrumentelor, semne ale nașterii intelectului utilitar, nu l-ar distinge definitiv de animalitate. Omul din Neanderthal nu este încă un veritabil om, chiar dacă el este strămoșul omului. Primul om apare în epoca renului (Magdalenian). Ceea ce îl definește ca om nu este apariția conștientului, ci nașterea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se mai declanșează în fața accidentului .ambiental, ci a pericolului mortal permanent, în mod misterios inerent vieții. Spaima metafizică este o frică emotivă în stare să anuleze beneficiul evoluției vieții devenite conștiente și să paralizeze sistemul de apărare adaptativ, care este intelectul, prin mijloacele ei utilitare. Mutația conștientului în conștiință constituie replica evolutivă a acestui pericol, care se manifestă în momentul cel mai decisiv al evoluției. Mutația conștientului în conștiință creează omul, ființa capabilă nu numai să simtă spaima sacră, ci să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
punctul de vedere al mutației evolutive a speciei gînditoare, căderea adamică este condiția evoluției. Căderea evidențiază capacitatea insuficientă de adaptare a intelectualizării și reclamă astfel spiritualizarea, unicul mijloc de depășire a suferinței exaltate și a spaimei provocate de ea. Conștientul, intelectul insuficient din punct de vedere biologic (sau ceea ce e același lucru culpabil din punct de vedere spiritual) necesită instituirea instanței sublime: a conștiinței etice și a dorinței de realizare a acesteia (dorința esențială). Opusă dorințelor exaltate și multiple, doar dorința
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dar nu poate oferi protecție împotriva spaimei de mediul înconjurător, care, în ciuda faptului că este mai puțin profundă, devine cu atît mai iminentă și mai apăsătoare. Firește, omul primitiv se va apăra împotriva acestui pericol prea imediat real prin realizările intelectului său născînd,care îl va învăța să aleagă mijloacele de atac și de apărare, însă spaima metafizică, spaima față de moarte, va rămîne legată asociativ de animalul cu adevărat periculos și îl va obliga să recurgă la o nouă formă de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și să prezinte ființa umană ca fiind determinată integral de mediul social. Viața celor mai primitive popoare rămîne totuși neînțeleasă deja fără această distincție destinată să pună în valoare adevărul esențial pe plan social, deosebirea dintre instanțele conștiente și supraconștiente: intelect și spirit. Distincția aceasta fundamentală reclamă ca studierea vieții umane să se bazeze pe instanța inconștientă a animalului și să fie completată de studiul motivațiilor supraconștiente și subconștiente. Pentru a înțelege viața socială fie și doar sub cele mai primitive
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
soare interior: Dumnezeul epocii mitice. Căutînd adevărul și legea, știința pură, fizica rămîne o manifestare a spiritului, un rezultat al spiritualizării evoutive. Știința aplicată, tehnica, preocupată doar de utilizarea legilor și urmărind doar utilul, este în schimb o manifestare a intelectului. Banalizarea devine evidentă atunci cînd intelectul, care ar trebui să fie în slujba spiritului, vrea să guverneze în locul acestuia. Viața nu mai constituie un mister spiritual, ea nu mai este decît o problemă intelectuală. Omul decade, iese în afara sensului vieții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adevărul și legea, știința pură, fizica rămîne o manifestare a spiritului, un rezultat al spiritualizării evoutive. Știința aplicată, tehnica, preocupată doar de utilizarea legilor și urmărind doar utilul, este în schimb o manifestare a intelectului. Banalizarea devine evidentă atunci cînd intelectul, care ar trebui să fie în slujba spiritului, vrea să guverneze în locul acestuia. Viața nu mai constituie un mister spiritual, ea nu mai este decît o problemă intelectuală. Omul decade, iese în afara sensului vieții și devine irațional, în starea aceasta
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de unde rezultă datorită incapacității de a stabili sensul vieții și scara valorilor tendința spre disperare foarte răspîndită în zilele noastre. Or, starea aceasta de pervertire constituie o temă frecventă a preștiinței mizurilor; turnul Babel, de exemplu: nemaiavînd încredere decît în intelect, oamenii vor să atingă "Cerul mitic", bucuria, cu ajutorul unei construcții tehnice. Acțiunea irațională le-a tulburat curînd armonia: ei nu se mai înțeleg între ei, fiecare nemaitrăind decît în funcție de dorințele sale exaltate și "vorbind propria lui limbă". Sensul vieții este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
misterului și deci și simbolurile și semnificațiile lor subiacente. Singurul care nu poate fi defini este misterul numit "Dumnezeu". 4) IMAGINEA PSIHOLOGICĂ A "EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU" "Obiectul" metafizic aflat în afara realității, imperceptibil prin definiție, este chiar din acesta cauză inaccesibil intelectului și procedurii sale logice El poate încerca să dovedească existența lui sau să o nege -, acest lucru nu are importanță. Intelectul nu vorbește deci despre obiecte care îi sînt accesibile la modul concret. Pentru el, funcția conștientă, Dumnezeul-mister, nu există
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
PSIHOLOGICĂ A "EXISTENȚEI LUI DUMNEZEU" "Obiectul" metafizic aflat în afara realității, imperceptibil prin definiție, este chiar din acesta cauză inaccesibil intelectului și procedurii sale logice El poate încerca să dovedească existența lui sau să o nege -, acest lucru nu are importanță. Intelectul nu vorbește deci despre obiecte care îi sînt accesibile la modul concret. Pentru el, funcția conștientă, Dumnezeul-mister, nu există; el "nu există" decît pentru spiritul supraconștient. În cele din urmă, absența distincției dintre intelect și spirit, dintre conștientul logic și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nege -, acest lucru nu are importanță. Intelectul nu vorbește deci despre obiecte care îi sînt accesibile la modul concret. Pentru el, funcția conștientă, Dumnezeul-mister, nu există; el "nu există" decît pentru spiritul supraconștient. În cele din urmă, absența distincției dintre intelect și spirit, dintre conștientul logic și supraconștientul simbolic și insuficienta pertinență psihologică sînt cele care explică greșeala filosofiei metafizice. Ea încarcă să definească din punct de vedere intelectual și logic emoția profundă proprie filosofiei, depunînd totodată eforturi ca să ajungă la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
viziunea mitică. Ceea ce este pozitiv în aceste pseudo-dovezi nu este demersul logic, ci viziunea supraconștientă a spiritului intuitiv și totuși oscilant și tulburat de o analiză insuficientă instanțelor psihice și a modului lor de funcționare. Întrucît caracteristica funcției logice a intelectului este adaptarea utilitară a ambianței, cea a spiritului este adaptarea la sensul vieții. Pentru a face ca raporturile dintre mister, spirit și intelect să fie evidente, ne putem permite să folosim o metaforă, care, chiar dacă nu posedă profunzimea imaginii simbolice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de o analiză insuficientă instanțelor psihice și a modului lor de funcționare. Întrucît caracteristica funcției logice a intelectului este adaptarea utilitară a ambianței, cea a spiritului este adaptarea la sensul vieții. Pentru a face ca raporturile dintre mister, spirit și intelect să fie evidente, ne putem permite să folosim o metaforă, care, chiar dacă nu posedă profunzimea imaginii simbolice, apelează la comparația fundamentală pe care o fac miturile între mister și soare. Doctrina luminii este cea care va furniza elementele acestei comparații
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fiind soarele? În același mod, putem capta cu ajutorul spiritului comparabil la o adică cu o lentilă o imagine a misterului, aceasta avînd o putere transformatoare asupra psihicului. Dacă înlocuim lentila optică (spiritul) cu o suprafață plină și plată de sticlă (intelectul) nu obținem nici un focar, nici o imagine, nici o manifestare energetică, nici o putere transformatoare asupra obiectelor expuse (asupra psihicului). Bazîndu-se pe experiența sa, intelectul ar putea fi tentat să nege existența soarelui, dacă nu ar fi suficient să ne îndreptăm privirea spre
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
o putere transformatoare asupra psihicului. Dacă înlocuim lentila optică (spiritul) cu o suprafață plină și plată de sticlă (intelectul) nu obținem nici un focar, nici o imagine, nici o manifestare energetică, nici o putere transformatoare asupra obiectelor expuse (asupra psihicului). Bazîndu-se pe experiența sa, intelectul ar putea fi tentat să nege existența soarelui, dacă nu ar fi suficient să ne îndreptăm privirea spre astru ca să percepem prezența evidentă a acestuia. Misterul nu este însă un obiect perceptibil. Din cauză că radiația lui nu poate fi captată de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să nege existența soarelui, dacă nu ar fi suficient să ne îndreptăm privirea spre astru ca să percepem prezența evidentă a acestuia. Misterul nu este însă un obiect perceptibil. Din cauză că radiația lui nu poate fi captată de spirit, neputîndu-i obține imaginea, intelectul nu poate în nici un mod să constate misterul. El are mai curînd motive să-i nege decît să-i dovedească existența, dar indiferent de faptul dacă o neagă sau o dovedește, spiritul nu se va încrede decît în propria sa
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
oricît de misterioasă ar fi această sursă, ea este evidentă pentru spirit nu numai prin imaginea pe care o obține de la ea, ci și prin propriul său sentiment, prin propria sa realitate, prin misterul propriei sale existențe. Ca să se convingă, intelectul are nevoie de un obiect perceptibil. El uită că, pe lîngă soarele orbitor, mai există un obiect perceptibil care dovedește însăși existența soarelui iară să avem nevoie să-l observăm: lumini care umple spațiul. Intelectul are tendința să ignore acesi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sale existențe. Ca să se convingă, intelectul are nevoie de un obiect perceptibil. El uită că, pe lîngă soarele orbitor, mai există un obiect perceptibil care dovedește însăși existența soarelui iară să avem nevoie să-l observăm: lumini care umple spațiul. Intelectul are tendința să ignore acesi obiect și existența lui deoarece el nu are o formă determinabilă, determinînd în același timp forma tuturor celorlalte obiecte perceptibile și constituind totodată condiția oricărei perceptibilități. Dar putem spune că același raport existent între soare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și lumină, care face ca lumea obiectelor să fie perceptibilă, există și între misterul și legalitatea lumii perceptibile. Legalitatea, perceptibilă doar pentru spirit, este lumina spirituală care emană din soarele-mister. Așa cum este incapabil să obțină focarul activ, imaginea misterului-soare (sublimarea), intelectul nu este capabil nici să-și dea seama de forța clarificatoare a emoției și a noțiunii misterului, cruțînd spiritul de orice rătăcire speculativă și făcîndu-l să revină la studierea legilor care guvernează intrapsihicul (spiritualizarea). Astfel, admițînd că un om ar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
-și dea seama de forța clarificatoare a emoției și a noțiunii misterului, cruțînd spiritul de orice rătăcire speculativă și făcîndu-l să revină la studierea legilor care guvernează intrapsihicul (spiritualizarea). Astfel, admițînd că un om ar putea fi alcătuit numai din intelect, el ar putea ajunge să creadă la modul superstițios într-un dumnezeu real, dar nu ar putea niciodată să dobîn-dească credința, viziunea unui Dumnezeu-mister sau a imaginii sale activ motivante. Dimpotrivă, dacă omul este dotat cu spirit și nu obține
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
motivante. Dimpotrivă, dacă omul este dotat cu spirit și nu obține imaginea legală, aceasta înseamnă că spiritul său suferă de tulburări afective (așa cum lentila optică nu poate crea focarul dacă este murdară). Nu este deloc nevoie să apelăm la ajutorul intelectului și să-l punem să dovedească existența reală a lui Dumnezeu. Trebuie să încercăm să înlăturăm orbirea spiritului, iar unica posibilitate de clarificare constă în limpezirea imaginii (simbolice) și a forței motivante pe care o inspira ea. Este important să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
încît,visîndu-se pe el însuși, sufletul omenesc le-a cunoscut supraconștient întotdeauna. El le-a exprimat simbolic prin visul mitic. Din contra, gîndirea conștientă confundă sufletul cu psihicul. Cei doi termeni sînt folosiți ca și cum ar avea aceeași semnificație. Gîndirea conștientă, intelectul, nu mai reușește să rezolve problema fundamentală: cum poate subiectul sesiza înțelege obiectiv obiectul, lumea obiectelor. Intelectul concepe psihicul (subiectul) și lumea (obiectul) drept două fenomene net separate, fără nici o legația esențială între ele, și nu mai este capabil să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prin visul mitic. Din contra, gîndirea conștientă confundă sufletul cu psihicul. Cei doi termeni sînt folosiți ca și cum ar avea aceeași semnificație. Gîndirea conștientă, intelectul, nu mai reușește să rezolve problema fundamentală: cum poate subiectul sesiza înțelege obiectiv obiectul, lumea obiectelor. Intelectul concepe psihicul (subiectul) și lumea (obiectul) drept două fenomene net separate, fără nici o legația esențială între ele, și nu mai este capabil să le reunească. Pentru evitarea confuziei, este important să nu fie confundați termenii psihologici "a excita" și "a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al treilea punct este relativ la ceea ce trebuie agregat. Trebuie să adoptăm cel mai simplu utilitarism posibil, à la Bentham, și să considerăm toate plăcerile și toate păcatele ca identice? Sau, dimpotrivă, să facem diferen-ța între plăcerea corpului și cea a intelectului, cum ne îndemna John Stuart Mill? Sau încă: Trebuie ținut cont de preferințele raționale ale indivizilor? Acest utilitarism preferențial a cărui formulare o găsim la Mill a fost extins de către Harsanyi, grație eliminării preferințelor antisociale. 4.1.2. Noua economie
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lucrărilor efectuate de elevul cu auz diminuat, învățătorul trebuie srecurgla analiza calitativa greșelilor comise, iar, dacaceste greșeli sunt consecința insuficienței de auz, calificativul ce se acordelevului nu va fi scăzut. Trebuie avut în vedere casemenea copii, la care se păstreazintegritatea intelectului, a caracterului și a comportamentului, suportgreu insuccesele școlare, pierzânduși încrederea în forțele proprii. Ca urmare a acestui fapt, el devine iritabil. Trebuie sîncurajăm permanent acest copil, subliniind, în prezența altor elevi trăsăturile sale pozitive, orice succes al său la învățătură
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]