2,079 matches
-
folosit de primarul Constanței, la Congresul PSD de vineri, la adresa procurorului care îl ancheta, cu referire directă la hipsterii de azi, iubitori ai comunismului de bistro) era implacabilă: "clasa muncitoare - clasa cea mai înaintată a societății -, brava noastră țărănime și intelectualitatea". Așa era pe vremea aceea. Dar astăzi? Ce s-a ales din prestigiul, demnitatea și recunoașterea socială a profesorului? "Se sparie gândul!" Cei 2190 de lei ai mei, de profesor debutant, au fost reduși la o treime; neobrăzarea haimanalelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai evocat și altă dată acest lucru, dar se cuvine mereu reamintit rolul major de catalizator cultural pe care Alexandru Zub l-a jucat la Iași, asemeni lui Constantin Noica la București și Păltiniș, în acei ani sumbri pentru elita intelectualității umaniste tinere. Nu mă îndoiesc că un studiu monografic consistent asupra acelor vremuri de tristă amintire - în care Alexandru Zub te mobiliza să citești și să scrii la standarde profesionale occidentale, în care zecile de mii de pagini xerografiate de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
unde s-a dus din indiferență și unde s-a derobat printr-o nepăsare totală după ce a fost pus la Încercare. (...) Francezul, atât de departe de zei, de oameni, de animale este un sediment depus pentru o pasivă eternitate de către intelectualitatea Împietrită, minerală. Omul din popor, ferindu-se pe ascuns, fugar, aruncă un ultim sarcasm Înainte de sosirea cizmei. Burghezul pune capul În piept și se felicită preocupat. Germania va fi uluită de cucerirea făcută, de acest vid ce s-a căscat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
termenului devenit extrem de elastic trebuie deci restabilită. Iar expresia, supralicitată, rezistență prin cultură trebuie redusă la proporțiile sale reale, redefinită și reevaluată obiectiv. Operație nu chiar foarte simplă. în plus, între timp, noțiunea pare uneori chiar să se fi mondenizat. Intelectualitatea, lumea bine a culturii, ar fi făcut totdeauna parte de drept și de fapt din clubul select al rezistenței cultural-literare. Ea dă uneori semne vizibile, ușor infatuate, că are o astfel de conștiință elitistă. Mai mult: că este chiar pătrunsă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cât mai multă apă în vin. Pe scurt, un concept foarte incomod și iritant, de înecat, foarte repede, pe cât posibil, precum peștele în apă... O evaluare lucidă, exactă, cât mai puțin polemică și partizană, a psihologiei sociale și culturale a intelectualității umaniste, din perioada dictaturii, este să recunoaștem încă destul de dificilă. în ce măsură, și mai ales în ce mod, a fost ea efectiv rezistentă, fie și prin cultură? Un mare scepticism este nu numai permis, dar adesea chiar obligatoriu. Un observator din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
omul de cultură, n.n.) venea cu autismul și izolarea de fenomenul social care îl ajutaseră să supraviețuiască cultural, cu exercițiul îndelung al măcinării sterile în discurs (Uniunea Scriitorilor, cenacluri etc.). Cu excepții notabile care se cunosc (Paul Goma, Mihai Botez), intelectualitatea a fost total dezinteresată de ceea ce se întâmpla cu poporul român, reacționând doar la încălcări ale prerogativelor ei specifice de grup (scrisoarea celor șapte și a celor optsprezece), nefiind interesată de a acționa pragmatic și eficace, de a combate dictatura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
te poți mișca înăuntrul acesteia. Mai între onformism și libertate simplu și mai limpede spus nici că se poate. O schimbare radicală de regim nu era concepută. Dar de ce am culpabiliza neapărat pe Noica și am complexa aproape întreaga noastră intelectualitate, când până și supraviețuitorii clasei politice democrate românești, cu infinit mai multă experiență decât noi, au fost și ei luați, efectiv, prin surprindere, de evenimentele de la 22 decembrie? Cine le-a prevăzut cu adevărat? Noi înșine, fără nici o ipocrizie fie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
voi face, poate, altădată. Constantin Noica gândea la fel: Gabi dragă, în fond de ce să-ți riști o poziție... etc. Acest sauve qui peut general, care echivalează practic cu linsul mâinii călăului, a dezarmat, dezorientat, legitimat multe, foarte multe capitulări. Intelectualitatea românească, în marea sa majoritate, a crezut, într-adevăr (în orice caz s-a comportat ca atare), că situația este total ireversibilă. Unii, foarte puțini, salvau sau credeau, se iluzionau de fapt că salvează ce se mai poate salva. Lipsesc
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
seama că, practic, ei n-ar avea cu cine guverna chiar în ipoteza deocamdată de political fiction că ar fi puși într-o astfel de situație. Ar însemna să îndepărteze și să respingă, dintr-o trăsătură de condei, aproape întreaga intelectualitate a ț ării. Să conteste și să alunge toate cadrele virtuale de conducere. Toate competențele reale, chiar apolitice, fără de care nu există și nu poate funcționa, orice s-ar spune, nici un aparat de stat din lume. A fost deajuns să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al unui program; fuga dintr-o formație în alta după interese și umori de moment; un oportunism adesea evident, detestabil, și multe altele. Ne amintim și repetăm mereu toate aceste evidențe supărătoare. Susținem cu tărie totuși că există și o intelectualitate de mare valoare, de o incontestabilă onestitate, competență și tehnicitate, indispensabilă unei vieți politice normale. Respingerea sau indiferența pentru contribuția lor ar constitui, pentru orice partid politic din opoziție, o eroare de mari proporții. Și s-ar putea, privind în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
veleitar. Ce mai caută și ăsta? Vrea să ne ia locul? Nu de puține ori cei ce fac astfel de reflecții vigilente sunt vechi membri P.C.R., unii chiar și secretari B.O.B. etc. Toate grupările și regrupările civico-politice ale intelectualității noastre după 1989 nu au, social vorbind, s-ar spune, o altă cauză profundă. A fi independent Prins între impulsul promovării profesionale și implicit sociale și constrângerea materială (de fapt termenul exact, deși dur, este șantajul economic), marginalul cultural ajunge
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Tzara (chiar și de emulul său paranoic Isidor Isou), de B. Fundoianu, de alții. Iată și o declarație a lui Eugen Ionescu, din 1934: Vă declar că mă jenează incomensurabil faptul că sunt condamnat să rămân o rudă săracă a intelectualității europene; faptul că nu suntem decât trei sute de inși care ne batem capul cu ideile, cerneala și hârtia și încă prost și că, neavând cititori ne citim între noi înșine, constituie una din tristețile, din malaises-urile mele permanente 27. S-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o știință a lingvisticii, o știință mult mai exactă. Similar, circulația sângelui descoperită de Harvey nu a fost niciodată analizată prin prisma curgerii într-o rețea de tubulaturi elastice, curgere care sigur respectă legile hidraulice, cred că acesta este drumul intelectualității, fără idei preconcepute, fără dogme, fără exagerarea capacităților personale. Și toate acestea sunt convins se întâmplă pentru că nu există un sistem de măsură cu unități de măsură obiective. Va îndemn ca modest slujitor al cunoașterii obiective la autoanalize, la cat
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
pe drumul spre modernizare. În acest sens, Ambianța culturală în nordul Moldovei interbelice debutează stabilind că zona Botoșanilor și a Sucevei se circumscrie zonei periferice denumită nord al Moldovei, o "provincie în provincie", a cărei identitate este conferită și de intelectualitatea locală ce depune eforturi creatoare pentru promovarea unui colț de țară marginalizat. Pentru fiecare dintre orașele Botoșani, Dorohoi, Fălticeni, Suceava, Rădăuți, Siret, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și Vatra Dornei am încercat să surprindem atmosfera specifică, dominată de liniște și încremenire
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cadrului instituțional, am realizat, pe baze statistice, o imagine de ansamblu a populației școlare și a absolvenților instituțiilor de învățământ cercetate, pe criterii confesionale și de apartenență socială, cu evidențierea particularităților din județele "regățene" și cele "bucovinene". Istoriografia dedicată formării intelectualității românești urmărește, de regulă, traseul academic al intelectualilor români la universitățile din țară sau din afara granițelor. Rolul social al școlii românești de diferite grade (gimnazii, seminarii, licee) nu ocupă un spațiu istoriografic atât de vast, fiind totuși consemnat în lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
valorificării localului, dar demonstrând totodată limitele creațiilor corelate "sămănătorismului întârziat". Am consacrat această cercetare culturii și intelectualilor provinciei ca un tribut adus contribuției acestora la procesul de modernizare a României întregite. Demersul a pornit și de la constatarea precarității studiilor consacrate intelectualității românești din această zonă a țării. Aceasta, cu atât mai mult cu cât intelectualii din Transilvania și Banat au beneficiat de abordări ample în istoria ultimelor decenii. Pentru nordul Moldovei, cercetătorii s-au aplecat mai ales asupra relevării rolului și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
celor apropiați pentru sugestiile și opiniile care au făcut posibilă finalizarea acestei lucrări. Capitolul I PE URMELE IDENTITĂȚII CĂRTURARULUI DIN PROVINCIE Conform analizei întreprinse de istoricul francez Christophe Charle 1, trei perspective complementare oferă un spectru coerent de abordări asupra intelectualității. Analizat în sfera sociologiei, intelectualul este definit pe baze funcționaliste, prin raportare la diviziunea muncii și la stratificarea socială, cu accent pe capitalul simbolic deținut, generator de prestigiu, conferind intelectualilor aura de "boieri ai minții". Perspectiva culturală accentuează rolul intelectualului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
s-au metamorfozat pentru mulți în program politic 11. În spațiul românesc, alți factorii interni și individuali, dar și contextul extern amplificat de criza economică din anii '30, oferă o perspectivă coerentă de analiză a ralierii unei părți importante din intelectualitatea interbelică la extrema dreaptă. Nu este însă scopul acestei lucrări de a plasa raportul dintre intelectuali și politică în prim-plan. Subiectul ocupă, oricum, o poziție privilegiată în arealul studiilor despre intelectualitate. Principalul mecanism prin care intelectualul intervine în "cetate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de analiză a ralierii unei părți importante din intelectualitatea interbelică la extrema dreaptă. Nu este însă scopul acestei lucrări de a plasa raportul dintre intelectuali și politică în prim-plan. Subiectul ocupă, oricum, o poziție privilegiată în arealul studiilor despre intelectualitate. Principalul mecanism prin care intelectualul intervine în "cetate" și modelează opinia publică ține de producția culturală scrisă. Intelectualul dobândește puterea editorială și monopolizează câmpul cultural exercitând autoritate prin producerea de bunuri culturale. 1.2 Intelectualul și bunurile culturale Autonomizarea producției
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
muncă intelectuală, cu o apetență spre domeniul spiritual. Dar fiindcă mecanismele gândirii sunt puse în funcțiune de fiecare individ, la un moment dat, indiferent de activitatea desfășurată, o astfel de definiție ar "intelectualiza" întreaga omenire. Gânditorul marxist Antonio Gramsci subordona intelectualitatea clasei muncitoare și deosebea în acest context între intelectualii organici de la vârful ierarhiei, cu funcții organizatorice, ideologice și integrative într-un grup social și categoria celor ce alcătuiesc intelectualitatea medie - scriitori, filosofi, clerici, artiști - ce se autopercepe în mod eronat
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de definiție ar "intelectualiza" întreaga omenire. Gânditorul marxist Antonio Gramsci subordona intelectualitatea clasei muncitoare și deosebea în acest context între intelectualii organici de la vârful ierarhiei, cu funcții organizatorice, ideologice și integrative într-un grup social și categoria celor ce alcătuiesc intelectualitatea medie - scriitori, filosofi, clerici, artiști - ce se autopercepe în mod eronat autonomă și independentă 19. În secolul XXI, o astfel de categorie s-ar transpune în clasa de mijloc a specialiștilor mai puțin prezenți în spațiul public 20. Ultimul apologet
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mediului specializat fiind valide în aceeași măsură. Colportarea ideilor emise de intelectuali în societate introduce în scenă categoria consumatorilor de idei - intelighenția (profesori, jurnaliști, politicieni, juriști) - care poate include intelectuali, fără a se limita însă la aceștia 25. Interfeței dintre intelectualitate și societate îi revine astfel un rol major. Fără aportul intelighenției, creația intelectuală și-ar nivela mult mai dificil traseul spre marele public. Pe de altă parte, Sowell atrage atenția asupra pericolului unei translatări eronate a ideilor intelectualilor, cu efecte
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atrage atenția asupra pericolului unei translatări eronate a ideilor intelectualilor, cu efecte directe și negative atât asupra societății, cât și asupra autorității intelectuale. Deplasarea polului responsabilității dinspre intelectuali spre intelighenție, de-a lungul istoriei, este totuși discutabilă. Discuția pe marginea intelectualității se intersectează inevitabil cu noțiunea de "elită", dacă vom considera că în cadrul fiecărei categorii socio-profesionale există elemente de vârf ce dețin anumite mecanisme de putere și prestigiu care ar poziționa intelectualitatea într-o adevărată "elită a elitelor"26. Chiar dacă specialiștii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a lungul istoriei, este totuși discutabilă. Discuția pe marginea intelectualității se intersectează inevitabil cu noțiunea de "elită", dacă vom considera că în cadrul fiecărei categorii socio-profesionale există elemente de vârf ce dețin anumite mecanisme de putere și prestigiu care ar poziționa intelectualitatea într-o adevărată "elită a elitelor"26. Chiar dacă specialiștii nu pot fi suprapuși automat intelectualității, ei reprezentând mai degrabă intelighenția 27, parcurgerea biografiilor intelectualilor demonstrează că recrutarea acestora se operează tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de "elită", dacă vom considera că în cadrul fiecărei categorii socio-profesionale există elemente de vârf ce dețin anumite mecanisme de putere și prestigiu care ar poziționa intelectualitatea într-o adevărată "elită a elitelor"26. Chiar dacă specialiștii nu pot fi suprapuși automat intelectualității, ei reprezentând mai degrabă intelighenția 27, parcurgerea biografiilor intelectualilor demonstrează că recrutarea acestora se operează tocmai din categoria acestor profesioniști cu studii de specialitate. 1.4 Intelectualul la centrul și periferia României interbelice În zorii modernității românești, intelectualul pătrunde anevoios
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]